Deschide meniul principal

Laura Codruța Kövesi

Procuror
Laura Codruța Kövesi
Laura Codruta Kövesi.jpg
Laura Codruța Kövesi
Date personale
Nume la naștereLaura Codruța Lascu Modificați la Wikidata
Născută (46 de ani) Modificați la Wikidata
Sfântu Gheorghe, România Modificați la Wikidata
Căsătorită cuEduard Kövesi[*] () Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieprocuror
state's attorney[*] Modificați la Wikidata
Primul procuror general european Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
Direcția Națională Anticorupție Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deDaniel Morar
Procuror general al României Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deIlie Botoș
Succedat deTiberiu Nițu

PremiiLegiunea de onoare ()
Ordinului Național de Merit în grad de ofițer[*]
Ordinul Național „Steaua României” în grad de cavaler[*] ()
Ordinul Steaua Polară în grad de comandor[*] ()
Europeanul Anului[*] ()
Alma materUniversitatea Babeș-Bolyai din Cluj
Universitatea de Vest din Timișoara

Laura Codruța Kövesi, născută Lascu, (n. , Sfântu Gheorghe, România) este un procuror român care ocupă funcția de procuror-șef la Parchetul European[1]. Anterior a ocupat funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din 2013 până în 9 iulie 2018. Înainte de această funcție, Kövesi a fost procuror la Sibiu și procuror general al României. La data numirii, în 2006, Kövesi a fost prima femeie și cel mai tânăr procuror general din istoria României. Ea este, de asemenea, după decembrie 1989, singurul procuror general care și-a dus mandatul până la capăt.[2]

Originea și studiileModificare

Laura Kövesi este fiica procurorului Ioan Lascu, care a deținut din 1980 până în 15 ianuarie 2010 funcția de șef al Parchetului de pe lângă Judecătoria Mediaș.[3] Fratele ei, Sergiu Lascu, a devenit în 2010 director general adjunct al Direcției Tehnologia Informației și Comunicare din Transgaz.[4]

Laura Kövesi a absolvit învățământul preuniversitar la Mediaș, unde a evoluat ca baschetbalistă la Club Sportiv Școlar Mediaș. De acolo a fost selecționată în echipa națională de baschet feminin-cadete a României, cu care a câștigat în 1989 la Timișoara titlul de vicecampioană europeană. Între 1991-1995 a urmat cursurile Facultății de Drept în cadrul Universității Babeș-Bolyai.

În Timișoara, pe 16 decembrie 2011, la Universitatea de Vest obține titlul de doctor în drept având drept teză "Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal", coordonator av. Viorel Pașca, iar din comisia de doctorat: av. Radu Ioan Motica, Tudorel Toader, av. Dorel Lucian Julean, av. Viorel Pașca.

Activitatea profesionalăModificare

Între 15 septembrie 1995 - 1 mai 1999 a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu. În 2 octombrie 2006 l-a înlocuit pe Ilie Botoș la conducerea Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Din acea poziție, a cerut ridicarea imunității mai multor demnitari și a schimbat procurorii care tergiversau cercetarea dosarelor Revoluției din 1989 și mineriadelor.[5] De asemenea, a produs iritarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) după ce a cerut retragerea membrilor acestuia care au decizii de pensionare, dar și, în general, pensionarea procurorilor aflați în această situație.[6] Astfel, deși în 2006 primise aviz favorabil din partea CSM pentru a fi procuror general,[7] în 2009, când a venit timpul să fie confirmată în funcție, CSM a dat aviz negativ, iar președintele Traian Băsescu a trecut peste acest aviz consultativ și a numit-o din nou în funcție.[8]

Direcția Națională AnticorupțieModificare

În 2013, în condițiile unui conflict politic pe domeniul justiției,[9] finalizat printr-o înțelegere între președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta, care atunci îndeplinea și interimatul funcției de ministru al justiției, Kövesi a fost propusă la conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în timp ce Tiberiu Nițu a fost propus procuror general în locul lui Kövesi; iar Băsescu a acceptat ambele propuneri.[10]

