Zagreb
| Zagreb | |||
| — Capitala Croației — | |||
.jpg) | |||
| |||
  Zagreb Zagreb (Croația) | |||
| Coordonate: 45°49′N 15°59′E / 45.817°N 15.983°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Croația | ||
| Atestare |  | ||
| Reședință | Zagreb | ||
| Subdiviziuni | 17 districte | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Tomislav Tomašević[*] ( Možemo![*], ) | ||
| Suprafață | |||
| - Oraș | 641,29 km² | ||
| Altitudine | 158 m.d.m. | ||
| Populație (2008)[1] | |||
| - Oraș | 792,875 locuitori | ||
| - Densitate | 1.224 loc./km² | ||
| - Metropolitană | 1.210.517 locuitori | ||
| Fus orar | CET (+1) | ||
| - Ora de vară (DST) | CEST (+2) | ||
| Cod poștal | 10000 | ||
| Prefix telefonic | 01 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - 25 orașe înfrățite | listă | ||
| Prezență online | |||
| Site oficial GeoNames OpenStreetMap Facebook Places | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Zagreb (în germană Agram, în maghiară Zágráb) este capitala Croației. Populația orașului este 792.000 de locuitori (1.100.000 în zona metropolitană). Este situat pe versantul muntelui Medvednica și pe malul râului Sava, la o altitudine de 120 m. Amplasarea favorabilă din punct de vedere geografic în partea de sud-vest a bazinului panonic, care se extinde spre regiunile alpină, dinarică, adriatică și panonică, oferă cea mai bună legătură de trafic între Europa centrală și Marea Adriatică.
IstoricModificare
Orașul este atestat documentar din anul 1094, într-o diplomă prin care regele Ladislau I al Ungariei a înființat Dieceza de Zagreb. Între episcopii de Zagreb s-au numărat mai mulți clerici transilvăneni, precum Tamás Bakócz și Nicolaus Olahus. Umanistul Andrea Scolari a fost mai întâi episcop de Zagreb, iar apoi episcop de Oradea Mare.
În anul 1669 împăratul Leopold I a înființat Universitatea din Zagreb ca academie iezuită.[2]
EconomieModificare
În Zagreb este centrul industriei metalurgice croate. În oraș este prezentă de asemenea industria textilă, industria chimică, farmaceutică, tipografică și de pielărie, prelucrarea lemnului, industria hârtiei etc.
Administrație și culturăModificare
În Zagreb se află instituțiile administrative centrale ale statului (legislative, judiciare, executive, monetare, de apărare, de sănătate, culturale, educaționale ș.a.m.d.).
MonumenteModificare
Personalități născute aiciModificare
- Paul Skalich (1534 – 1573), enciclopedist;
- Josip Franjo Domin (1754 – 1819), om de știință;
- Dimitrija Demeter (1811 – 1872), scriitor;
- Vatroslav Lisinski (1819 – 1854), compozitor;
- Eugen Kvaternik (1825 – 1871), om politic;
- Julius Epstein (1832 – 1926), pianist;
- August Šenoa (1838 – 1881), scriitor;
- Mathilde Mallinger (1847 – 1920), soprană;
- Maksimilijan Njegovan (1858 – 1930), amiral;
- Franz von Bayros (1866 – 1924), pictor;
- Franjo Bučar (1866 – 1946), scriitor, sportiv;
- Ivo Pilar (1874 – 1933), istoric, om politic;
- Paula Wolf-Kalmar (1880 - 1931), șahistă;
- Miroslav Krleža (1893 – 1981), scriitor;
- Zlatko Baloković (1895 – 1965), violonist;
- Rudolf Matz (1901 - 1988), compozitor, violoncelist;
- Jovan Karamata (1902 - 1967), matematician;
- William "Vilim" Feller (1906 – 1970), matematician american;
- Zinka Milanov (1906 – 1989), soprană;
- Nenad Petrović (1907 - 1989), șahist;
- Stjepan Šulek (1914 - 1986), compozitor, dirijor;
- Stjepan Bobek (1923 – 2010), fotbalist;
- Zlatko Čajkovski (1923 – 1998), fotbalist, antrenor;
- Željko Čajkovski (1925 – 2016), fotbalist, antrenor;
- Ivo Malec (1925 – 2019), compozitor;
- Karlo Bručić (n. 1992), fotbalist.
NoteModificare
- ^ „City of zagreb 2006”. City of Zagreb, Statistics Department. Accesat în .
- ^ Rüegg, Walter: "European Universities and Similar Institutions in Existence between 1812 and the End of 1944: A Chronological List", in: Rüegg, Walter (Hrsg.): A History of the University in Europe. Bd. 3: Universities in the Nineteenth and Early Twentieth Centuries (1800–1945), Cambridge University Press, 2004, ISBN 978-0-521-36107-1, p. 685.
Legături externeModificare
- Zagreb orasul vechilor legende, 8 noiembrie 2006, Revista Magazin