Wikipedia

Comuna Jucu, Cluj

comună din județul Cluj, România
Jucu
—  comună  —
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Jucu de Mijloc
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Jucu de Mijloc
Jucu se află în România
Jucu
Jucu
Jucu (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°51′18″N 23°47′35″E ({{PAGENAME}}) / 46.85500°N 23.79306°E
ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.svg Cluj
SIRUTA58259
ReședințăJucu de Sus
Sate componenteJucu de Sus, Gădălin, Juc-Herghelie, Jucu de Mijloc, Vișea
Guvernare
 - PrimarValentin-Dorel Pojar[*]​[4] ( PSD, )
Suprafață
 - Total85,13 km²
Populație (2011)[2][3]
 - Total▲ 4270 locuitori
 - Densitate48,39 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407354
Prefix telefonic+40 x64[1]
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Jucu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Jucu pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Jucu (în maghiară Zsuk község, se pronunță "Juc") este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Gădălin, Jucu de Mijloc, Jucu de Sus (reședința), Juc-Herghelie și Vișea.

Date geograficeModificare

Comuna Jucu se află la interferența a două mari unități de relief: Podișul Someșan în partea de vest și Câmpia Transilvaniei în partea de est, fiind traversată de la sud la nord de râul Someșul Mic.


În componența comunei intră localitățile Gădălin, Jucu de Sus, Jucu de Mijloc, Juc-Herghelie și Vișea.

Suprafața comunei este de 85 km2, iar populația de peste 4.000 de locuitori. Odată cu deschiderea Tetarom III în localitate, este de așteptat o creștere rapidă a populației comunei și o eventuală avansare a ei la statutul de oraș în următorii ani.

Unitatea administrativă se învecinează la sud cu comuna Apahida, la nord cu Bonțida, la est cu comunele Apahida și Căianu, la vest cu comunele Borșa și Chinteni.

DemografieModificare



 

Componența etnică a comunei Jucu

     Români (84,26%)

     Maghiari (11,61%)

     Necunoscută (3,13%)

     Altă etnie (0,98%)


 

Componența confesională a comunei Jucu

     Ortodocși (74,66%)

     Reformați (10,37%)

     Penticostali (4,8%)

     Martori ai lui Iehova (3,11%)

     Necunoscută (3,23%)

     Altă religie (3,81%)


Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jucu se ridică la 4.270 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.086 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,26%), cu o minoritate de maghiari (11,62%). Pentru 3,14% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (74,66%), dar există și minorități de reformați (10,37%), penticostali (4,8%) și martori ai lui Iehova (3,11%). Pentru 3,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]


Politică și administrațieModificare

Comuna Jucu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Valentin-Dorel Pojar[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal4      
Uniunea Salvați România2      
Uniunea Democrată Maghiară din România1      

Evoluție istoricăModificare

Structura etnicăModificare

Populația comunei a evoluat de-a lungul timpului astfel:

Recensământul[7] [8] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1850 2529 2126 242 2 109 50
1880 2584 2029 437 6 112
1890 3055 2404 601 6 44
1900 3314 2608 648 29 29
1910 3799 3010 737 7 45
1920 3893 3266 575 52
1930 4382 3691 630 4 33 24
1930 4382 3649 635 4 68 26
1941 5238 4295 909 6 10 18
1956 5841 5027 773 2 33 6
1966 5452 4760 690 1 1
2002 4086 3524 516 1 43 2

Jucu - evoluția demografică

  Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Structura confesionalăModificare

Din punct de vedere confesional evoluția demografică a fost următoarea:

Recensământul[9] [10] Structura confesională
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați Alte confesiuni
1850 2.529 0 2.223 13 234 59
1857 2.788 8 2.396 60 270 54
1869 2.869 30 2.332 71 329 107
1880 2.584 39 2.059 60 346 80
1890 3.055 3 2.445 54 481 72
1900 3.314 43 2.596 56 548 71
1910 3.799 25 3.047 41 604 82
1930 4.382 55 3.603 68 590 66
1941 5.238 49 4.211 157 719 102
1992 4.025 3.077 46 10 533 359
2002 4.086 3.206 35 11 460 374

IstoricModificare

Domeniul Juc a aparținut familiei nobiliare Suki, odinioară una din cele mai bogate și mai influente familii din Transilvania.