Sub conducerea lui Kövesi, DNA-ul a făcut progrese notabile împotriva corupției la nivel înalt în România,[11][12] având succes în urmăririle penale ale primarilor, parlamentarilor, miniștrilor și a unui prim-ministru. În Bilanțul DNA pe anul 2015, Kövesi a anunțat că „în dosarele trimise în judecată banii dați mită au fost de 431 milioane euro”.[13]

Kövesi a fost descrisă de cotidianul britanic The Guardian în 2015 ca un "procuror-șef liniștit și modest care aduce trofeu după trofeu", și conduce "o lupta împotriva corupției fără rival în țările Europei de Est".[12] Mandatul său de șef al DNA-ului a sporit considerabil încrederea publică în instituție, atât în România, cât și în întreaga UE, cu un sondaj din septembrie 2015 care arată că 60% dintre români au încredere în DNA (față de 61% pentru Biserica Ortodoxă Română și doar 11% pentru Parlament).[12][14] Sondajul realizat de INSCOP Research în decembrie 2015, arată că 61,2% dintre români au declarat că au încredere în DNA.[15] La sondajul INSCOP din aprilie 2016 încrederea românilor în DNA a fost de 59,8%.[16]

În februarie 2016, Kövesi a fost renominalizată pentru funcția de procuror-șef de către Ministerul Justiției, pe baza rezultatelor pozitive obținute de DNA sub conducerea acesteia.[17][18] La 6 aprilie 2016 președintele Klaus Iohannis a anunțat că a semnat decretul de numire a Laurei Codruța Kövesi pentru un nou mandat de 3 ani în fruntea DNA.

În noiembrie 2017, în cadrul unui interviu acodat postului de televiziune Euronews, Kövesi a declarat că "întregul sistem de justiție s-a confruntat cu atacuri incredibile, de la știri false la contractarea de companii specializate în intimidare și hărțuire".[19]

Răspunsul celor anchetați de DNAModificare

La 11 februarie 2018, fostul deputat PSD Vlad Cosma, inculpat pentru trafic de influență, a prezentat înregistrări audio și video la postul de televiziune Antena 3 acuzând pe procurorul-șef al DNA Ploiești, Lucian Onea, și pe fostul procuror DNA Mircea Negulescu că i s-ar fi cerut să falsifice probe pentru un dosar vizându-i pe Sebastian Ghiță și fostul premier Victor Ponta.[20] În aceeași emisiune, procurorul suspendat din DNA, Mihaiela Iorga Morar și fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, care a fugit din țară după ce a fost anchetat în mai multe dosare instrumentate de DNA, iar în prezent are azil politic în Serbia, au făcut acuzații la adresa Laurei Kövesi.

La 14 februarie, procurorul-șef al DNA a ținut o conferință de presă spunând că atacul din ultima perioadă asupra justiției nu este întâmplător, că "asistăm la un festival disperat al inculpaților" care vizează "îngenuncherea statului român, umilirea societății", justiția fiind "sub asalt" de peste un an de zile.[21][22] Întrebată dacă ar fi cazul să solicite demisia procurorului șef al DNA Ploiești, Kövesi a spus că nu are toate elementele pentru a face acest lucru.

La o săptămână după această conferință de presă, în data de 22 februarie 2018, ministrul justiției, Tudorel Toader, a prezentat un raport al activității manageriale a șefei DNA, anunțând că va cere revocarea din funcție a acesteia.[23] Raportul a primit aviz negativ din partea CSM, votul din ședință fiind de 6-1 împotriva cererii de revocare, votul „pentru" aparținând ministrului Tudorel Toader.[24][25][26] Avizul CSM este unul consultativ iar la 16 aprilie 2018 președintele Iohannis a anunțat că nu o revocă pe Laura Codruța Kövesi din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție precizând că "în mare parte, ele [motivele de revocare] nici nu corespund prevederilor legale aplicabile".[27]

În data de 30 mai 2018 Curtea Constituțională a decis că există un conflict instituțional, după ce Guvernul a sesizat un posibil conflict între Executiv și Președinție, ca urmare a faptului că președintele Klaus Iohannis a refuzat să o revoce pe Laura Codruța Kovesi, procuror șef al DNA. Curtea Constituțională arată, în comunicatul oficial că șeful statului urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi.

