Tudorel Toader

profesor universitar, fost ministru al justiției și magistrat din România
Tudorel Toader
Date personale
Născut (64 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Vulturu, Vrancea, România Modificați la Wikidata
Număr de copii2[3] Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician
magistrat[*]
avocat Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Ministru al justiției Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deFlorin Iordache
Succedat deAna Birchall
Rector în Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
februarie 2016[1]
Precedat deVasile Ișan
Judecător al Curții Constituționale a României Modificați la Wikidata
În funcție
 – august 2016
Precedat deConstantin Doldur
Succedat deAttila Varga

Partid politicPCR ()
IND Modificați la Wikidata
Alma materUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași

Tudorel Toader (n. , Vulturu, Vrancea, România) este un magistrat român care a ocupat funcția de ministru al Justiției în guvernele Grindeanu, Tudose și Dăncilă din februarie 2017 până în aprilie 2019. Tudorel Toader a deținut două mandate succesive de judecător al Curții Constituționale între 2006 și 2016 și îndeplinește din 2016 funcția de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (autosuspendat pe perioada exercitării mandatului de ministru).

Biografie

Tudorel Toader s-a născut pe 25 martie 1960 în Vulturu, județul Vrancea. Potrivit propriului CV, Toader a absolvit în 1979 liceul de matematică–fizică „Unirea” din Focșani.[4] În clasa a XII-a, Toader a fost premiat pentru articole de propagandă ceaușistă.[5] Între anii 1982–1986 a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași,[4] pe care a absolvit-o ca șef de promoție.[6] După absolvirea facultății, a fost numit procuror la Procuratura Locală Panciu.[6]

Tudorel Toader a deținut poziții importante în structura U.T.C. și P.C.R. din Vrancea și Iași. A ocupat atât funcția de secretar al Biroului Organizației de Bază al UTC la Liceul „Unirea” din Focșani (1975–1979), cât și pe cea de secretar al Biroului Organizației de Bază al Asociației Studenților Comuniști de la Facultatea de Drept din Iași (1982–1986).[7] A devenit membru cu drepturi depline în PCR în noiembrie 1984.[7] În perioada 1986–1989 este membru al Organizației PCR–Justiție la Procuratura Locală Panciu. Structura PCR a Procuraturii Locale Panciu se subordona pe orizontală Comitetului Orășenesc Panciu al PCR, iar pe linie verticală Sectorului pentru Probleme Speciale Vrancea al PCR care dirija și controla activitatea organizațiilor de bază ale Securității, Justiției, Miliției și Armatei din județul Vrancea.[7] În august 1989, conducerea Comitetului Orășenesc Panciu a PCR îl propune pe Tudorel Toader pentru funcția de secretar al Biroului Organizației de Bază Procuratură–Justiție. După frecventarea cursurilor Universității Politice de Conducere în 1989, Tudorel Toader este încadrat ca propagandist PCR la cercul de învățământ politico-ideologic de la Consiliul Popular al orașului Panciu.[7]

În anul 1990, a fost angajat ca asistent universitar la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.[6] De asemenea, în anul 1991 a promovat examenul de avocat în cadrul Baroului Iași.[6] A obținut titlul de doctor în științe juridice, specializarea Drept procesual penal.[6] Cu timpul a parcurs toate treptele didactice până la gradul de profesor universitar.[6] Toader a fost membru al mai multor foruri ale universității ieșene, iar în perioada 2004–2016 a fost decan al Facultății de Drept la care, de-a lungul carierei sale universitare, a predat criminologie, drept penal român și drept penal european.[8] Între 2005 și 2016 a fost directorul Școlii doctorale a facultății.[8] Toader a făcut parte din comisia de doctorat a Laurei Codruța Kövesi.[9] Începând cu anul 2016, a fost rector la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, funcție din care s-a suspendat, începând cu 24 februarie 2017, pe perioada exercitării mandatului de ministru al justiției.[10]

În anul 2004, a absolvit un curs postuniversitar la Colegiul Național de Apărare.[4] Toader este membru în CNATDCU, Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii (INM), Asociația Internațională de Drept Penal (AIDP), Comitetul de direcție al Asociației Române de Științe Penale (ARSP), Asociația Română de Drept Constituțional (ARDC), Consiliul științific al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” (ICJ) și Agenția Națională a Cercetării Științifice (ANCS).[4] În perioada 2014-2022, Tudorel Toader a fost[11] unul dintre cei doi membri români ai Comisiei de la Veneția.[12] De asemenea, Toader face parte din colegiile de redacție a numeroase publicații juridice, printre care Revista de Drept Penal (din 1998) și Journal of Eastern European Criminal Law.[10]

