Biserica de lemn din Săliște, Cluj

Biserica de lemn din Săliște, comuna Ciurila, județul Cluj, datează din anul 1755. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07748.

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Săliște, Cluj

Arhitectura bisericii modificare

Biserica de lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din satul Săliște, comuna Ciurila, e una din cele mai vechi din împrejurimile Clujului. Ea a fost construită din bârne trainice de stejar, îmbinate în cheotoare dreaptă și coadă de rândunică.

Pronaosul și naosul formează dreptunghiul unitar obișnuit, iar altarul este poligonal, cu pereții retrași. Din grinzile cunună, deasupra pronaosului, se înalță cei patru stâlpi solizi de susținere a turnului, ce are doar o înălțime medie, dar își păstreză caracteristicile exterioare, având obișnuita galerie deschisă, cu arcade semicirculare, câte trei pe o latură, ce-i dau o notă de distincție, sub coiful octogonal. Direct deasupra pereților naosului și a unei prime părți din altar se ridică bolta semicilindrică sau "cerimea"^[1].

Acoperișul are căpriorii fixați, de-o parte, pe o cosoroabă prinsă pe consolele rezultând din prelungirea cununilor superioare din pereți, iar pe partea sudică aceasta e prinsă direct pe cununa exterioară a prispei largi, de aproape un metru lățime, pe care e incizat anul construcției: 1755, ca dovadă că această componentă este de aceași vechime cu întregul edificiu^[1].

Trăsături modificare

Pictura. Pictura realizată la sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost restaurată în 1998, însă numai parțial. Urme mai vechi se observă la baza iconostasului. Patrimoniul. În patrimoniul bisericii se păstrează câteva icoane de lemn, de secol XIX: Arhanghelul Mihail, Maica Domnului cu Pruncul, două icoane reprezentându-l pe Iisus Pantocrator, una din ele fiind repictată. Biserica deține și trei icoane de Nicula, două dintre ele: Maica jalnică și Plângerea, sunt păstrate afară, pe peretele de vest al bisericii, deci în condiții improprii. Ușile împărătești, de sfârșit de secol XIX, sunt înnegrite. Starea de conservare. Starea de conservare a clădirii este în general bună, ea păstrând mult din aspectul tradițional. Ancadramentul estic de intrare în biserică a fost refăcut. Ferestrele păstrează zăbrele vechi, de fier. În biserica de lemn din Săliște, preotul slujește doar la trei săptămâni .

Note modificare

^ ^a ^b Cîmpian, Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului

Bibliografie modificare

Cîmpian, Felicia Elena (2002). Bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Aspecte istorico-etnografice și arhitectură tradițională. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-219-0.
Cîmpian, Felicia Elena (2002). Pictura și elementele decorative în bisericile de lemn din zonele Călatei, Gilăului, Hășdatelor și Clujului. Cluj Napoca: Risoprint. ISBN 973-656-220-4.
Cristache-Panait, Ioana (1980). „Valențele istorice și artistice ale bisericilor de lemn din județul Cluj, propuse pe lista monumentelor”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 32–41.
Cristache-Panait, Ioana (1980). „Decorația sculptată a monumentelor istorice din lemn din județul Cluj”. Monumente Istorice și de Artă. 1980 (I): 42–47.
Cristache-Panait, Ioana (1981). „Considerații privind tipologia monumentelor istorice de lemn din județul Cluj”. Revista Muzeelor și Monumentelor, Monumente Istorice și de Artă. 1981 (I): 57–61.
Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului. 1982.