Primele atestări documentare datează din secolul al XIV-lea. Jucu de Jos apare menționat în documente scrise din anul 1314, iar Jucu de Sus din 1325. În partea stângă a râului Someș se afla Jucu Nobil, domeniu reședință a familiei Suky. Aici a fost atestată în 1332 cea mai veche școală sătească din Transilvania. De cealaltă parte a râului (Jucu de Jos și Jucu de Sus, unificate în 1966 în Jucu de Sus) se întindea în continuare domeniul Suky.

Familia nobiliară Suky, de origine germană, a venit în Transilvania în perioada secolului XIII, iar ultimii urmași ai familiei au murit în secolul al XVIII-lea. În orașul Cluj familia a deținut o reședință, pe locul căreia s-a construit în secolul al XIX-lea Palatul Petricevich-Horvath (devenit ulterior Muzeul de Istorie a Transilvaniei). Cel mai cunoscut reprezentant al acestei familii a fost László Suki (1741-1791), binefăcător al Bisericii Unitariene.

În catedrala din Esztergom (Ungaria) se păstrează și astăzi un potir din aur [11], comandat de familia Suky, obiect considerat de istoricii de artă drept cel mai valoros din Transilvania.

Din registrul recensământului (conscripțiunii) realizat(e) în anul 1733, la cererea Episcopului unit (greco-catolic) Inocențiu Micu-Klein, aflăm că în localitatea Jucu, ortografiat Suk (Locus unitus purus valachicus) trăiau un număr de 67 de familii, cu alte cuvinte, circa 335 de locuitori. În localitate erau recenzați Popa Stephanus alias Glis Vicarius, Popa György Archidiaconus și Popa Gligor. Localitatea Jucu era sediu de Protopopiat și al Vicariatului general greco-catolic (Archidiaconatus Rmi Dni Vicarii generalis Sukiensis). Funcționa o biserică și exista o casă parohială. Pământul Bisericii (Terrae ad Ecclesiam) era destul de întins. Aflăm, de exemplu, că de pe fâneața aparținătoare Bisericii se puteau strânge 25 de care de fân (Foeneta currum: 25). Numele localității, ca și cel al unuia dintre preoți, sunt redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate unguri. Din registrul aceleiași conscripțiuni mai aflăm și situația din alte localități ale actualei comune Jucu: Jucu de Sus (Felsö-Suk), Vișea (Visa),...[12]


Obiective turisticeModificare

Date economiceModificare

În localitățile comunei se practică cultura cerealelor și legumicultura, comuna fiind cunoscută și pentru creșterea cailor de rasă.

Administrația clujeană a inițiat aici construirea parcului industrial Tetarom III. Printre companiile care și-au anunțat participarea se află și compania finlandeză Nokia. Pe 26 martie 2007 în prezența premierului Călin Popescu-Tăriceanu a fost semnat un memorandum între Nokia și Consiliul Județean Cluj. [13] [14][15]. Compania americană Accenture și-a anunțat, de asemenea, intenția de a investi peste 500 mil. de euro, lângă viitorul complex Nokia Village. [16] Un alt efect al venirii Nokia la Jucu este orientarea unor dezvoltatori imobiliari pentru proiecte aici, precum și intenția altor companii de a își dezvolta investiții în zonă [17]. De asemenea, IKEA are o unitate de productie in comuna, in zona garii C.F.R.

Pe 29 septembrie 2011, Nokia a anunțat că până la sfârșitul anului 2011, producția va înceta iar peste 2000 de angajați vor intra în șomaj. Nokia precizeză că această decizie vine ca urmare a optimizării proceselor de producție la nivel mondial și reorientarea producției către fabricile din Asia.

PersonalitățiModificare

Vezi șiModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Jucu

BibliografieModificare

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1754), Blaj, 1900, pp. 303, 327.

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  8. ^ Structura etno-demografică a României
  9. ^ E. Statistică recensăminte după confesiune
  10. ^ Structura etno-demografică a României
  11. ^ en Sigismundus.hu
  12. ^ Cf. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1754), Blaj, 1900, pp. 303, 327
  13. ^ Ziarul Financiar
  14. ^ „hotnews.ro”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Nokia.ro
  16. ^ „hotnews.ro”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „Efectul Nokia, în Money Express”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Galerie de imaginiModificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Jucu,_Cluj&oldid=15472457