Carieră

Judecător al CCR

În anul 2006, Tudorel Toader a fost numit de către Camera Deputaților pentru a ocupa demnitatea de judecător la Curtea Constituțională a României, până la data de 7 iulie 2007, pentru durata restantă a mandatului, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei judecătorului Constantin Doldur la 7 aprilie 2006. Numirea sa ca judecător a fost propusă de către Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal. În ședința Camerei Deputaților din 3 octombrie 2006, din cei 208 deputați prezenți toți au votat pentru numirea lui Toader. A fost învestit în această funcție la 6 octombrie 2006. În perioada în care a fost judecător la CCR, a demisionat din Barou. Tot în 2006, Tudorel Toader a fost avocatul prefectului de Iași Radu Prisăcaru și l-a reprezentat în fața instanței în momentul în care DNA a cerut arestarea sa preventivă.[13] La data de 13 iulie 2007 a depus jurământul pentru un mandat de nouă ani, care a expirat în 2016. Alături de Ion Predescu și Acsinte Gaspar, Tudorel Toader a făcut opinie separată la decizia CCR de invalidare a referendumului din 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Cei trei au declarat că nu au fost consultați la elaborarea eratei în baza căreia plebiscitul a fost invalidat.[14]

Ministru al Justiției

A fost învestit în funcția de ministru al justiției în Guvernul Sorin Grindeanu, la 23 februarie 2017. La 15 iunie, și-a înaintat demisia din funcție, în semn de solidaritate cu majoritatea membrilor Cabinetului Grindeanu, care-și prezentaseră demisia cu o zi mai devreme. La 21 iunie, Guvernul Grindeanu a fost demis prin moțiune de cenzură. Tudorel Toader a fost propus ministru al justiției, la 28 iunie în același an, în Guvernul Mihai Tudose, fiind învestit în funcție a doua zi. La 15 ianuarie 2018, Mihai Tudose și-a înaintat demisia din funcția de prim-ministru al României, după retragerea sprijinului politic în cadrul Comitetului Executiv Național al PSD. Toader a fost din nou nominalizat pentru funcția de ministru al justiției în Guvernul Viorica Dăncilă, pe 26 ianuarie 2018.[15] Nominalizarea lui a fost susținută de ALDE,[16] partid aflat în coaliția de guvernare din decembrie 2016. Noul cabinet a primit votul de încredere al Parlamentului pe 29 ianuarie.

Pe durata mandatului său, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor a reclamat insistent plata orelor suplimentare pentru angajații Administrației afiliați sindicatelor din Federație. În martie 2018, acestea au organizat un miting și un marș de protest,[17] în vară ajungând să depună plângeri penale împotriva ministrului pentru abuz în serviciu și restricționarea dreptului de reprezentare sindicală.[18][19] Ulterior, Ministerul Justiției a dat lămuriri, anunțând că Tudorel Toader „a fost în concediu” și că a semnat în cele din urmă ordinul prin care se alocă drepturile revendicate.[20]

Toader a fost un promotor al relaxării legislației pe abuzul în serviciu[21][22] și a susținut în repetate rânduri modificările[care?] la Codul penal[23][24] și Codul de procedură penală[25][26] care au fost primite cu critici din partea președintelui Klaus Iohannis, magistraților, Comisiei Europene și Departamentului de Stat al SUA.[27] De asemenea, Toader a fost inițiatorul procedurii de revocare din funcție a procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kövesi, despre care acesta spunea că și-a depășit atribuțiile atunci când a demarat o investigație asupra modului în care guvernul a adoptat OUG 13/2017.[28] Poziția lui Toader pe legile justiției a fost contestată și de societatea civilă care i-a cerut demisia într-o serie de proteste de stradă în mai multe orașe din țară.[29][30][31][32] Președintele Klaus Iohannis a cerut la rândul său demisia lui Tudorel Toader după adoptarea OUG nr. 92/2018 promovată de acesta.[33] Ordonanța a fost criticată de Comisia de la Veneția, opoziție, magistrați și președinte, invocând mai multe nereguli în ceea ce privește statutul procurorilor în raport cu ministrul Justiției, procedura de revocare a membrilor CSM și pensionarea anticipată a magistraților.[34] Curtea de Apel București a sesizat Curtea Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate referitoare la două articole din ordonanță,[35] în timp ce o decizie a Consiliului Suprem al Magistraturii din 17 octombrie 2018 a anulat efectele imediate ale acesteia.[36] Pe fondul acestor critici, în octombrie 2018, 25 de grupuri civice au semnat o scrisoare deschisă prin care au cerut Senatului Universității „Alexandru Ioan Cuza” revocarea lui Toader din funcția de rector, din care s-a suspendat atunci când a preluat mandatul de ministru al Justiției.[37]

