Deschide meniul principal

Sfârșitul celui de-al doilea război mondial a însemnat începerea Războiului Rece între URSS și SUA, război care s-a încheiat odată cu prăbușirea comunismului în întreaga Europă de Est în 1989, incluzând România. Prin atitudinea sa împotriva Invadării Cehoslovaciei din 1968 și neparticipând (România) la aceasta, Nicolae Ceaușescu a obținut un statut deosebit în această confruntare între URSS si SUA, evoluând într-un dictator absolut, acaparând pârghiile administrative ale Romaniei pentru el și membrii familiei sale, dar izolându-se pe plan internațional. Astfel, când in 1989 (prin înțelegerea de la Yalta dintre URSS și SUA), URSS și-a retras sprijinul pentru liderii comuniști din Europa de Est, Ceaușescu nu a înțeles momentul istoric, agravând situația României, care a experimentat cea mai violentă schimbare de regim din 1989 dintre toate țările Europei de Est.

Istoria României
Stema României
Acest articol este parte a unei serii
Preistoria pe teritoriul României
Epoca pietrei
Epoca bronzului
Epoca fierului
Dacia
Cultura și civilizația dacică
Războaiele daco-romane
Dacia romană
Originile românilor
Evul Mediu timpuriu în România
Formarea statelor medievale
Țările Române în Evul Mediu
Țara Românească
Principatul Moldovei
Dominația otomană
Țările Române la începutul epocii moderne
Epoca fanariotă
Modernizarea țărilor române
Regulamentul Organic
Revoluția Română de la 1848
Principatele Unite
Războiul de Independență
Regatul României
Primul Război Mondial
Unirea Basarabiei cu România
Unirea Bucovinei cu România
Unirea Banatului cu România
Unirea Transilvaniei cu România
România în al Doilea Război Mondial
Comunismul în România
Ocupația sovietică a României
R.P. Română/R.P. Romînă
R.S. România
Revoluția Română din 1989
România după 1989
Vezi și
Istoria românilor
Istoria militară a României
Istoriografia română

Portal România
 v  d  m 

Evenimentele de pe parcursul săptămânii 16-22 decembrie 1989 cunoscute ca Revoluția din 1989 au adus sfârșitul Comunismului în România, și moartea lui Ceaușescu și a soției sale Elena pe 25 decembrie 1989.


Politică internă și externă în România post-decembristăModificare

Tranziția de la dictatură la democrație (1990-2004)Modificare

Pentru detalii, vezi:Mineriada din ianuarie 1999, Mineriada din februarie 1999, Alegeri legislative din 1996, Alegeri prezidențiale din 1996, Integrarea în UE.
Pentru detalii, vezi: Alegeri legislative din 2000, Alegeri prezidențiale din 2000.
 
Dumitru Mazilu, Ion Iliescu si Petre Roman.
 
Ion Iliescu
 
Mugur Isărescu-Guvernatorul Băncii Naționale a României din 1990 si prim-ministru in 2000
 
Manifestatie anti-comunista din Piata Universitatii, Bucuresti, 1990
 
Emil Constantinescu
 
Bill Clinton in vizita in Romania, se intalneste cu Emil Constantinescu
 
Iliescu si Bush

În jur de 1.500 de persoane au murit de asemenea în luptele de stradă confuze din București, Timișoara și alte orașe, între 16-22 decembrie 1989. Un membru al PCR marginalizat de către Ceaușescu în anii '80, Ion Iliescu s-a impus ca un politician cheie a FSN, care a preluat în București pârghiile administrative ale României și a proclamat restaurarea democrației și a libertății. Partidul Comunist Român a fost scos în afara legii, și cele mai nepopulare măsuri ale lui regimului comunist român condus de Ceaușescu au fost anulate.

Alegeri prezidențiale și parlamentare au avut loc pe 20 mai 1990. Concurând cu partidele istorice, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și Partidul Național Liberal, Iliescu a obținut 85% din totalul voturilor exprimate. FSN a primit astfel, două treimi din locurile din Parlament și prim-ministru a fost desemnat Petre Roman, un profesor universitar, o figură a Revoluției fără trecut politic, acesta inițiind câteva reforme pentru piața liberă.

Nemulțumiți de menținerea influențelor vechilor structuri din era comunistă, manifestanți anti-comuniști au început să demonstreze în Piața Universității în Aprilie 1990. Apoi, după sosirea minerilor din Valea Jiului în București și dispersarea "golanilor" din Piața Universității în 13-15 iunie 1990, președintele Iliescu le-a mulțumit public acestora, alimentând astfel zvonurile despre implicarea puterii în venirea minerilor în București. Minerii au atacat de asemenea sedii de partid și case ale liderilor opoziției. Guvernul Roman va demisiona în septembrie 1991, atunci când minerii s-au întors în București pentru a cere salarii mai mari și îmbunătățirea condițiilor de muncă. Un tehnocrat, Theodor Stolojan, a fost numit la conducerea unui guvern interimar până la organizarea unor noi alegeri.

Parlamentul supune referendumului o nouă Constituție democratică, aprobată prin referendum național în Decembrie 1991. În martie 1992 cel mai mare partid de până atunci FSN s-a scindat în două partide: unul condus de Ion Iliescu numit Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) și celălalt Frontul Salvării Naționale (FSN), condus de Petre Roman.


