Biserica de lemn din Măgura Ierii

Biserica de lemn din Măgura Ierii
Poziționare
LocalitateMăgura Ierii, Măgura Ierii Modificați la Wikidata
ComunăIara
Țara România[1]  Modificați la Wikidata
Adresa41
Clasificare
Cod LMICJ-II-m-B-07701

Biserica de lemn din Măgura Ierii, comuna Iara (județul Cluj), are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Este declarată monument istoric, figurând pe lista monumentelor sub cod LMI CJ-II-m-B-07701[2]. Lăcașul este folosit în prezent ca biserică simultană, atât de comunitatea ortodoxă, cât și de cea greco-catolică.

Iconostasul bisericii de lemn din Măgura Ierii, județul Cluj, 2009

Micuța biserică aflată în acest sat ascuns de păduri slujește încă puținii săteni care au rămas în Măgura Ierii. Una din grinzile pronaosului surprinde momentul întemeierii bisericii, având incizată următoarea inscripție: „A.D. 753 A.P.”. O altă inscripție care marchează un moment important în istoria edificiului este cea aflată în naos, pe peretele dintre naos și pronaos. Această inscripție este: „(În a)nul 1753 s-a (zugr)ăvit această (sfântă) biserică de...”[3]. Unul din clopotele bisericii pomenește donatorul: „vărsatu pe seama bisericii unite din Măgura Poșag prin Maria Pavel”[4].

Trăsături

modificare

Planul bisericii este dreptunghiular, împărțit în naos și pronaos. Absida altarului este decroșată cu cinci laturi având o mică fereatră în axul bisericii. Într-o etapă ulterioară a fost adăugat și pridvorul de pe latura de sud.

Pronaosul este tăvănit iar naosul este „adăpostit” de o boltă semicilindrică. Biserica este acoperită cu tablă și tencuită în exterior și în pronaos.

Pictura pronaosului nu se mai păstrează. Naosul și altarul păstrează încă decorurile pictate ale pereților. Din programul iconografic se poate menționa Sfânta Treime, pictată la 1801, precum și scene din ciclul Patimilor. În absida altarului pot fi văzute portrete de sfinți ierarhi.

Pictorul ce a împodobit biserica, rămas necunoscut, considerat a fi elegant și sigur în ceea ce privește exprimarea programului iconografic pare să fi suferit la capitolul tehnicii pictării pe lemn[3], motiv pentru care starea de conservare a operei sale este precară.

  1. ^ Monuments database,  
  2. ^ Lăcașuri de cult din România
  3. ^ a b Porumb, M. - Dicționar de pictură veche românească din Transilvania: sec. XIII-XVIII, pag. 221
  4. ^ Opriș, Ioan C., Bodea-Bonfert, Mihaela, Porumb, Marius - Monumente istorice de pe Valea Ariesului : itinerarii culturale, pag. 98

Bibliografie

modificare
  • Opriș, Ioan C., Bodea-Bonfert, Mihaela, Porumb, Marius - Monumente istorice de pe Valea Ariesului : itinerarii culturale, București, Editura Oscar Print, 2001, ISBN 973-8224-19-5
  • Porumb, M. - Dicționar de pictură veche românească din Transilvania: sec. XIII-XVIII, Editura Academiei Române, București, 1998.

Vezi și

modificare