În ședința Comitetului Executiv al PSD din 17 aprilie 2019, liderii partidului au votat retragerea sprijinului politic pentru Tudorel Toader.[38] În aceeași zi, premierul Viorica Dăncilă a anunțat că Eugen Nicolicea va fi propunerea PSD pentru funcția de ministru al Justiției în locul lui Tudorel Toader. Unii lideri ai partidului s-au declarat nemulțumiți de refuzul lui Toader de a realiza ordonanțele de urgență pentru modificarea codurilor penale și contestația în anulare.[39][40] O zi mai târziu, Tudorel Toader a anunțat că va demisiona din funcție, dar va rămâne în minister până la publicarea în Monitorul Oficial a decretului de numire a noului ministru.[41] Eugen Nicolicea a fost respins de președintele Klaus Iohannis, astfel că Dăncilă a fost nevoită să numească un interimar, Ana Birchall; propunerea a fost acceptată de președinte pe 24 aprilie.[42]

Lucrări publicate

Tudorel Toader este autorul mai multor lucrări de drept penal:[43]

  • Explicațiile noului Cod penal, vol. I–V (coordonator și coautor), Editura Universul Juridic, București, 2015;
  • Dialogul judecătorilor constituționali (coautor), Editura Universul Juridic, București, 2015;
  • Constituția României – decizii CCR, hotărâri CEDO, hotărâri CJUE, legislație conexă (coautor), Editura Hamangiu, București, 2015;
  • Ghid de admisibilitate la Curtea Constituțională a României (coautor), Editura Hamangiu, București, 2016;
  • Constituția României reflectată în jurisprudența constituțională, Editura Hamangiu, București, 2011;
  • Noul Cod penal. Comentarii pe articole (coordonator și coautor), Editura Hamangiu, București, 2014;
  • Noul Cod penal și Noul Cod de procedură penală, Editura Hamangiu, București (5 ediții);
  • Drept penal român. Partea specială, Editura Hamangiu, București (7 ediții)
  • Infracțiunile prevăzute în Legile speciale, Editura Hamangiu, București, 2007;
  • Codul penal și Codul de procedură penală, Hotărâri CEDO, Decizii ale Curții Constituționale, Recursuri în interesul legii, ediție adnotată, Editura Hamangiu, București;
  • Dicționarul personalităților juridice românești (în colaborare), Editura Hamangiu, București, 2008;
  • Codul penal și Legile speciale (în colaborare), Editura Hamangiu, București, 2007;
  • Legislația medicală (în colaborare), Editura All Beck, București, 2003;
  • Infracțiunile prevăzute în legile speciale. Reglementare. Doctrină. Jurisprudență (în colaborare), Editura All Beck, București, 2003;
  • Drept penal. Partea specială. Culegere de probleme din practica judiciară pentru uzul studenților, Editura All Beck, București, 2003;
  • Drept penal. Partea specială, Editura All Beck, București, 2002;
  • Drept penal român. Partea specială (în colaborare cu Octavian Loghin), Casa de editură și presă Șansa, București, 1994;
  • Drept penal. Infracțiuni prevăzute în legile speciale, Editura Fundației Chemarea, Iași, 1993.