Alegerile naționale din septembrie 1992 s-au soldat cu victoria președintelui Iliescu, și a partidului său FDSN, ce a obținut 35%, iar următorul clasat a fost CDR cu 24%. Cu sprijinul parlamentar al noilor partide naționaliste PUNR și PRM, și al foștilor comuniști ce au format partidul PSM, un guvern tehnocrat s-a format în Noiembrie 1992, sub conducerea unui nou prim-ministru, și anume Nicolae Văcăroiu, economist de formație. FSDN-ul devine Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) în iulie 1993. Primul-ministru Văcăroiu a guvernat în coaliție cu trei partide minore, care de altfel au și abandonat coaliția până la algerile din noiembrie 1996.

În 1993, iritarea iscată de jocul piramidal Caritas a atins un punct de maxim, deși mass media anunța prăbușiria înșelătoriei, depunerile au continuat, dar plățile au fost sistate în octombrie 1993, iar inevitabilul faliment a fost declarat în august 1994.[1] Caritas fusese fondat de Ioan Stoica în Brașov în 1992 dar își mutase sediul ulterior în Cluj-Napoca. Prăbușirea fondului a afectat peste 400.000 de deponenți, care au investit în schema piramidală peste 1.257 de miliarde de lei (33% din masa monetară a României).[1]

În această perioadă România a primit statutul de membru asociat al Uniunii Europene la data de 9 mai 1994, în anul următor la 22 iunie se depune candidatura pentru aderarea la UE. Tot în 1995 Emil Constantinescu face cunoscută platforma politică a CDR, denumită Contractul cu România. Principala promisiunea conținută de acesta era că în 200 de zile de la venirea la guvernare, CDR va adopta un set de reforme și legi care vor îmbunătăți rapid viața oamenilor.


Emil Constantinescu, reprezentând Convenția Democrată Română (CDR) a învins președintele în exercițiu, Ion Iliescu, în cel de-al doilea tur al alegerilor, înlocuind-ul astfel la conducerea statului. PDSR-ul, deși a câștigat cel mai mare număr de locuri în Parlament, a pierdut totuși puterea pentru că partidele constituente a CDR și-au unit forțele cu Partidul Democrat, Partidul Național Liberal, și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) pentru a forma o coaliție de centru care să formeze o majoritate de 60% și să conducă astfel țara. Victor Ciorbea a fost numit Prim-ministru, punându-se și bazele aderării la NATO și UE. Ciorbea rămâne la conducerea Guvernului până în martie 1998, când a fost înlocuit de Radu Vasile. Reprezentând unul din partidele istorice (PNTCD),Radu Vasile se va confrunta cu una din cele mai importante crize de subminare a autorității statale a României, în urma manifestațiilor minerilor conduși de Miron Cozma.

Mai apoi în urma unor neînțelegeri în coaliție, în urma cărora reforma a bătut pasul pe loc, Radu Vasile a fost și el înlocuit de Mugur Isărescu, un tehnocrat care era și guvernatorul Băncii Naționale, în timpul căruia s-a înregistrat prima creștere economică de după revoluție.

În timpul acestei guvenări s-au făcut numeroase reforme, dar dezvoltarea României a fost mult sub așteptări în principal datorită tergivesării reformelor din cauza neînțelegerilor din coaliție, formată din multe partide.

În alegerile din 2000, coaliția plătește prețul tărăgănărilor în aplicarea reformelor și numeroaselor certuri din sânul coaliției și pierde în fața lui Ion Iliescu și a partidului său PSD. Primul ministru a fost numit Adrian Năstase, iar guvernarea PSD, Victor deși a dus la integrarea României în NATO și a încheiat negocierile pentru integrarea în Uniunea Europeană a suferit din cauza numeroaselor scandaluri de corupție. Uniunea Europeană și-a declarat sprijinul pentru aderarea în 2007 a României la structurile sale, dar a și condiționat aderarea de numeroase reforme în economie și în justiție.

Integrarea euro-atlantică a României (2004-2010)Modificare

Pentru detalii, vezi: Criza economică din România; Alegeri legislative din 2004 și 2008; Alegeri prezidențiale din 2004 și 2009 și Referendumul pentru demiterea președintelui
 
Adrian Nastase la Consiliul National al PSD
 
George Becali & Corneliu Vadim Tudor
 
Calin Popescu Tariceanu
 
Traian Basescu
 
Traian Băsescu si George W. Bush

La scrutinul din 28 noiembrie 2004, candidatul PSD la președinția României, Adrian Năstase, a obținut un număr de 4.278.864 de voturi (40.94%) în timp ce principalul contracandidat, Traian Băsescu, susținut de Alianța D.A. a fost votat de 3.545.236 de alegători (33.92%). La cel de-al doilea scrutin, din 12 decembrie 2004, locurile s-au inversat. Traian Băsescu a obținut 5.126.794 de voturi (51.23%) iar Adrian Năstase a fost votat de 4.881.520 de cetățeni români cu drept de vot.

La 1 ianuarie 2007 România împreună cu Bulgaria intră în Uniunea Europeană și devine membră al acestei organizații.

Disputele dintre prim-ministrul PNL și președinte au dus, în cele din urmă, la excluderea miniștrilor PD din guvern. PNL și UDMR au format un guvern minoritar, cu sprijin intermitent în Parlament de la PSD. Deoarece conflictul dintre președinte și partidele parlamentare a continuat, în luna mai 2007 PC (fostul PUR), PNL, PSD, și UDMR au votat pentru suspendarea lui Băsescu, acesta fiind acuzat de încălcări ale constituției. Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, a devenit președinte interimar. La referendumul pentru demiterea președintelui din 19 mai 2007 s-a înregistrat o prezență la vot 44,45%, iar aproximativ 75% s-au opus demiterii președitelui Băsescu, acesta fiind reinstalat în funcție. Relația dintre președinte și partidele parlamentare, altele decât PDL, a rămas tensionată pentru următorii 2 ani.

