Comuna Iara, Cluj
Iara este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Agriș, Borzești, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Iara (reședința), Lungești, Mașca, Măgura Ierii, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului și Valea Vadului.
Iara | |
— comună — | |
![]() Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Ocolișel | |
Iara (România) Poziția geografică în România | |
Coordonate: 46°32′33″N 23°30′09″E / 46.542507°N 23.502514°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
SIRUTA | 58008 |
Reședință | Iara |
Sate componente | Iara, Agriș, Borzești, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Lungești, Mașca, Măgura Ierii, Ocolișel, Surduc, Valea Agrișului, Valea Vadului |
Guvernare | |
- Primar | Ioan Dorin Popa[*][3][4] ( PNL, ) |
Suprafață | |
- Total | 143,87 km² |
Altitudine | 465 m.d.m. |
Populație (2011)[1][2] | |
- Total | ▼ 3889 locuitori |
- Densitate | 32 loc./km² |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 407315 |
Prezență online | |
site web oficial ![]() GeoNames ![]() | |
Localizare în cadrul județului | |
Iara pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773, Sectio 108 (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text ![]() |
Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 108) satul Iara apare sub numele de Jára.
Drumuri secundare și poduri romaneModificare
In Bazinul Iara au fost identificate câteva drumuri secundare și poduri romane. Două drumuri secundare travesau și satul Iara. Podul roman peste Valea Ierii din Iara a fost total distrus în cursul vremii. In teren nu mai există nici o urmă a acestui pod.
DemografieModificare
Componența etnică a comunei Iara
Români (84,98%)
Maghiari (2,44%)
Romi (7,32%)
Necunoscută (5,21%)
Altă etnie (0,02%)
Componența confesională a comunei Iara
Ortodocși (81,35%)
Romano-catolici (1,07%)
Penticostali (2,95%)
Greco-catolici (1,54%)
Martori ai lui Iehova (4,88%)
Necunoscută (5,6%)
Altă religie (2,57%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Iara se ridică la 3.889 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.704 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (84,98%). Principalele minorități sunt cele de romi (7,33%) și maghiari (2,44%). Pentru 5,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (81,36%), dar există și minorități de martori ai lui Iehova (4,89%), penticostali (2,96%), greco-catolici (1,54%) și romano-catolici (1,08%). Pentru 5,61% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Politică și administrațieModificare
Comuna Iara este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ioan Dorin Popa[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
Partidul Social Democrat | 4 | |||||||
Partidul PRO România | 2 | |||||||
Partidul Mișcarea Populară | 1 |
Evoluție istoricăModificare
Recensământul populației, structura etnică[7] :
Recensământ Anul/Total loc. |
Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii |
---|---|---|---|---|---|
1850 - 4.234 | 4.028 | 135 | 56 | 15 | |
1880 - 5.234 | 4.217 | 731 | 24 | 262 | |
1890 - 5.563 | 4.631 | 841 | 18 | 73 | |
1900 - 5.957 | 5.016 | 903 | 4 | 34 | |
1910 - 6.430 | 5.303 | 1.052 | 24 | 51 | |
1920 - 6.572 | 5.523 | 889 | 12 | 148 | |
1930 - 6.712 | 5.810 | 741 | 11 | 58 | 92 |
1941 - 6.822 | 6.175 | 449 | 5 | 192 | |
1956 - 6.469 | 6.002 | 403 | 2 | 55 | 7 |
1966 - 6.288 | 5.969 | 293 | 2 | 21 | 3 |
1977 - 5.631 | 5.346 | 222 | 62 | 1 | |
1992 - 5.190 | 4.928 | 169 | 2 | 90 | 1 |
2002 - 4.704[8] | 4.266 | 149 | 5 | 283 | 1 |
Evoluția populației de-a lungul timpului:
Iara, Cluj - evoluția demografică
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Atracții turisticeModificare
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Buru, construcție 1860
- Biserica de lemn „Sfânta Treime” din satul Cacova Ierii
- Biserica de lemn „Sfinții Trei Arhangheli” din satul Făgetu Ierii, construcție 1769
- Biserica de lemn din satul Lungești
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Măgura Ierii, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din satul Ocolișel, construcție 1852, monument istoric
- Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihaiil și Gavriil” din sarul Surduc, construcție 1758, monument istoric
- Biserica unitariană din satul Iara, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric
- Conacul „Beldi” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric
- Conacul „Kemény” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric
- Conacul „Teleki” din Iara, construcție secolul al XIX-lea, monument istoric
- Situl arheologic de la Iara
PersonalitățiModificare
- Vasile Copilu-Cheatră, 1912-1997, poet, prozator și jurnalist.
Vezi șiModificare
- Biserica de lemn din Ocolișel
- Biserica de lemn din Măgura Ierii
- Biserica de lemn din Buru
- Biserica de lemn din Cacova Ierii
- Biserica de lemn din Făgetu Ierii
- Biserica de lemn din Lungești, Cluj
- Biserica de lemn din Valea Ierii
- Biserica Sfinții Arhangheli din Borzești, Cluj
- Conacul Beldi din Iara
- Conacul Teleki din Iara
- Conacul Kemény din Iara
Legături externeModificare
NoteModificare
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Statistica etnică a populației din Transilvania, 1850-1992
- ^ Recensământ 2002