Distincții

Note

  1. ^ Daniela Malache (), Iași: Judecătorul Tudorel Toader, noul rector al UAIC, AGERPRES, accesat în  
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Prof. univ. dr. Tudorel TOADER (PDF), Curtea Constituțională a României 
  4. ^ a b c d e f g „Curriculum Vitae” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ Sorin Semeniuc (). „Tudorel Toader, propagandist comunist de pe băncile liceului”. Newsweek. 
  6. ^ a b c d e f Ionel Stoica, Virgil Burlă (). „Cine este magistratul constituțional Tudorel Toader. Prieten de petreceri cu Relu Fenechiu și coordonatorul doctoratului Alinei Gorghiu”. Evenimentul zilei. 
  7. ^ a b c d Bogdan Constantin Dogaru (). „Tovarășul procuror Tudorel Toader în arhivele Partidului Comunist: Ca membru PCR se achită conștiincios de sarcinile ce îi sunt încredințate, în adunările generale fiind combativ și cu spirit de inițiativă”. G4Media. 
  8. ^ a b Adrian Ilie (). „BIOGRAFIE: Tudorel Toader, rector al Universității Cuza din Iași și judecător la CCR timp de zece ani. În scandalul OUG 13, el a fost pentru abrogarea ordonanței, dar a contestat dreptul lui Iohannis de a convoca referendum”. News.ro. 
  9. ^ Eusebi Manolache (). „Toader: Kovesi merită titlul de doctor, teza este consistentă; am cugetul pe deplin împăcat”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ a b Cerasela Bădiță, ed. (). „Tudorel Toader, propus ministru al Justiției (fișă biografică)”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ Guvernul a numit, pe ascuns, noi reprezentanți ai României în Comisia de la Veneția. Tudorel Toader nu a mai prins un nou mandat, romania.europalibera.org
  12. ^ en „Members of the Venice Commission”. Council of Europe. 
  13. ^ Radu Tutulan (). „Cine este Tudorel Toader, propus ministru al Justiției”. Gândul. 
  14. ^ „Cine e Tudorel Toader, propus de PSD la Ministerul Justiției. A cerut validarea referendumului pentru demiterea lui Băsescu”. Știrile Pro TV. . 
  15. ^ Alina Novăceanu (). „Viorica Dăncilă a prezentat lista noului Guvern; noul Cabinet va avea patru vicepremieri”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Al treilea guvern PSD. Nume vehiculate de miniștri pentru Cabinetul Dăncilă”. Digi 24. . 
  17. ^ Andreea Traicu (), „Sindicatele ANP anunță proteste. Oamenii vor plata orelor suplimentare. Se cere demiterea lui Toader”, Mediafax, accesat în  
  18. ^ „Sindicaliștii din penitenciare: Toader are un dosar pentru abuz în serviciu în care a fost începută urmărirea pentru fapte”. Ziare.com. . 
  19. ^ „Tudorel Toader are dosar pentru abuz în serviciu. A fost declanșată urmărirea penală in rem”. Digi 24. . 
  20. ^ Petrișor Cană (). „Tudorel Toader, vizat de o nouă PLÂNGERE PENALĂ. Reacția ministrului Justiției”. Evenimentul zilei. 
  21. ^ Maria Tufan, Radu Eremia (). „Abuzul în serviciu a fost dezincriminat aproape complet. Tudorel Toader și PSD îl scapă pe Dragnea de pușcărie. Opoziția: E mai grav decât OUG 13”. Adevărul. 
  22. ^ „Tăriceanu: Tudorel Toader a propus ca abuzul în serviciu să fie eliminat complet din Codul penal”. Digi 24. . 
  23. ^ Iulia Roșca (). „Comisia Iordache: Discuții generale pe modificările la Codul penal și de procedură penală / Tudorel Toader: Vom propune abrogarea reglementărilor privind Camera preliminară. HotNews.ro. Considerăm și noi că este necesară evaluarea acestor coduri și modificarea lor sub anumite aspecte. Noi am transmis modificările la Codul penal, în zilele următoare vom transmite și propunerile la Codul de procedură penală și codul de procedură civilă. 
  24. ^ „Ce i-a spus Toader comisarului european pentru Justiție despre modificările Codului penal”. Digi 24. . 