Aderarea la UE, bula speculativă din domeniul imobiliar, creșterea consumului din im­port precum și investițiile străine, favorizate de costul redus al capitalului, au menținut economia românească pe tendința ascendentă căpătată în timpul guvernului Năstase.[2]

La sfârșitul anului 2008 guvernul PNL a pierdut alegerile legislative, în timp ce PSD si PLD au câștigat aproximativ același număr de locuri. O coaliție incomodă a fost înființată de cele două parți, cu președintele PDL, Emil Boc ca prim-ministru. Scandalurile au izbucnit imediat, la Ministerul Internelor perindându-se mai mulți mebrii PSD pe fondul acuzațiilor de corupție. Ministrul Tineretului și Sportului, din partea PDL, Monica Iacob Ridzi a fost obligată să demisioneze după ce o comisie parlamentară a acuzat-o de deturnare de bani publici spre campania pentru Parlamentul European a Elenei Băsescu, fiica președintelui. Acuzația de gestionarea incorectă de fonduri a apărut, de asemenea, și împotriva ministrului PDL al turismului, Elena Udrea, o aliată apropiată a președintelui.

În toamna anului 2009, înaintea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, PSD-ul a acuzat PDL-ul că planifică fraudarea alegerilor în favoarea lui Traian Băsescu. Ca urmare, Emil Boc l-a expulzat pe Dan Nica, ministrul PSD de Interne din guvern, iar PSD a părăsit coaliția în semn de protest. La puțin timp după aceea Parlamentul a aprobat o moțiune de cenzură și a demis guvernul PDL. Parlamentul a respins prin vot două guverne PDL, propuse de Traian Băsescu, și a insistat pentru crearea unui guvern PSD-PNL-UDMR, condus de Klaus Iohannis, membru FDGR, propunere refuzată de către Băsescu. În al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale s-au calificat candidatul PSD Mircea Geoană și președintele în exercițiu Traian Băsescu, ultimul câștigând un nou mandat cu 50,33% din voturi. Partidul Social Democrat a contestat rezultatul alegerilor, reclamând fraude electorale,[3] dar Curtea Constituțională, după ce a cerut renumărarea voturilor anulate, a validat rezultatul alegerilor.[4]. Emil Boc a fost repus în funcția de prim-ministru într-un guvern PDL-UDMR, ce a trecut cu ajutorul unor grupuri desprinse din PSD și PNL.

Criză si corupție în România (2010-2020)Modificare

 
Prim-ministrul PDL Emil Boc
 
Liderii USL, Victor Ponta (PSD) si Crin Antonescu (PNL)


Anii 2010 în România s-au caracterizat prin stagnare, inflație și criză economică, instabilitate și corupție politică, emigrare masivă, incompetență instituțională, proteste și conflicte sociale. Institutiile si autoritatile statului, de la educatie si sistem medical pana la politie, productie agricola, industrie, infrastructura si securitate au continuat sa se afle intr-o continua situatie deplorabila. Dar totodată s-au înregistrat și progrese în anumite domenii precum presa libera, accesul liber la informatie, accesul la piata libera si la piata muncii europeana, investitii si proiecte avand la baza fonduri europene, lupta impotriva coruptiei si adoptarea valorilor progresiste occidentale.


În 2009 și 2010, România a fost puternic lovită de criză economică la nivel mondial. Că urmare a încheierii acordului de împrumuturi cu Fondul Monetar Internațional, pe 7 mai 2010, președintele Traian Băsescu a susținut o declarate televizată la Cotroceni prin care a anunțat că Guvernul Boc a ales o varianta în urmă negocierilor cu FMI pentru combaterea crizei. Varianta includea măsuri precum restructurarea dura a cheltuielilor publice, scăderea pensiilor cu 15%, scăderea salariilor bugetarilor cu 25% și scăderea cu 15% a ajutorului de șomaj. În iunie 2010, guvernul a crescut TVA de la 19 la 24%.

Opoziția alcătuită din Uniunea Social-Liberală condusă de Victor Ponta (PSD) și Crin Antonescu (PNL) și presa (in special posturile Antena 3 si Realitatea TV) au acuzat frecvent guvernul de alocarea preferențială a fondurilor pentru membrii săi, măsurile de austeritate foarte dure și corupția generalizată.

Pe 9 ianuarie 2012, Traian Băsescu a intrat într-un conflict cu medicul și secretarul de stat în Ministerul Sănătății Raed Arafat, popular și respectat pentru fondarea Serviciului Mobil de Urgență Reanimare și Descarcerare (SMURD) și care se opunea unui proiect de noi legi în sistemul de sănătate susținut de guvern și președinție.

Între zilele 13 și 19 ianuarie 2012, s-au declanșat proteste violente la București pentru susținerea lui Raed Arafat , dar și pentru a-și exprima nemulțumirea în privința creșterii de taxe, tăierea salariilor, șomajului, condițiilor economice nefavorabile, corupția politică. Aceștia au scandat pentru demisia președintelui Traian Băsescu și a guvernului Emil Boc. 88 de persoane au fost rănite și au fost efectuate 283 de arestări. A fost demis ministrul de externe, Teodor Baconschi, care se pronunțase depreciativ despre protestatari. Pe 6 februarie a fost anunțată demisia Guvernului Emil Boc și a fost înlocuit de istoricul , diplomatul și directorul Serviciului de Informații Externe Mihai Răzvan Ungureanu care a format un cabinet tehnocrat. Opozitia a criticat președinția în legătură cu atribuirea puterii executive către un fost șef de servicii secrete, insinuându-se că Băsescu ar folosi serviciile de informații și spionaj în scop politic.