În 13 februarie 2019, Laura Codruța Kövesi a anunțat că a fost citată la Secția de investigare a infracțiunilor din Justiție, un organism aflat sub control politic instituit de guvernul Viorica Dăncilă printr-o ordonanță de urgența criticată pe larg de cancelariile europene,[28][29] în calitate de suspect într-un dosar în care acuzațiile sunt de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă.[30] Ulterior, pe 7 martie 2019, ea a fost citată și anchetată de către procurori, la sfârșit fiind notificată de faptul că este cercetată într-un al doilea dosar, în calitate de suspectă, unde este invinuită pentru represiune ilegală și coordonarea un grup organizat de procurori ce trimiteau ilegal în judecată oamenii.[31] Ulterior, pe data de 28 martie, în calitate de inculpat, a fost plasată sub control judiciar și a primit interdicția de a părăsi țara.[32]

Potrivit propriilor declarații, Kövesi era vizată în 2019 de 18 dosare penale, cu acuzații de abuz în serviciu, cercetare abuzivă și represiune nedreaptă, din care cel mai cunoscut este cel produs în urma denunțului lui Sebastian Ghiță, judecat pentru fapte de corupție, în prezent având azil politic în Serbia.[33]

Cazul Black CubeModificare

La 6 aprilie 2016, procurorii DIICOT au anunțat că doi cetățeni israelieni - Weiner Ron și Geclowicz David - au fost arestați pentru transfer neautorizat de date informatice și operațiuni ilegale cu dispozitive și programe informatice într-o presupusă tentativă de intimidare a procurorului șef DNA, Laura Codruța Kövesi.

Cei doi israelieni, angajați ai firmei israeliene Black Cube, ar fi foști agenți ai Serviciului de informații externe al Israelului, Mossad. Compania Black Cube, înființată de foști ofițeri Mossad[34] și specializată în consultanță în materie de securitate și în colectarea de informații, a declarat că „în ultimele săptămâni, compania desfășura un proiect în numele unor asociați ai instituțiilor guvernamentale din România, în scopul colectării de dovezi despre grave acuzații de corupție în sistemul instituțiilor guvernamentale române. În acest context, doi angajați care făcuseră progrese importante în acest caz au fost arestați”.

Ambasada Israelului la București a precizat că autoritățile israeliene nu sunt implicate în cazul prezentat de mass-media din România arătând că ancheta îi vizează pe angajații unei companii private.[35]

Laura Kövesi a declarat că presiunile presupușilor foști agenți Mossad au reprezentat „o încercare nereușită de intimidare”.

Directorul agenției israeliene de spionaj, Dan Zorella a insistat pe ideea că el a crezut că acțiunea Black Cube are avizul SRI și al președintelui, așa cum i-a spus Daniel Dragomir și fostul șef al Mossad.[36]

Parchetul EuropeanModificare

Din septembrie 2019 Laura Kövesi ocupă funcția de procuror-șef, la Parchetul European, pe o perioadă de 7 ani.[37]

Acuzația de plagiatModificare

Mugur Ciuvică a acuzat-o în anul 2012 pe Laura Kövesi că ar fi plagiat în lucrarea sa de doctorat. La 13 octombrie 2016, Grupul de Investigații Politice (GIP) a sesizat Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) în legătură cu plagiatul lui Kövesi.[38] GIP a publicat o listă lungă cu pasaje comparate, similară celei publicate în cazul lui Victor Ponta. Diferența a fost că lista GIP nu a fost exactă, și GIP nu a cercetat în profunzime unele surse. Astfel, s-a putut dovedi ușor că acuzația a fost complet falsă, deoarece autoarea a publicat ea însăși textele presupus plagiate, în reviste de specialitate anterioare finalizării doctoratului, care ar fi fost mai apoi preluate în terțe articole, pe care GIP le-a presupus ca fiind cele după care s-a plagiat. De asemenea, autoarea a semnat unele dintre sursele mai vechi, presupus plagiate, cu numele de domnișoară, Lascu.[39] Lucrarea a fost verificată în 2016 și cu softul anti-plagiat, folosit de Departamentul de Justiție al SUA, însă rezultatul este ținut secret, iar rezultatul va fi dat publicității doar când Comisia de Etică a Universității de Vest Timișoara o va cere.[40] În octombrie 2016, deputatul Sebastian Ghiță, cercetat penal în mai multe dosare, a depus, la Parchetul General, un autodenunț în care susține că, împreună cu mai mulți demnitari ai statului român, ar fi participat la falsificarea raportului tehnic de expertiză a tezei de doctorat a procurorului-șef DNA, Laura Codruța Kovesi.[41] Pe 17 noiembrie 2016, Comisia de Etică și Deontologie Profesională a Universității de Vest din Timișoara declară: „Având în vedere că teza de doctorat supusă analizei are 11.512 rânduri, cele 564 de rânduri, găsite ca fiind similare în raport cu sesizarea înregistrată la UEFISCDI nr. 2567/13.10.2016 cu alte surse, reprezintă un grad de similaritate de 4,9 %. În absența unui raport al unei comisii de specialitate, Comisia de Etică și Deontologie Profesională din UVT își asumă în acest moment gradul de similaritate.”[42]

