Deschide meniul principal

Borzești, Cluj

sat în comuna Iara, județul Cluj, România
Pentru alte sensuri, vedeți Borzești (dezambiguizare).
Borzești
—  Sat  —
Borzești
Borzești
Borzești se află în România
Borzești
Borzești (România)
Localizarea satului în România
Coordonate: 46°32′22″N 23°36′46″E46°32′22″N 23°36′46″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.png Cluj
Comună Iara

SIRUTA58035
Atestare1351

Altitudine624 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total51 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407317
Prefix telefonic+40 x64[1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Borzești pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Sectio 109)

Borzești (în maghiară Berkes, în perioada interbelică rom. Berchiș) este un sat în comuna Iara din județul Cluj, Transilvania, România.

Cuprins

IstoricModificare

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) satul Borzești apare sub numele de Berkes. La est de sat pe hartă este marcat prin semnul π locul public de pedepsire a delicvenților în perioada medievală.

Satul și-a schimbat în anul 1922 numele din „Berchiș” in „Borzești” în onoarea familiei Borza (părinții prof. Alexandru Borza), originară de aici, dar și pornind de la faptul că foarte numeroase familii localnice poartă de generații numele Borza. Prof. Alexandru Borza s-a născut la Alba Iulia.

Date geograficeModificare

Prin sat curge Valea Borzești, care - înainte de vărsarea în Arieș (in aval de Buru) - formează Cheile Borzești.

Altitudinea medie: 624 m.

Lăcașuri de cultModificare

  • Vechea mănăstire (“Mănăstirea Berchișului”). Mănăstirea, situată la 500 m sud de Borzești (în locul numit de către localnici "La Mănăstire"), a fost de cult ortodox (coordonate: 46.532831, 23.613496), fiind demult distrusă. A fost o mănăstire-filială a vechii Mănăstiri a Petridului în secolul al XVI-lea, perioadă în care această mănăstire a aparținut tot cultului ortodox. Terenul aferent mănăstirii a avut o lungime de 40 stânjeni vienezi[2] (76 m) și o lățime tot de 40 stânjeni (76 m). Mai poseda un fânaț de 4 care de fân și o pădurice lungă de 60 stânjeni (114 m) și lată de 24 stânjeni (45 m). În pofida ordinului de distrugere a mănăstirilor ortodoxe din Ardeal, emis de generalul Adolf von Buccow în anul 1761, lăcașul de cult a scăpat neatins. Averea mănăstirii a fost însă ulterior însușită de săteni în timpul unor tulburări politice[3].
  • Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, acoperită (inițial) cu șindrilă, azi cu tablă; picturi pe tavan și altar (monument istoric).

MonumenteModificare

  • Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil”, înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj[4] elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010 (Cod LMI: CJ-II-m-B-07537, Cod RAN: 58035.01).

Obiective turisticeModificare

EconomieModificare

  • Carieră de bentonit (coordonate: 46.521624, 23.626658).
  • Carieră de piatră în locul numit „Gura Jigăului" (coordonate: 46.525177, 23.626672).

Galerie de imaginiModificare

NoteModificare

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ 1 stânjen vienez = 1,896 m
  3. ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal
  4. ^ http://www.monumenteistorice.ro/legislatie/LMI/LMI-2010_CJ.pdf

BibliografieModificare

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Vezi șiModificare

Legături externeModificare