 
Premierul PSD Victor Ponta

În aprilie 2012, Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis din funcția de premier printr-o moțiune de cenzură inițiată de USL, iar Victor Ponta a fost numit prim-mnistru de Traian Băsescu. Cabinetul sau a inclus miniștri de la Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal și Partidul Conservator și independenți. Acesta a inițiat combaterea recesiunii prin promovarea creșterii consumului, crearea de noi locuri de muncă în sectorul privat, dar și creșterea salariilor bugetarilor. În iunie 2012, USL câștigă zdrobitor alegerile locale. Nu după mult timp a fost pus sub acuzare pentru plagiat, iar după mai multe investigații, titlul de doctor i-a fost retras. Pe 6 iulie 2012, Băsescu a fost suspendat de Parlament pentru a două oară, fiind înlocuit interimar de Crin Antonescu. Suspendarea să a fost încheiată după ce a câștigat referendumul pentru menținerea să în funcție pe 29 iulie 2012 prin neatingerea pragului de prezentare la vot de 50%+1 cu toate că 7.403.836 au votat în favoarea suspendării președintelui Traian Băsescu. Băsescu a cerut susțînătorilor săi să boicoteze referendumul prin nereprezentare la vot.

Curtea Constituțională a invalidat referendumul printr-un vot de 6-3 și l-au reînscăunat pe Băsescu că președinte al României. În Teleorman au fost aduse acuzații de fraudă electorală. Liviu Dragnea (PSD), că președinte al Consiliului Județean Teleorman a fost trimis în judecată în dosarul privind referendumul din 2012, fiind acuzat că și-ar fi folosit autoritatea și influența pentru a obține o prezența de minimum 60 la sută la vot. În aprilie 2016 a fost condamnat definitiv cu suspendare în dosarul „Referendumul”. În consecință, nu a putut accede în funcția de prim-ministru.

La alegerile din 9 decembrie 2012, Uniunea Social-Liberală (alcătuită din Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal,Uniunea Națională pentru Progresul României și Partidul Conservator) a obținut o nouă victorie zdrobitoare de 58.61%, în timp ce Alianța România Dreaptă (alcătuită din Partidul Democrat Liberal, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și Forța Civică) a obținut 16.52%, iar Partidul Poporului – Dan Diaconescu a obținut doar 13.98%.

Victoria USL în alegeri a produs o nouă configurare parlamentară. Coaliția de guvernare l-a marginalizat pe președintele Băsescu și i-a redus posibilitățile de a negocia o nouă coaliție care să includă PDL.

În cadrul unei întâlniri informale care a avut loc miercuri, pe 12 decembrie, în prezența lui Victor Ponta, Crin Antonescu și Liviu Dragnea, Ponta și Băsescu au semnat un document intitulat „Acord de colaborare instituțională”, în care erau stabilite liniile directoare ale coabitării politice dintre cei doi, menite „păstrării stabilității țării și asigurării unui climat funcțional, bunei guvernări și asigurării încrederii piețelor internaționale”.

În aprilie 2013, ca ministru interimar al Justiției, a numit-o pe Laura Codruța Kövesi, Procuror general al României ca șef al Direcției Naționale Anticorupție. Acesta a mărit semnificativ salariile angajaților din sectorul public, dar a introdus și un număr mare de taxe și amenzi, majorând taxa pe combustibil. S-a confruntat cu două probleme privind protecția mediului: proiectul Roșia Montană și extragerea gazelor de șist din Marea Neagră. S-au declanșat proteste împotriva Proiectului Roșia Montană în București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoară și alte câteva zeci de orașe din România și din străînătate la care au participat 200 000 . Protestatarii au susținut că proiectul minier ar distruge mediul și patrimoniul de la Roșia Montană și au cerut retragerea unei legi care ar permite că acest proiect să înceapă. Cereau de asemenea interzicerea prin lege a cianurii în activitățile miniere din România și includerea Roșiei Montane pe lista României pentru UNESCO

La 28 octombrie 2013, la Baza Militară Deveselu a avut loc ceremonia oficială de marcare a începerii lucrărilor principale de construcție la componentă din România a scutului antirachetă.Sistemele au devenit operaționale începând cu anul 2015, atrăgând critici din partea președintelui Federației Ruse, Vladimir Puțîn care a declarat că SUA, prin instalarea scutului antirachetă în preajma Rusiei vor deteriorarea relațiile cu SUA și UE in contextul crizei din Ucraina.

În octombrie 2013 a izbucnit Revolta de la Pungești după ce compania americană Chevron a obținut permisul de construcție a sondelor de explorare a gazelor de șist în județul Vaslui. Compania a obținut toate avizele necesare de la autoritățile statului pentru explorarea solului în perimetrul Siliștea. Au participat 50 000 de protestatari și au rezultat 17 răniți. În urmă presiunilor, lucrările au fost întrerupte, iar Chevron s-a retras din România.