O comisie de lucru a CNATDCU a analizat sesizarea de plagiat și a publicat un raport la 30 noiembrie 2016. Concluziile comune ale raportului conțin următoarele propuneri:

  1. menținerea titlului de doctor al dnei Codruța Laura Kövesi
  2. publicarea Raportului comun al Comisiei și anexarea acestuia la toate exemplarele din teza dnei Kövesi prezente în toate bibliotecile din țară
  3. interzicerea publicării tezei în starea actuală, când – deși nu se poate reține plagiatul – în opinia comisiei, este sub standardele de calitate ale unei teze de doctorat.[43]

Viața de familieModificare

Laura Kövesi a divorțat în anul 2007, dar a păstrat numele de familie al fostului său soț.[44]

Premii, decorații, onoruriModificare

  • 2019: A fost aleasă de Facultatea de Drept a Universității Harvard pe lista celor 21 de personalități cu contribuții semnificative în domeniile drept și justiție.[45]
  • 2016: Legiunea de Onoare din partea Republicii Franceze prin intermediul ambasadorului Franței la București, François Saint-Paul. El a arătat că această distincție a fost oferită pentru devotamentul în lupta împotriva corupției, pentru contribuția la construcția societății, dar și pentru „extraordinarul curaj” în această luptă.[46]
  • 2016: Comandor al Ordinului Steaua Polară, conferit de regele Suediei pentru lupta împotriva corupției din România.[47]
  • 2016: Premiului „Europeanul Anului” 2016, oferit de Reader's Digest.[48]
  • 2015: Premiul Grupului pentru Dialog Social (GDS)[49]
  • 2014: Premiul „Femei curajoase din România” din partea Ambasadei SUA.[50]
  • 2012: Ordinul Național „Steaua României” - în grad de Cavaler - de la președintele Traian Băsescu.[51]
  • 2011: Decorația „Ofițer al Ordinului Național al Meritului” oferită de președintele Franței.
  • 2011: „Certificat de apreciere pentru recunoașterea eforturilor speciale și a contribuției superioare la responsabilitățile de aplicare a legii de către United States Secret Service” atribuit de Directorul Secret Service al S.U.A.
  • 2008: Premiul „Cybercrime Fighter Award”, atribuit de compania McAfee, S.U.A.
  • 2007: „Certificat de apreciere pentru recunoașterea eforturilor speciale și contribuției superioare la responsabilitățile de aplicare a legii de către United States Secret Service” atribuit de Directorul Secret Service al S.U.A.

