Deschide meniul principal

Cucuveaua sau huhurezul de stâncă (Athene noctua) este o pasăre din familia Strigidae, care viețuiește în mare parte în zonele temperate și calde din Europa, Asia și de nordul Africii.

Cucuvea
Athene noctua.jpg
Athene noctua
Stare de conservare
Risc scăzut (LC)
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Clasă: Aves
Ordin: Strigiformes
Familie: Strigidae
Gen: Athene
Specie: A. noctua
Nume binomial
Athene noctua
(Scopoli, 1769)
Sinonime

Carine noctua

MorfologieModificare

Cucuveaua este de fapt o bufniță de talie mai mică (23–27 cm), cu un penaj cenușiu deschis, având ochii (irisul) de culoare galbenă. Are o coadă scurtă, fiind o pasăre care este activă și ziua și noaptea.

Există două tipuri de bufnițe: Strigidae și Tytonidae. Bufnița vânează insecte și mamifere mai mici, inclusiv unele păsări, cu toate că unele se specializează în a vâna pește.

Oul de bufniță este mai alb și are o formă aproximativ sferică. Aceasta poate depune de la câteva până la o duzină, depunerea lor durând între o zi și trei zile. Nu eclozează în același timp.

RăspândireModificare

Cucuveaua trăiește în zonele cu climă temperată din Europa, Africa de Nord și Asia. Populația de cucuvele din Germania era în anul 2003 de circa 6000 de perechi, crescând în anul următor la aproximativ 7400 de perechi.

Mod de viațăModificare

Pasărea preferă regiunile de pădure cu luminișuri sau regiunile stâncoase deschise, precum și grădinile cu pomi bătrâni. Are nevoie de scorburi sau găuri pentru cuibărit, locuri cu ascunzișuri și de pândă. Poate fi întâlnită și în clădiri abandonate sau adăposturi artificiale, acomodându-se ușor cu oamenii. Cucuveaua din Asia Centrală și Asia de Est are cuibul frecvent pe sol.

Cucuveaua nu este o pasăre migratoare, pe timpul iernii folosindu-se de un depozit de grăsime acumulat în corp în anotimpurile calde.

Speranța de viață a unei cucuvele este de 9 ani în sălbăticie și până la 18 ani în captivitate.

HranăModificare

Cucuveaua este o pasăre care pândește prada. Vânează de obicei noaptea sau în lumina crepusculară insecte mari, râme, rozătoare mici, păsări, șerpi mici sau șopârle.

ReproducereModificare

Perioada de împerechere la cucuvea durează între lunile aprilie și iunie, femela depunând ouăle (3-6) în cuiburi abandonate de ciocănitoare.

SubspeciiModificare

MitologieModificare

 
Monedă grecească cu imaginea unei cucuvele pe revers
 
Sigla Academiei Române: zeița Minerva, având alături cucuveaua (medalie comemorativă din 1891).

În Grecia Antică era animalul sacru al zeiței Atena, de la care împrumută și numele științific (Athene), fiind și simbolul orașului grec Atena.[2] Din această cauză multe monede purtau imaginea acesteia pe revers.

În mitologia romană cucuveaua era pasărea de companie a zeiței Minerva, zeița înțelepciunii, artelor, tehnicilor de război, ocrotitoarea Romei și a meșteșugarilor. Sigla Academiei Române o înfățișează pe zeița Minerva având alături cucuveaua.[3]

Există o veche superstiție răspândită în întreaga Europă care spune că dacă pe casa unei persoane sau în gospodăria acesteia va cânta cucuveaua, un membru al acelei familii va muri.[4] Cucuveaua are reputația de sol al morții, o pasăre prevestitoare de rău.[5][6]

Vezi șiModificare

ReferințeModificare

Legături externeModificare