 
Klaus Iohannis(PNL) - primul presedinte de etnie germana al Romaniei

Datorită anumitor neînțelegeri dintre PNL și PSD și pentru că Ponta refuză să-l numească pe Klaus Iohannis în funcția de vice-premier, pe 24 februarie 2014, liderul PNL Crin Antonescu a anunțat dizolvarea Uniunii Social Liberale , respectiv ieșirea liberalilor de la guvernare. Pe 26 iulie 2014, PDL a format o alianță împreună cu PNL, numintă Alianța Creștin Liberală (ACL). Astfel, fuziunea efectivă dintre cele două partide a avut loc pe 17 noiembrie 2014, PDL fiind desfiintat ca partid. Factiunea condusa de Eugen Tomac, Elena Udrea si Traian Basescu, care au parasit PDL inca din ianuarie 2014, infiinteaza Partidul Mișcarea Populară, partid de centru-dreapta care militeaza pentru conservatorism social, liberalism economic si crestin-democratie. Ponta, ca lider al Uniunii Social Democrate, a creat o nouă coaliție guvernamentală alcătuită din PSD, UNPR, PC și UDMR. În iulie 2014, Ponta și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale, avându-l drept contracandidat pe Klaus Iohannis, numit președintele PNL după retragerea lui Crin Antonescu. Cu 6,288,769 voturi (54.43%), Klaus Iohannis l-a învins pe Victor Ponta care a obținut 5,264,383 voturi (45.56%) în turul doi. Acesta a preluat funcția de președinte pe 21 decembrie, devenind primul președinte sas din istoria României. Și-a propus să se axeze pe combaterea corupției și îmbunătățirea sistemului juridic. A fost un puternic suporter al politicii externe pro-vestice. A continuat să colaboreze cu premierul socialist Victor Ponta , dar relația s-a deteriorat după scandalul vizitelor făcute fără a informa președintele. Tot atunci, Ponta a fost pus sub acuzare pentru 22 cazuri de corupție, complicitate în evaziune fiscală și spălare de bani când lucra că avocat. Iohannis i-a cerut demisia, dar premierul a refuzat. A continuat să critice parlamentul predominant socialist pentru că-i lua apărarea și respingea cererile DNA-ului pentru anularea imunității în cazul senatorului PSD Dan Șova și premierul Victor Ponta.

 
Victor Ponta, Gabriel Oprea si Liviu Dragnea la Liga Alesilor Locali ai PSD

DNA a inceput o serie de investigatii asupra politicienilor corupti: Ion Iliescu in dosarul revolutiei si mineriadei , Traian Băsescu , achitat pentru Dosarul Flota, dar anchetat pentru scadalul legat de casa din Mihăileanu, acuzat pentru legaturile cu securitatea și creditul la CEC, iar familia acestuia a fost acuzată de implicare în Dosarul „Nana”, fratele președintelui fiind arestat si condamnat pentru luare de mită si trafic de influenta. Klaus Iohannis a fost si el acuzat pentru uz de fals privind detinerea unui imobil din Sibiu si i-a fost anulat contractul de vanzare-cumparare. Adrian Năstase a fost condamnat definitiv în iunie 2012 la doi ani de închisoare cu executare Dosarul „Trofeul calității în construcții” , din nou condamnat definitiv în ianuarie 2014 la 4 ani de închisoare cu executare în Dosarul Zambaccian, fiind ulterior eliberat. Dan Voiculescu, fondatorul fundatiei al carei nume il poarta, fondatorul partidului conservator, cat si al trustului de televiziune Intact, a fost condamnat definitiv în 2014 la 10 ani de închisoare cu executare în dosarul privatizării ICA, ulterior eliberat. Sorin Ovidiu Vantu a fost condamnat la 8 ani de inchisoare pentru coruptie si schema ponzi. Elena Udrea, presedinte al PMP si fost ministru al Turismului de la PDL, a fost pusa sub acuzare si arestata pentru spalare de bani si false declaratii privind scandalul licentelor de la Microsoft si mitele primite din 2011 la gala boxerului Lucian Bute. Aceasta a fugit ulterior in Costa Rica unde a fost arestata. Alti ministri din guvernul PDL au fost anchetati pentru coruptie precum Vasile Blaga si Adrian Videanu. Dan Sova a fost trimis în judecată împreună cu premierul Victor Ponta, pentru fapte de corupție, acuzat că, alături de alți inculpați, a primit foloase necuvenite în urma unor acte adiționale asupra unor contracte aflate în desfășurare cu 2 complexuri energetice. A fost condamnat de ÎCCJ la o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu executare. George Becali, afacerist, detinator al echipei FCSB(Steaua), fondator PNG-CD , europarlamentar si membru PNL, a fost condanat la trei ani de inchisoare pentru coruperea unor înalți funcționari publici în scopul facilitării unui schimb de terenuri.


Lumanarile depuse la Clubul Colectiv si Protestele din 2015 care au dus la demisia lui Victor Ponta


Pe 30 octombrie 2015, un incendiu devastator a izbucnit la clubul Colectiv din cauza neglijenței și corupției care a permis funcționarea clubului, respectiv permiterea spectacolului de artificii în interior. Au rezultat 64 de morți și 146 de răniți. În zilele 3-9 noiembrie, peste 100 000 de oameni au protestat în București, dar și în alte orașe din străînătate , sub sloganul "Corupția Ucide" cerând demisia lui Ponta pentru corupție, indiferență și neglijență autorităților. Aflat sub presiune, Victor Ponta a demisionat din funcția de premier și cea de deputat. Primarul Sectorului 4, Cristian Piedone, a demisionat la rândul sau, fiind arestat temporar pentru încălcarea legilor privind prevenirea incendiilor. Simultan, Gabriel Oprea a demisionat din funcția de ministru al Afacerilor Interne în urmă scandalului pentru abuz de putere în serviciu. Victor Ponta, care este exclus ulterior din PSD in 2017 in urma conflictului dus cu Liviu Dragnea, infiinteaza PRO Romania care se pretinde a fi un partid social-democrat, liberal, progresist si pro-european. La PSD, puterea este preluata de Liviu Dragnea care il mentine conservator, nationalist , eurosceptic si corupt. Acesta se aliaza cu Partidul Alianța Liberalilor și Democraților, infiintat in iunie 2015 de catre Călin Popescu-Tăriceanu care se pretinde a fi liberal si pro-european .