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ „Kovesi, confirmată de Parlamentul European în funcția de procuror-șef european”. HotNews.ro. Accesat în . 
  2. ^ Lucia Efrim (), „Codruța Kovesi - singurul procuror general al României care-și duce mandatul până la capăt”, Mediafax, accesat în  
  3. ^ Decretul 17 din 15 ianuarie 2010, privind pensionarea unui procuror
  4. ^ Fratele procurorului general, director la Transgaz, Fin.ro, 30 iulie 2010.
  5. ^ „Mandatul Laurei Codruța Kovesi, între cereri de urmărire penală pentru demnitari și dosarul Revoluției”, CugetLiber.ro, 2009 septembrie 28, accesat în 27 februarie 2019  Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  6. ^ „Cum a fost numită Kovesi la DNA și întrebările la care nu a răspuns nimeni până azi”, Mediafax, , accesat în  
  7. ^ M. C. (), „CSM a avizat numirea Laurei Kovesi in functia de procuror general”, HotNews.ro, accesat în  
  8. ^ „Adina Florea 2018 vs. Laura Codruța Kovesi 2009: Cât contează părerea CSM”. 
  9. ^ „Disputa Ponta – Băsescu pentru funcțiile de procuror general și șef al DNA. "Este cea mai gravă criză din justiția română", Gândul, , accesat în  
  10. ^ Thomas Dinca (), „Kovesi, propusă pentru conducerea DNA. Tiberiu Nițu a fost propus ca procuror general. SCRISOAREA PREMIERULUI CĂTRE CSM”, Mediafax, accesat în  
  11. ^ „Romania anti-sleaze drive reaches elite - BBC News”, Bbc.com, accesat în  
  12. ^ a b c „Bringing in the scalps: the woman leading Romania's war on corruption”, Theguardian.com, accesat în  
  13. ^ Hotnews - "Bilantul DNA pe 2015"
  14. ^ „Romanians trust DNA almost as much as the Church”. Romania-Insider.com. Accesat în . 
  15. ^ Inscop - "DECEMBRIE 2015 – ÎNCREDERE INSTITUȚII"
  16. ^ APRILIE 2016 – ÎNCREDEREA ÎN INSTITUȚII, inscop.ro
  17. ^ „Ministrul Justitiei a făcut anuntul oficial: Kövesi, in fruntea DNA pentru inca un mandat”. Ziare.com. Accesat în . 
  18. ^ „Laura Codruta Kövesi, reinvestita la sefia DNA cu acte - Ministrul Justitiei a trimis la CSM propunerea UPDATE”. Ziare.com. Accesat în . 
  19. ^ Euronews - "Full interview with Romania’s anti-corruption chief Laura Kovesi"
  20. ^ Mediafax - "Acuzații la adresa DNA. Fostul deputat PSD Vlad Cosma acuză falsificări de probe pentru a fi plasate în altă anchetă"
  21. ^ Agerpres - "Kovesi: Acest atac vizează îngenuncherea statului român, umilirea societății"
  22. ^ Știri TVR1 - "Laura Codruța Kovesi: Acest atac vizează îngenuncherea statului român, vizează umilirea societății și umilirea cetățenilor români"
  23. ^ Dragos Dinu (), „Fără precedent: După citirea unui raport devastator, ministrul Justiției, Tudorel Toader, a solicitat revocarea din funcție a șefului DNA, Codruța Kovesi”, Ziarul Financiar, accesat în  
  24. ^ Agerpres - "CSM a dat aviz negativ propunerii lui Toader de revocare a șefei DNA, vot 6-1"
  25. ^ Mediafax - "CSM a dat AVIZ NEGATIV cererii de revocare a șefei DNA"
  26. ^ Revista22 - "CSM a dat aviz negativ cererii lui Tudorel Toader de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi"
  27. ^ Agerpres - "Iohannis a anunțat că nu o revocă din funcție pe șefa DNA"
  28. ^ „EU Warns Romanian Government Against Gutting Anticorruption Legislation”, RadioFreeEurope/RadioLiberty, accesat în  
  29. ^ „Monitoring bodies of the Council of Europe say Romania should close special section for investigating magistrates”, Romania Insider, accesat în  