  25. ^ Sorin Ghica (). „Toader, despre modificarea codurilor penale: Acolo unde varianta Comisiei speciale diferă de cea propusă de noi, ne vom susține punctul de vedere”. Adevărul. 
  26. ^ Iulia Roșca (). „Comisia lui Iordache, dezbateri pe controversatele modificări la Codul penal și de procedură penală. Ministrul Justiției a anunțat că va propune înlocuirea sintagmei "suspiciunea rezonabilă" cu "probe temeinice" a faptei"/ Dacă Directiva nu e transpusă, se va da OUG”. HotNews.ro. 
  27. ^ en „Romanian minister calls for prosecutor's sacking, graft crackdown under threat”. Reuters. . A judicial overhaul approved by the ruling coalition late last year - which was criticized by the president, thousands of magistrates, the European Commission and the U.S. State Department 
  28. ^ en Carmen Paun (). „Romanian justice minister pushes to dismiss corruption watchdog”. POLITICO. 
  29. ^ „Protest la Iași. Manifestanții i-au cerut demisia lui Tudorel Toader”. Știrile Pro TV. . 
  30. ^ V. M. (). „Proteste și în mai multe orașe din țară. Mii de oameni au manifestat la Cluj, Sibiu, Timișoara sau Iași: "Decât conduși de hoți, mai bine în stradă toți", "Hoții merg la închisoare nu trăiesc pe picior mare", "Demisia, șobolan penal"”. HotNews.ro. Protestatarii s-au adunat în jurul orei 19.00 în Piața Unirii din oraș, având cu ei (...) pancarte cu mesaje precum (...) "Demisia Tudorel Toader" 
  31. ^ Alexandra Sandu (). „Mii de oameni au cerut demisiile lui Dragnea și Dăncilă și alegeri anticipate: Uniți salvăm toată România! (Foto & Video)”. Ziare.com. Oamenii îi huiduie pe Tudorel Toader și Florin Iordache 
  32. ^ Adrian Dumitru, Cora Muntean, Codrin Dobrescu (). „PROTESTE la Izvor în timpul MOȚIUNII. Primele INCIDENTE între susținătorii #REZIST și cei ai PSD. Manifestanții au ajuns la Universitate”. Evenimentul zilei. Protestatarii s-au oprit în fața Ministerului Justiției, unde i-au cerut minute în șir demisia lui Tudorel Toader. 
  33. ^ Sebastian Zachmann (). „Iohannis îi cere demisia lui Toader după raportul Comisiei de la Veneția: „Și-a compromis definitiv credibilitatea". Șeful statului critică dur PSD”. Adevărul. 
  34. ^ Cristi Danileț (). „Pe înțelesul tuturor: OUG 92 de modificare a legilor justiției”. HotNews.ro. 
  35. ^ Alexandru Mihăescu (). „Curtea de Apel București a sesizat Curtea Constituțională pe OUG-ul lui Tudorel Toader”. G4Media. 
  36. ^ „CSM a anulat efectele imediate ale OUG nr. 92/2018”. E-Juridic. 
  37. ^ Simona Stanciu (). „Zeci de organizații civice solicită Senatului Universității „Al. I. Cuza" Iași revocarea lui Tudorel Toader din funcția de rector”. Adevărul. 
  38. ^ „PSD îi retrage sprijinul politic lui Tudorel Toader”. Digi 24. . 
  39. ^ „PSD i-a retras sprijinul politic lui Tudorel Toader. Eugen Nicolicea, propus să îi ia locul”. EurActiv. . 
  40. ^ „Tudorel Toader pleacă de la Ministerul Justiției, după ce PSD i-a retras sprijinul/ Dăncilă îi cere DEMISIA, Senatul suspendă lucrările/ Eugen Nicolicea, propus înlocuitor”. Mediafax. . 
  41. ^ Radu Eremia, Sebastian Zachmann (). „Tudorel Toader și-a dat demisia: „Dăncilă decide ce face cu ea". Un protestatar: Sclavule!”. Adevărul. 
  42. ^ R. M. (). „Klaus Iohannis a semnat decretele pentru interimatele la Justiție, Fonduri europene și diaspora”. HotNews.ro. 
  43. ^ Prof. univ. dr. Tudorel Toader - Listă de lucrări științifice Arhivat în , la Wayback Machine., cdep.ro
  44. ^ „Decanul Facultății de Drept, decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler”. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. . 
  45. ^ Ionel Bostan (). „Decanul Facultății de Drept (UAIC), Doctor Honoris Causa al Universității din Cahul”. Ziarul de Iași. 
  46. ^ „🎓 Doctor Honoris Causa”. www.ucv.ro. Accesat în . 

Lectură suplimentară