 
Prim-ministrul tehnocrat Dacian Cioloș, liderul partidului PLUS si actualul presedinte al formatiunii europarlamentare Renew Europe

Președintele Klaus Iohannis l-a numit pe Dacian Cioloș, fost Comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală și consilier special privind siguranța alimentară internațională că noul prim-ministru tehnocrat al României. Cioloș a propus un cabinet tehnocrat format din 21 de membri, o treime dintre aceștia femei. Pe 17 noiembrie, guvernul condus de Dacian Cioloș a fost învestit de către Parlament.

Anul 2016 a fost marcat de criza dezinfectantilor diluanti si de lansarea campaniei "Brâncuși e al meu", campanie de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui Constantin Brâncuși "Cumințenia Pământului" de catre guvernul Ciolos, dar fara succes.

În octombrie 2016, în preajma alegerilor parlamentare, Dacian Cioloș a lansat Platforma România 100, o platformă de principii, valori și proiecte pentru dezvoltarea României, pe care a propus-o spre dezbatere partidelor aflate în campanie, dar rezultatele alegerilor electorale i-au fost nefavorabile. La alegerile locale din 6 iunie 2016, PSD a castigat cu 37,58, mentinandu-si suprematia in primariile judetene din Moldova,Muntenia,Oltenia, Dobrogea si Banat,inclusiv la Bucuresti unde a fost aleasa jurnalista si senatoarea Gabriela Vranceanu Firea, prima femeie primar a capitalei. In vreme ce in Transilvania si Crisana au continuat sa se mentina PNL si UDMR in majoritatea primariilor.

La alegerile legislative din 11 decembrie 2016, PSD condus de Liviu Dragnea a obtinut un scor istoric de 45%, iar alaturi de ALDE condus de seful Senatului Calin Popescu Tariceanu, au creat o coalitie de guvernare condusa de prim-ministrul Sorin Grindeanu. PNL, condus de Alina Gorghiu si Vasile Blaga, inregistreaza performante scazute la alegerile locale si alegerile legislative, insa in opozitie ia nastere Uniunea Salvați România condusa de Dan Barna, partid care isi propune sa lupte impotriva coruptiei, pentru transparenta, progresism, feminism, drepturile homosexualilor si dezvoltarea Romaniei pe toate planurile.

În ianuarie 2017, la două săptămâni după învestirea guvernului PSD–ALDE condus de Sorin Grindeanu, au început în România o serie de proteste de stradă față de intențiile guvernului de a modifica legea grațierii și de a amenda Codul penal. În prima zi, în 18 ianuarie, au manifestat în jur de 5.000 de oameni, din care aproape 4.000 în București.În timpul protestelor din iarna lui 2017, Iohannis a coborât în mijlocul protestatarilor, arătându-și susținerea față de cauza lor. Acesta a fost un opozant vocal al controversatei Ordonanțe 13 care prevedea dezincriminarea unor acte de corupție. De la ambele tabere au izbucnit acuzatii: PSD acuza opozitia pentru protestele finantate din afara de catre ONG-uri,Antifa si George Soros, iar PNL, USR si Societatea Civila acuza PSD de legaturi cu regimul lui Putin din Rusia.

În următoarele zile protestele au luat amploare în toată România și în diaspora, mai ales după ce ministrul de Justiție, Florin Iordache, a anunțat prin mass-media, în jurul orei 24 din noaptea de 31 ianuarie, publicarea de către guvern în Monitorul Oficial a ordonanțelor privind grațierea unor fapte de corupție și modificarea Codului penal prin dezincriminarea abuzului în serviciu. Protestele au atins apogeul în seara de duminică, 5 februarie, când peste 600.000 de manifestanți au protestat în toată țara, în ciuda faptului că în aceeași zi, guvernul anunțase abrogarea OUG 13. Protestele au devenit cunoscute, neoficial, și sub numele de Tineriada sau protestele #REZIST, hashtag devenit simbolul mișcărilor de protest. Protestele s-au bucurat și de susținerea unor personalități autohtone. Printre cei prezenți la proteste s-au numărat: filosoful Mihai Șora, scriitorul Mircea Cărtărescu, scriitorul T. O. Bobe, muzicianul Tudor Chirilă, actrița Maia Morgenstern, actrița Oana Pellea, regizoarea Sanda Manu, actorul Dragoș Bucur, cântăreața Dana Nălbaru, dramaturga Lia Bugnar, actorul Dan Bordeianu, actrița Cătălina Grama, actrița Medeea Marinescu, cântăreața Delia Matache, gimnasta Andreea Răducan, scriitoarea Ana Blandiana etc.

Ordonanța nr. 13/2017 a fost abrogată, iar ministrul Justiției, Florin Iordache, văzut principalul responsabil pentru introducerea ordonanței, a demisionat pe 8 februarie 2017, însă a fost ales ulterior președinte al Comisiei parlamentare speciale pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul Justiției. Guvernele care s-au succedat celui condus de Sorin Grindeanu (demis prin moțiune de cenzură de propriul partid) au continuat seria de modificări la legile justiției, primite cu criticism din partea opoziției și președintelui Klaus Iohannis și un nou val de manifestații. Abuzul în serviciu, unul dintre cauzele mișcării de protest, a fost dezincriminat aproape complet pe 2 iulie 2018.


