Deschide meniul principal
Pagina „Mămăliga” trimite aici. Pentru o localitate vedeți Mămăliga, Noua Suliță.
Mămăligă
Mamaliga.jpg
Origine
Locul de origineRomânia  Modificați la Wikidata
Informații
Ingredient principalmălai  Modificați la Wikidata

Mămăliga este denumirea în limba română a unui fel de mâncare preparat din făină de porumb (mălai).

Este mai bine cunoscută în restul lumii după denumirea italiană, (polenta), dar se întâlnește și în multe alte țări ca Ungaria (puliszka) Savoia, Elveția, Austria, Croația (palenta, žganci, pura), Slovenia (polenta , žganci) , Serbia (palenta), Bulgaria, Corsica (pulenta), Brazilia (polenta), Argentina, Ucraina (culeșa), Uruguay, Venezuela și Mexic sau la sașii din Transilvania (Palukes, Pålix[1]).

Mămăliga este un preparat tradițional de mâncare din România. Considerată mâncare a țăranilor, este des folosită ca substitut pentru pâine sau ca aliment de bază în perioadele de vară când munca grea efectuată la câmp nu mai permite prepararea pâinii de casă și în zonele rurale sărace. Era preponderent folosită în perioada premergătoare industrializării dată fiind ușurința cu care se prepară, comparativ cu pâinea. În perioada modernă, preocuparea pentru alimentația diversă și sănătoasă făcând obiectul a numeroase cercetări, știința alimentației consideră mămăliga ca având un aport bogat de vitamine, aceasta fiind recomandată mai ales persoanelor suferinde de boli de plămâni, afecțiuni ale căilor respiratorii, anemicilor, etc. La ora actuală mămăliga și alte preparate pe baza ei, au devenit feluri de mâncare disponibile și în restaurantele selecte, fiind apreciate de gurmanzi.

În mod tradițional, mămăliga este gătită din apă fiartă, sare și făină de porumb într-un vas de fontă cu o formă specială denumit ceaun. Preparată în stilul țărănesc și folosită în loc de pâine, mămăliga este mai densă decât polenta italiană până la a putea fi tăiată în bucăți asemenea pâinii. Când este gătită în alte scopuri, mămăliga poate fi mai moale, câteodată aproape de consistența terciului.

Motivul pentru care mămăliga este atât de populară în România este faptul că otomanii puneau bir numai pe grâu, porumbul rămânând alternativa cea mai hrănitoare.[necesită citare]

Mămăliga se mănâncă fie ca atare fie tăiată în felii și prăjită în untură lângă tocănițe, ciorbe de verdețuri. La stâne, unde legumele și fructele ajung cu greu, s-a format o tradiție culinară bazată în principal pe mămăligă, produse din lapte și slănină.

IstoricModificare

Denumirea de „mămăligă” și-a modificat în timp înțelesul. Inițial, înainte de aducerea porumbului din America, în ținuturile României de astăzi „mămăligă” era denumirea unei fierturi de boabe de mei.

Ele vedeau de casă, torceau, țeseau, creșteau copiii; bărbații, când nu erau în război, duceau la pășune hergheliile, cirezile de vite și turmele de oi, semănau în câmpiile roditoare de la poalele Carpaților grâu pentru negoț, și mei pentru hrana lor - străvechea mămăligă.[2]

O alta versiune - foarte populara printre marinarii braileni din trecut - ne vorbeste despre sotia unui negutator genovez stabilit pe meleagurile Brailei la inceputul secolului al 18-lea, Ligia sau Lica, si care ar fi preparat in hanul detinut de cei doi cea mai buna fiertura de malai din regiune, de unde i s-ar fi dus vestea "ai mancat o fiertura ca la Mama Ligia sau Mama Lica", de unde ne-ar fi ramas mai tarziu denumirea astazi foarte raspandita a fierturii, mamaliga.

Preparate tradiționale din mămăligăModificare

Galerie foto mâncăruri cu mămăligăModificare

NoteModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Mămăligă