Comuna Mărgău, Cluj
Mărgău (în maghiară Meregyó) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Bociu, Buteni, Ciuleni, Mărgău (reședința), Răchițele și Scrind-Frăsinet.
| Mărgău | |
| — comună — | |
 Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Mărgău (monument istoric) | |
  Mărgău Mărgău (România) | |
| Coordonate: 46°44′35″N 22°57′51″E / 46.74306°N 22.96417°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Cluj |
| SIRUTA | 58464 |
| Atestare | 1200 [1] |
| Reședință | Mărgău |
| Sate componente | Mărgău, Bociu, Buteni, Ciuleni, Răchițele, Scrind-Frăsinet |
| Guvernare | |
| - Primar | Mircea-Sorin Suciu[*][3] ( PNL, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 211,68 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.363 locuitori |
| - Densitate | 8,83 loc./km² |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 407380 |
| Prefix telefonic | +40 x64[2] |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
 | |
 (Click pentru imagine interactivă) (Click pentru imagine interactivă) | |
Modifică date / text  | |
Date geografice modificare
Comuna Mărgău este situată într-o zonă montană, dominată de proximitatea Munților Vlădeasa, reprezentând 3,17% din suprafața județului Cluj.
Are în componență 6 sate: (Mărgău, Bociu, Buteni, Ciuleni, Răchițele, Scrind-Frăsinet) și 2 cătune (Doda Pilii și Ic Ponor, care țin de satul Răchițele).
Demografie modificare
Componența etnică a comunei Mărgău
Români (88,63%)
Alte etnii (0,29%)
Necunoscută (11,08%)
Componența confesională a comunei Mărgău
Ortodocși (84,67%)
Baptiști (1,17%)
Alte religii (2,35%)
Necunoscută (11,81%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mărgău se ridică la 1.363 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.484 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,63%), iar pentru 11,08% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (84,67%), cu o minoritate de baptiști (1,17%), iar pentru 11,81% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație modificare
Comuna Mărgău este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Mircea-Sorin Suciu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 5 | ||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | ||||||
| Partidul PRO România | 2 | ||||||
Evoluție istorică modificare
La recensământul din 1930 în localitatea Mărgău au fost înregistrați 2.243 locuitori, dintre care 2.198 români, 18 țigani, 16 maghiari, 10 evrei și 1 german.[8] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.158 greco-catolici, 30 ortodocși, 28 baptiști, 11 reformați, 10 mozaici, 5 romano-catolici și 1 luteran.[9]
De-a lungul timpului populația comunei Mărgău a evoluat astfel:
| Recensământul[10][11] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Maghiari | Germani | Rromi | Alte etnii | ||
| 1850 | 3.246 | 3.217 | 13 | 16 | 0 | |||
| 1880 | 3.920 | 3.688 | 63 | 10 | 159 | |||
| 1890 | 4.659 | 4.566 | 71 | 17 | 5 | |||
| 1900 | 5.177 | 5.048 | 106 | 13 | 10 | |||
| 1910 | 5.658 | 5.451 | 181 | 20 | 6 | |||
| 1920 | 6.461 | 6.140 | 111 | 38 | 172 | |||
| 1930 | 6.724 | 6.182 | 239 | 56 | 27 | 220 | ||
| 1941 | 5.850 | 5.842 | 8 | 0 | ||||
| 1956 | 5.622 | 5.618 | 4 | 0 | ||||
| 1966 | 5.156 | 5.147 | 9 | 0 | ||||
| 1977 | 3.704 | 3.703 | 1 | |||||
| 1992 | 2.112 | 2.108 | 2 | 1 | 1 | 0 | ||
| 2002 | 1.869 | 1.862 | 5 | 2 | 0 | |||
Mărgău, Cluj - evoluția demografică
 |
Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
"Gumuțeasca" și "Măsurișul oilor" modificare
Comuna Mărgău este faimoasă în România pentru 2 lucruri:
1) „Limba gumuțească”: este vorba de jargonul geamgiilor din acest sat care, la un moment dat, formau o breaslă care vindea și instala geamuri în toată țara. Vocabularul fantezist al „gumuțeascăi” nu are nicio legătură cu cuvintele din limba română, astfel încât geamgiii mărgăuani nu erau înțeleși de alții. Iată câteva exemple de asemenea cuvinte:
Primari modificare
Monumente istorice modificare
Lăcașuri de cult modificare
- Biserica fortificată "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", din secolul al XIX-lea.
- Biserica Baptistă "BETEL"
Tradiții modificare
Obiective turistice și arii protejate modificare
- Peștera Mare de pe Valea Firei (2 ha), Peștera din Piatra Ponorului (2 ha) și Peștera Vârfurașu (monumente naturale speologice).
- Pietrele Albe (zonă peisagistică protejată).
- Cheile Văii Stanciului și Cascada Răchițele (zone peisagistice protejate).
Vezi și modificare
Imagini modificare
-
Intrarea în centrul de comună Mărgău -
Mărgău -
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Mărgău (monument istoric) -
Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Mărgău (interiorul) -
Mărgău -
Drumul spre Răchițele -
Răchițele -
Biserica de lemn din Răchițele -
Răchițele -
Cascada Răchițele numită și "Vălul Miresei", situată pe Valea Stanciului, în arealul localității Răchițele -
Biserica satului Scrind-Frăsinet -
Drumul spre satul Ciuleni -
Ciuleni -
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Ciuleni (monument istoric) -
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Ciuleni (interiorul) -
Biserica satului Buteni
Bibliografie modificare
- Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-86430-0-7.
- Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4.
Note modificare
- ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 178
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 138.
- ^ Idem, pag. 590.
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate, Mărgău
- ^ Structura etno-demografică a României
- ^ Gumuțeasca - limba de sticlă
- ^ „Gumutasca - unicul argou rural”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Munuc, s-asface deapsă?[nefuncțională]
- ^ Festivalul „Măsurișul oilor”
- ^ Mărgău. Măsurișul oilor într-un program european
- ^ Festivalul „Măsurișul oilor”
- ^ Mărgău. Măsurișul oilor într-un program european
Legături externe modificare
- Prezentarea comunei Arhivat în , la Wayback Machine.
- Pagina Primăriei
- Informații turistice despre Mărgău Arhivat în , la Wayback Machine.
- Zone naturale protejate de interes național și monumente ale naturii
- Gumuțească - limbă specifică acestei comune Arhivat în , la Wayback Machine., Clujeanul
- GALERIE FOTO Gumuțeasca, „limba de sticlă“ din satul lui Boc. Ultimii geamgii din Mărgău care mai vorbesc gumuțeasca, 14 mai 2013, Florina Pop, Adevărul
Reportaje modificare
- VIDEO Iarnă de vis în Valea Mărgăului, 9 ianuarie 2011, Adevărul