 
Liviu Dragnea

Dupa demiterea lui Sorin Grindeanu prin motiune de cenzura de catre propriul partid pentru ca a refuzat sa continue modificarea legilor justitiei, Mihai Tudose a preluat funcția de prim-ministru al României la 29 iunie 2017. Guvernul s-a aplecat mai mult asupra unor modificări în sistemul fiscal, crescând contribuțiile la asigurările sociale ce trebuie să fie plătite statului de cei care derulează contracte de muncă. Măsurile guvernului au luat prin surprindere mediul de afaceri și au creat impredictibilitate a mediului fiscal. În paralel, Guvernul a renunțat să mai promoveze prin ordonanță de urgență modificări ale legislației penale care au atras nemulțumirea maselor populare, și a lăsat Parlamentul să-și asume operarea lor.

Prim-ministrul a revocat din funcție doi miniștri apropiați președintelui PSD, Liviu Dragnea, deoarece erau urmăriți penal, plus ministrul transporturilor cu care avusese o relație tensionată până atunci, astfel, s-a creat un conflict între șeful guvernului și șeful principalului partid din coaliția de guvernare, conflict care a dus la retragerea sprijinului partidului și la demisia prim-ministrului în 16 ianuarie 2018.

 
Presedintele Romaniei Klaus Iohannis la summitul EPP din 2018 cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei si Jean Claude Junker, presedintele comisiei europene

Pe 29 ianuarie 2018, Viorica Dancila a devenit prima femeie care a preluat functia de prim-ministru din istoria Romaniei. S-a remarcat in mod negativ pentru gafele dese si incompetenta administrativa. Din cauza abuzurilor comise, coruptiei si a incompetentei ce au dus la deficit, inflatie, lipsa locurilor de munca in ciuda cresterii economice, protestele au luat amploare in marile orase unde au participat zeci de mii de persoane.

Pe 22 februarie 2018, ministrul Justiției Tudorel Toader a anunțat că declanșează procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi. Toader a prezentat și un raport privind activitatea managerială a DNA. Raportul a pus accent pe „excesul de autoritate, comportamentul discreționar, sfidarea autorității Parlamentului, a rolului și competențelor Guvernului, contestarea deciziilor Curții Constituționale și a autorității acesteia” manifestate de procurorul-șef al DNA. Anunțul a fost urmat de proteste în București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Brașov, Constanța și Timișoara.

În martie 2018 RISE Project a dezvăluit că autoritățile din Brazilia au în desfășurare o anchetă al cărei subiect este Liviu Dragnea, suspectat că ar fi folosit bani proveniți din afaceri corupte din România (Teldrum) la achiziția de proprietăți pe plaja din Cumbuco, la 30 km de Fortaleza, capitala statului Ceará.

Pe 9 iunie 2018 liderul PSD Liviu Dragnea a anunțat organizarea la București, pe 9 iunie, a unui miting „împotriva abuzurilor de mai mult timp” și a încălcării principiilor statului de drept. Mitingul s-a desfășurat sub sloganul „Vrem prosperitate, nu Securitate!”. Peste 200.000 de simpatizanți PSD–ALDE au luat parte la manifestație.

Pe 18 iunie 2018, plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de modificare a Codului de procedură penală, cu 175 de voturi „pentru”, 78 de voturi „împotrivă” și o abținere. Opoziția a protestat în timpul votului, cerând în nenumărate rânduri retrimiterea la comisie, declarând abuzivă aprobarea legii, din moment ce comisia a dat raport în aceeași zi, în plen parlamentarii neprimind imprimat acest raport. Pe 12 octombrie 2018, după două zile de dezbateri, Curtea Constituțională a respins, cu unanimitate de voturi, 64 din cele 96 de modificări contestate aduse Codului de procedură penală.


Pe 4 iulie 2018, plenul Camerei Deputaților a adoptat, cu 167 de voturi „pentru”, 97 „împotrivă” și 19 abțineri, o serie de modificări controversate la Codul penal. Printre cele mai importante modificări sunt cele prin care se dezincriminează total neglijența în serviciu și parțial abuzul în serviciu. De asemenea, au fost redefinite o serie de concepte precum „grup infracțional organizat”, „favorizarea infractorului” și „trafic de influență”. Două noi infracțiuni introduse în Codul penal încurajează presiunile asupra magistraților. Acestea prevăd pedepse cu închisoarea pentru prezentarea unei persoane suspectate sau acuzate ca și cum ar fi condamnată, respectiv pentru „încălcarea dreptului la un proces echitabil, la judecarea cauzei de un judecător imparțial și independent prin orice intervenție care afectează procesul de repartizare aleatorie a dosarelor”.


Pe 9 iulie, desi a respins de nenumarate ori cererile ministerului justitiei, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de demitere a Laurei Codruța Kövesi.