  30. ^ „Laura Codruța Kovesi, citată la Secția de investigare a infracțiunilor din Justiție”. EuropaFM. . 
  31. ^ „Laura Codruța Kovesi, suspectă într-un al doilea dosar. Declarațiile făcute după cinci ore petrecute în biroul Secției speciale pentru magistrați”. DIGI24. 
  32. ^ „BREAKING Laura Codruța Kovesi, sub control judiciar/ Fosta șefă DNA: Mi s-a interzis să vorbesc cu presa”. Mediafax. . 
  33. ^ „Fosta șefă DNA, Laura Codruța Kovesi: Sunt vizată în 18 dosare penale (VIDEO)”, B1 TV, accesat în  
  34. ^ CINE ESTE FIRMA CARE A SPIONAT-O PE LAURA CODRUȚA KOVESI? Black Cube este condusă de foști generali și colonei din spionajul israelian, 7 aprilie 2016, Dan Dumitriu, Evenimentul zilei, accesat la 23 octombrie 2016
  35. ^ Agerpres - "Ambasada Israelului: Ancheta în cazul Kovesi vizează angajații unei companii private; nu sunt implicate autoritățile"
  36. ^ BLACK CUBE. DECLARAȚIA DIRECTORULUI BLACK CUBE DATĂ DIICOT POATE ARUNCA ÎN AER CLASA POLITICĂ! Cine a comandat urmărirea lui Kovesi, potrivit spuselor spionilor israelieni, 23 octombrie 2016, Simona Ionescu, Evenimentul zilei, accesat la 23 octombrie 2016
  37. ^ European Commission. „Parchetul European: Comisia salută acordul privind numirea dnei Kövesi în funcția nou-creată de procuror-șef european”. Accesat în . 
  38. ^ GIP a sesizat oficial CNATDCU în legătură cu plagiatul lui Kovesi, 13 octombrie 2016, grupul.ro
  39. ^ Hotnews: CNE - Codruta Kovesi nu a plagiat in teza de doctorat
  40. ^ Teza șefei DNA este „Top secret“. Doctoratul lui Kovesi a fost verificat anti-plagiat cu softul Departamentului de Justiție al SUA | DOCTORATUL LUI KOVESI, 10 octombrie 2016, Georgeta Petrovici, Petrisor Cana, Evenimentul zilei, accesat la 10 octombrie 2016
  41. ^ Sebastian Ghiță s-a autodenunțat la Parchet:"Am participat la măsluirea raportului de expertiză privind teza de doctorat a Codruței Kovesi"/ Iohannis: E ciudat/ Ponta: Dacă mă cheamă la Parchet, spun tot ce știu/ Reacția lui Kovesi, 27 septembrie 2016, Firuta Flutur, Mediafax, accesat la 4 noiembrie 2016
  42. ^ Verdict al Comisiei de Etică al Universității de Vest din Timișoara în legătură cu doctoratul Șefei DNA, Codruța Kovesi
  43. ^ Raport comun asupra tezei de doctorat „Combaterea crimei organizate prin dispozitii de drept penal” susținută în anul 2011 de Laura Codruța Kövesi, 30 noiembrie 2016, cnatdcu.ro
  44. ^ „Cine este Laura Codruța Kovesi?”, Click!, , accesat în  
  45. ^ „2019 Honorees”, Women Inspiring Change, , accesat în  
  46. ^ Kovesi nu a mai putut suporta și A IZBUCNIT ÎN LACRIMI. IMAGINI ULUITOARE cu șefa DNA, surprinse marți seara, 8 iunie 2016, Gândul, accesat la 6 noiembrie 2016
  47. ^ Kovesi a primit un ordin: „Steaua Polară”, 3 noiembrie 2016, Andreea Traicu, Gândul, accesat la 6 noiembrie 2016
  48. ^ Laura Codruța Kovesi - câștigătoarea premiului 'Europeanul Anului' 2016, oferit de Reader's Digest, 18 ianuarie 2016, Agerpres, accesat la 6 noiembrie 2016
  49. ^ Hotweek.ro - ""Laura Codruta Kovesi, procurorul sef al DNA, a primit premiul GDS
  50. ^ Procurorul-șef al DNA, Laura-Codruța Kovesi a primit premiul "Femei curajoase din România" din partea Ambasadei SUA, 11 aprilie 2014, Ionel Stoica, Evenimentul zilei, accesat la 6 noiembrie 2016
  51. ^ Băsescu a decorat-o pe Kovesi cu "Steaua României" în grad de Cavaler, 2 octombrie 2012, Cristian Fierbinteanu -Mediafax, Gândul, accesat la 6 noiembrie 2016

Legături externeModificare