Napolact
Fondată  Modificați la Wikidata
SediuCluj-Napoca
Prezență online
site web oficial

Napolact este un brand al companiei olandeze FrieslandCampina, unul dintre cei mai mari producători de lactate din lume. Brandul este folosit doar în România, unde compania deținea în 2015 trei fabrici, la Baciu, Țaga (ambele în județul Cluj) și Târgu Mureș.

Istorie modificare

În anul 1905, este atestată în Cluj-Napoca firma de produse lactate, atelierul Vlad[1], loc în care se fabricau unt și brânză de vacă. Aceasta se dezvoltă în timp, ajungând în 1936 să producă și iaurt, brânzeturi fermentate sau topite. În 1948, mica fabrică de lactate din Cluj este naționalizată, odată cu preluarea de către stat a tuturor întreprinderilor private, fiind redenumită “Întreprinderea de Industrializarea Laptelui Cluj”. În anul 1990, societatea a luat denumirea de Napolact, iar în 1994 Napolact obține o serie de premii și distincții din partea statului român. Cu cele 180.000 tone de lapte prelucrat în medie pe zi, Napolact a ajuns în 1998 primul producător din domeniul lactatelor din țara sa.[2]

Producție și distribuție modificare

Producția este realizată, în prezent,[când?] în Fabrica de produse lactate Baciu, Fabrica de produse lacate Târgu Mureș și Fabrica de brânzeturi Țaga[3]. Distribuția se face prin magazinele și depozitele din Cluj-Napoca și București.

Pentru toate produsele Napolact, compania FrieslandCampina folosește, pe toată durata anului, lapte crud colectat exclusiv de la fermieri din Ardeal.[4]

Extindere și modernizare modificare

Societatea a trecut începând cu 1990 prin mai multe procese de modernizare. Cele mai importante au fost realizate însă după 2004, odată cu preluarea Napolact de către Friesland și cu introducerea standardelor europene în fabricile din Baciu și Târgu Mureș și îmbunătățirea majoră a nivelului de calitate a produselor și a capacității de producție.

În 2014, Napolact deschide primul magazin cu o zonă de cafenea în Cluj-Napoca.

Produse modificare

Portofoliul produselor Napolact acoperă principalele produse lactate, cum sunt:

Mai multe produse lactate Napolact au fost atestate la Ministerul Agriculturii ca produse tradiționale românești[5]: iaurtul Cedra, brânza Năsal, brânza Târnava, brânza Alpina, brânza Alpina afumată, cașcavalul Bobâlna, cașcavalul Dej, brânza telemea Huedin.

De asemenea, Napolact a lansat, în aprilie 2015, gama Napolact BIO[6]: lapte, iaurt, sana sau chefir. Produsele Napolact BIO provin de la 14 ferme ecologice amplasate în Ardeal, ferite de orice sursă de poluare, respectând normele legislației în vigoare, astfel încât aerul, apa, solul să fie nealterate. Certificările obținute atestă faptul că laptele ecologic provine de la animale crescute în condiții naturale, hrănite și ele la rândul lor cu mâncare bio, fără aditivi, antibiotice sau alte substanțe chimice.

Premii modificare

Începând cu 1994, Napolact a obținut o serie de premii și distincții din partea statului român ce laudă calitatea produselor. În 2003, Napolact a obținut locul I în categoria industria alimentară, întreprinderi foarte mari și o diplomă de eminență la ediția a X-a a Topului Național al Firmelor. În 2013, Napolact este declarată cea mai de încredere marcă din industria lactatelor, potrivit studiului Trusted Brands 2013[7], realizat de revista Reader's Digest în România. Studiul folosește numai întrebări deschise, în care consumatorii sunt rugați să nominalizeze mărcile.

Vezi și modificare

Note modificare

  1. ^ „Despre Napolact - Galerie video”. napolact.ro. Accesat în . 
  2. ^ „Intreprinzatorii particulari au preluat rolul de motor al economiei clujene”. capital.ro. Accesat în . 
  3. ^ „Fabrica de brânzeturi de la Țaga și-a reluat producția”. zf.ro. Accesat în . 
  4. ^ „Cornel CĂRĂMIZARU: Produsele Napolact au la bază lapte 100% românesc”. Pagina de Agricultură. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Produse” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  6. ^ „Napolact a intrat pe segmentul lactatelor bio”. zf.ro. Accesat în . 
  7. ^ „Trusted Brands 2013 – Marcile în care au incredere romanii”. erd.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe modificare