 
Protestele de la 10 august

Pe 10 august, 100.000 de oameni au protestat în Piața Victoriei din București Aceștia au cerut demisia Guvernului Dăncilă, nemulțumiți de modul de guvernare al social-democraților și de deciziile luate de aceștia privind legile justiției și Codurile penale, de demiterea procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi, de gafele premierului Viorica Dăncilă și de faptul că liderul PSD Liviu Dragnea se află la conducerea Camerei Deputaților în pofida faptului că a fost condamnat la închisoare. La mitingul diasporei au participat români din țară și din alte țări ale lumii. Membrii partidelor aflate la guvernare au avut o atitudine ostilă față de protestatari. Mitingul a fost marcat de violențe între protestatari și forțele de ordine. Protestul a degenerat după ce printre protestatarii pașnici s-au infiltrat „grupuri violente și galerii ale unor echipe de fotbal”, forțele de ordine intervenind pentru a dispersa mulțimea cu ajutorul unor grenade cu gaz lacrimogen (de tip CS și OC) și al unui tun cu apă. 452 de persoane, printre care copii și jandarmi, au avut nevoie de îngrijiri medicale; dintre acestea 70 au fost spitalizate. USR a cerut demisia ministrului de Interne, Carmen Dan, și a șefului Jandarmeriei Române, Sebastian Cucoș, „pentru spectacolul de brutalitate de la mitingul diasporei din Piața Victoriei”. Uniunea a condamnat faptul că, în timpul manifestației, oameni nevinovați au fost prinși în conflictul dintre jandarmi și galeriile de fotbal. Interventia brutala a jandarmeriei impotriva protestatarilor a ramas in istoie denumita drept "Jandarmeriada de la 10 august".

Intre zilele 6-7 octombrie 2018, guvernul PSD-ALDE care se arata ostil progresismului occidental, feminismului si emanciparii homosexualitatii, a organizat referendumul constitutional privind definirea familiei prin care se incerca interzicerea casatoriilor de acelasi sex. Referendumul a fost initiat de Coalitia pentru Familie care sustinea ca mariajul trebuie sa fie doar intre un barbat si o femeie. Referendumul nu a trecut din cauza ca participarea nu a atins pragul.

 
Gabriela Firea , prima femeie primar al Bucurestiului
 
Viorica Vasilica Dancila -prima femeie prim-ministru

La 1 ianuarie 2019 pana la 1 iulie 2019, Romania a preluat presedintia Consiliului Uniunii Europene.

Pe 2 februarie 2019, partidele Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) s-au unit intr-o alianta numita Alianța 2020 USR-PLUS condusa de Dacian Ciolos si Dan Barna, advocati ai anticoruptiei si europenismului. Pe 26 mai 2019, la alegerile europarlamentare, PNL a castigat 10 mandate, depasind PSD care a luat doar 8 mandate, la fel si USR-PLUS. Partidele noi infiintate precum PRO Romania condusa de Victor Ponta si PMP intra la randul lor in parlamentul european. Dacian Ciolos devine liderul noii formatiuni europarlamnetare Renew Europe, succesorul grupului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE).Rareș Bogdan, jurnalist si prezentatorul emisiunii "Jocuri de Putere " de la Realitatea TV, obtine un mandat de europarlamentar candidand din partea PNL.

PSD obtine cea mai grea infrangere din perioada post-decembrista, obtinand 22,5%. In aceeasi zi, referendumul consultativ pe tema justitiei care s-a desfasurat tot pe 26 mai 2019 la initiativa presedintelui Klaus Iohannis prin care propune sa interzica ordonantele de urgenta pentru schimbarea legilor si amnistia politicienilor corupti, a fost validat în contextul în care 41,28% dintre românii cu drept de vot s-au prezentat la urne. Liderul PSD, Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv cu executare în dosarul angajărilor fictive la DGASPC Teleorman la 3 ani si jumatate de inchisoare. Situatia nu s-a schimbat dupa cum o atesta incompetenta autoritatilor in cazul crimelor de la Caracal.


Chiar daca Romania a avut o crestere economica de 5% in ultimul timp, inflatia, cresterea accizelor de benzina, tutun, alcool, scumpirea alimentelor, a energiei electrice, gazului, caldurii si altor produse si servicii afecteaza traiul locuitorilor tarii. Institutiile statului sunt in continuare dominate de coruptie si incompetenta, 500 000 de romani plecand definitiv din Romania din 2013 incoace, iar ultimele statistici arata ca ca 9,7 milioane de romani sunt plecati in strainatate, emigrarea luand amploare datorita urmatoarelor motive evidentiate: neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului, corupția.

Știință și TehnologieModificare

Pe partea de Educatie, dupa anul 1989 in Romania nu a fost o evolutie foarte buna: sistemul de educatie de stat nu s-a modificat foarte mult,fiecare dintre zecii de ministri ai educatiei de dupa Revolutie a vrut sa aduca ceva unic sistemului de invatamant romanesc, dar nu prea a reusit nici unul, in schimb, in marile orase cum ar fi Bucuresti au aparut scolile private.

Pentru examenele nationale cum ar fi Bacalaureatul sau Evaluarea Nationala s-a trecut de la subiecte la prima vedere la subiecte de tip model (modele de subiecte).In special, in cazul examenului de Bacalaureat rata de promovare a inceput sa scada an de an, lucru observat foarte transparent in anul 2011 cand promovabilitatea a fost doar de 45,7%, in acest an introducandu-se supravegherea video in cadrul examenului.

NoteModificare

  1. ^ a b Campanie- 20 de ani in 20 de zile- Evenimentul anului 1993- Isteria Caritas Adevărul.Accesat la data de 27 aprilie 2010.
  2. ^ Impactul crizei internationale asupra Romaniei (I). Accesat la 24 noiembrie 2011.
  3. ^ „Social-democrații reclamă fraude electorale”. NewsIn. . Accesat în . 
  4. ^ „CCR a validat rezultatul alegerilor cu Traian Băsescu președinte”. Cotidianul. . Accesat în . 

Lectură suplimentarăModificare

  • Pseudoromânia: conspirarea deconspirării, Ion Varlam, Liviu Vălenaș, Editura VOG, 2004 - recenzie

Legături externeModificare

Imagini