Comuna Ciurila, Cluj
Ciurila (în maghiară Csürülye) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Ciurila (reședința), Filea de Jos, Filea de Sus, Pădureni, Pruniș, Sălicea, Săliște și Șutu.
Ciurila | |
— comună — | |
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” | |
Localizarea satului pe harta României | |
Coordonate: 46°39′03″N 23°32′54″E / 46.65083°N 23.54833°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Cluj |
SIRUTA | 57225 |
Atestare | 1724 [1] |
Reședință | Ciurila |
Sate componente | Ciurila, Filea de Jos, Filea de Sus, Pădureni, Pruniș, Sălicea, Săliște, Șutu |
Guvernare | |
- Primar | Teodor Cristinel Popa[*][3][4] (PNL, ) |
Suprafață | |
- Total | 72,22 km² |
Altitudine | 562 m.d.m. |
Populație (2021) | |
- Total | 2.003 locuitori |
- Densitate | 21,15 loc./km² |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 407230 |
Prefix telefonic | +40 x64[2] |
Prezență online | |
site web oficial GeoNames | |
Localizarea comunei în județul Cluj | |
Ciurila pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text |
Date geografice
modificareComuna Ciurila, situată la 20 km față de Cluj-Napoca, 25 km de municipiul Turda și la 30 km de Câmpia Turzii. Se întinde pe o suprafață de 72 km2, având o populație de peste 1.500 de locuitori, dispuși în satul reședință de comună Ciurila și satele Șutu, Filea de Jos, Filea de Sus, Pădureni, Pruniș, Sălicea și Săliște.
Comuna este așezată pe Dealul Feleacului - depresiunea Hășdate, în zona bazinului hidrografic al râului Hășdate.
Accesul în comună se face prin localitatea Sălicea.
În comuna Ciurila se găsește o rezervație naturală pe valea Dumbrava Filei (cunoscută pentru specia de orhidee ocrotită "Papucul Doamnei").
Demografie
modificareConform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Ciurila se ridică la 2.003 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.594 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (77,08%), cu minorități de romi (2,75%) și maghiari (2,1%), iar pentru 17,62% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,4%), cu minorități de penticostali (10,68%), greco-catolici (1,7%), martori ai lui Iehova (1,3%), reformați (1,25%) și fără religie (1,1%), iar pentru 18,12% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]
Politică și administrație
modificareComuna Ciurila este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Teodor Cristinel Popa[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 4 | |||||
Alianța Dreapta Unită | 3 | |||||
Partidul Social Democrat | 3 | |||||
Alianța pentru Unirea Românilor | 1 |
Evoluție istorică
modificareDe-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:
Recensământul[9][10] | Structura etnică | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
1850 | 2.583 | 2.494 | 14 | 2 | 59 | 14 | ||
1880 | 3.020 | 2.903 | 37 | 2 | 78 | |||
1890 | 3.131 | 3.034 | 18 | 16 | 63 | |||
1900 | 3.443 | 3.314 | 51 | 20 | 58 | |||
1910 | 3.831 | 3.729 | 66 | 3 | 33 | |||
1920 | 3.880 | 3.863 | 7 | 10 | ||||
1930 | 4.171 | 4.072 | 18 | 73 | 8 | |||
1941 | 4.391 | 4.346 | 3 | 1 | 41 | |||
1956 | 4.155 | 4.145 | 1 | 9 | 0 | |||
1966 | 3.576 | 3.561 | 4 | 1 | 9 | 1 | ||
1977 | 2.869 | 2.829 | 1 | 38 | 1 | |||
1992 | 1.725 | 1.724 | 1 | |||||
2002 | 1.509 | 1.467 | 9 | 31 | 2 |
Ciurila, Cluj - evoluția demografică
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Lăcașuri de cult
modificare- Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Săliște (1755).
- Biserica de lemn din Ciurila
Obiective turistice
modificare- Rezervația naturală Pârâul Dumbrava (0,5 ha).
- Cele cinci lacuri de pe râul Hășdate.
- Făgetul Clujului - Valea Morii (sit de importanță comunitară inclus în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
Note
modificare- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 129
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002
Bibliografie
modificare- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Vezi și
modificareLegături externe
modificareGalerie de imagini
modificare-
Intrarea în satul Ciurila
-
Primăria comunei
-
Monumentul eroilor din Ciurila
-
Împrejurimile satului Ciurila
-
Șutu
-
Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Șutu
-
Ruinele vechiului conac din satul Pruniș
-
Satul Săliște
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Săliște (monument istoric)
-
Satul Pădureni
-
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail şi Gavriil" din Pădureni (monument istoric)
-
Satul Filea de Jos
-
Biserica de lemn din Filea de Jos (1739)
-
Monumentul eroilor din Filea de Sus
-
Biserica de lemn din Filea de Sus