Comuna Valea Ierii, Cluj

comună din județul Cluj, România

Valea Ierii (în maghiară Járavize) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Cerc, Plopi și Valea Ierii (reședința). Numele fostului cătun Caps[3] venea de la "Casa Autonomă a Pădurilor Statului", ce avea odinioară o cabană în acel loc.

Valea Ierii
—  comună  —
Biserica de lemn din Valea Ierii
Biserica de lemn din Valea Ierii
Valea Ierii se află în România
Valea Ierii
Valea Ierii
Valea Ierii (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°38′52″N 23°20′49″E ({{PAGENAME}}) / 46.64778°N 23.34694°E

Țară România
Județ Cluj

SIRUTA60026
Atestare1840

ReședințăValea Ierii
Sate componenteValea Ierii, Cerc, Plopi

Guvernare
 - PrimarDorin Nap[*][2] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total148,67 km²

Populație (2021)
 - Total871 locuitori
 - Densitate6,89 loc./km²

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407585
Prefix telefonic+40 x64 [1]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (sectio 094) (Click pentru imagine interactivă)
Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (sectio 094)
(Click pentru imagine interactivă)
Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (sectio 094)
(Click pentru imagine interactivă)

Satele comunei Valea Ierii nu apar pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (sectio 094).

Printre primii locuitori ai satului Valea Ierii se numără trădătorii lui Horea care au fugit, împreună cu familile lor, din Mătișești, comuna Horea de astăzi (județul Alba), fiindu-le frică de răzbunarea răsculaților de la 1784. Aceștia au trecut muntele, pe atunci împădurit și fără drumuri de acces, s-au așezat în amonte de actualul sat Valea Ierii (pe atunci încă neînființat), în locul numit Dâmbul Cucului, unde și-au construit bordeie în pământ.

Satul Valea Ierii este atestat documentar din anul 1840[4], unde se precizează că la acea dată era un cătun al satului învecinat Hășdate ("Hesdat" pe Harta Iosefină).

Date geografice

modificare

Altitudinea medie: 720 m.

Demografie

modificare



 

Componența etnică a comunei Valea Ierii

     Români (93,92%)

     Maghiari (1,03%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (5,05%)



 

Componența confesională a comunei Valea Ierii

     Ortodocși (87,6%)

     Penticostali (5,51%)

     Alte religii (1,49%)

     Necunoscută (5,4%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Valea Ierii se ridică la 871 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 888 de locuitori.[5] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,92%), cu o minoritate de maghiari (1,03%), iar pentru 5,05% nu se cunoaște apartenența etnică.[6] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,6%), cu o minoritate de penticostali (5,51%), iar pentru 5,4% nu se cunoaște apartenența confesională.[7]

Politică și administrație

modificare

Comuna Valea Ierii este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Dorin Nap[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Alianța pentru Unirea Românilor2     
Partidul Național Liberal1     
Reînnoim Proiectul European al României1     

Evoluție istorică

modificare

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[9] [10] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Romi Alte etnii
1930 912 858 38 6 10
1941 1.078 1.025 27 11 15
1956 1.602 1.472 120 6 4
1966 1.789 1.684 102 1 2
1977 1.392 1.316 73 3
1992 1.172 1.152 17 1 2
2002 1.026 1.013 10 2 1

Obiectiv memorial

modificare
  • Cimitirul Eroilor Români din cel De-al Doilea Război Mondial, construit în anul 1944, este amplasat pe drumul comunal Valea Ierii – Muntele Rece și are o suprafață de 60 mp. În acest cimitir sunt înhumați 15 eroi cunoscuți, în morminte individuale.

Arii protejate

modificare
  • Acumularea Bondureasa (zonă peisagistică protejată).
  • Valea Șoimului (zonă protejată cinegetică).
  • Valea Ierii (zonă protejată cinegetică) și Someșul Rece (situri de importanță comunitară incluse în rețeaua europeană Natura 2000 în România).

Vezi și

modificare

Bibliografie

modificare
  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 

Legături externe

modificare
  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  3. ^ Coordonate: 46,633808, 23,312351
  4. ^ Dicționarul localităților din Transilvania, Coriolan Suciu, Edit. Academiei R.S.R., 1966
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  9. ^ „Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Structura etno-demografică a României”. Arhivat din original la . Accesat în .