Wikipedia

Comuna Frata, Cluj

comună din județul Cluj, România
Frata
—  comună  —
Panorama satului Frata - vedere nord-sud
Panorama satului Frata - vedere nord-sud
Frata se află în România
Frata
Frata
Frata (România)
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: 46°42′19″N 24°03′39″E ({{PAGENAME}}) / 46.70528°N 24.06083°E
ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețActual Cluj county CoA.svg Cluj
SIRUTA57742
Atestare1293 [1]
ReședințăFrata
Sate componenteFrata, Berchieșu, Oaș, Olariu, Pădurea Iacobeni, Poiana Frății, Răzoare, Soporu de Câmpie
Guvernare
 - PrimarCristian-Miron Cherecheș[*]​[5] ( PSD, octombrie 2020)
Suprafață
 - Total73,01 km²
Altitudine396 m.d.m.
Populație (2011)[3][4]
 - Total▼ 4242 locuitori
 - Densitate60,07 loc./km²
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal407285
Prefix telefonic+40 x64 [2]
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizarea comunei în județul Cluj
Localizarea comunei în județul Cluj
Frata pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 (Click pentru imagine interactivă)
Frata pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Frata (în maghiară Magyarfráta) este o comună în județul Cluj, Transilvania, România, formată din satele Berchieșu, Frata (reședința), Oaș, Olariu, Pădurea Iacobeni, Poiana Frății, Răzoare și Soporu de Câmpie.

IstoricModificare

În Evul Mediu sat cu populație de origină etnică mixtă (maghiari și români). Istoricul G. Popa Lisseanu a scris despre vizita făcută în satul Frata, în 1242 de către călugărul italian Rogerius, imediat după invazia mongolilor [6]

Biserica Romano-Catolică a fost preluată în 1570 de cultul unitarian, iar după 1600 de cultul reformat-calvin.

Din registrul recensământului (conscripțiunii) organizat(e) în Ardeal de Episcopul Ioan Inocențiu Micu Klein, în anul 1733, aflăm că în localitatea românească [7] Frata,situata la 39 km de Cluj-Napoca, populația era de 100 de familii, cu alte cuvinte, de circa 500 de locuitori. Din același recensământ, mai aflăm că în Frata anului 1733, erau recenzați 3 (trei) preoți greco-catolici [8], și anume Vaszilie (adică Vasilie), Vaszilie 2 (un alt Vasilie), precum și Todor (probabil Theodor sau Toader, ori Tudor). Nu cunoaștem numele lor de familie. De asemenea, aflăm, din aceeași conscripțiune, că în satul Frata exista o casă parohială, precum și o biserică. Numele localității, ca și cel al preoților, de altfel, apar în limba română, dar cu ortografie maghiară. de exemplu "Fráta", întrucât conscripțiunea era destinată unei comisii compuse din neromâni și în majoritate unguri.[9]

Lăcașuri de cultModificare

DemografieModificare



 

Componența etnică a comunei Frata

     Români (80,85%)

     Maghiari (3,51%)

     Romi (11,59%)

     Necunoscută (4,03%)

     Altă etnie (0%)

 

Componența confesională a comunei Frata

     Ortodocși (68,01%)

     Romano-catolici (1,17%)

     Reformați (3,06%)

     Penticostali (6,15%)

     Greco-catolici (9,5%)

     Baptiști (1,65%)

     Adventiști de ziua a șaptea (2,31%)

     Martori ai lui Iehova (3,96%)

     Necunoscută (3,96%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Frata se ridică la 4.242 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.382 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (80,86%). Principalele minorități sunt cele de romi (11,6%) și maghiari (3,51%). Pentru 4,03% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,01%), dar există și minorități de greco-catolici (9,5%), penticostali (6,15%), martori ai lui Iehova (3,96%), reformați (3,06%), adventiști de ziua a șaptea (2,31%), baptiști (1,65%) și romano-catolici (1,18%). Pentru 3,96% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[10]

Politică și administrațieModificare

Comuna Frata este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Cristian-Miron Cherecheș[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat5     
Partidul PRO România2     
Partidul Mișcarea Populară1     

Evoluție istoricăModificare

De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel:

Recensământul[12][13] Structura etnică
Anul Populația Români Maghiari Germani Rromi Alte etnii
1850 2.619 2.202 213 2 165 37
1880 2.966 2.301 480 17 168
1890 3.334 2.753 460 18 103
1900 3.399 2.755 562 34 48
1910 3.895 3.125 546 224
1920 3.989 3.476 414 99
1930 4.462 3.767 377 275 43
1941 5.476 4.666 446 1 363
1956 6.249 5.540 387 1 320 1
1966 6.506 6.105 321 78 2
1977 6.332 5.840 254 238
1992 4.594 4.387 145 62
2002 4.382 3.834 186 359 3

Frata, Cluj - evoluția demografică

  Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice.


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Structura populației din comuna Frata dupǎ apartenența religioasǎModificare

Recensământul[14][15] Structura religioasă
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați-Calvini Evanghelici-Luterani Unitarieni Mozaici Alte confesiuni Baptiști Penticostali Adventiști
1850 2619 923 1388 63 215 18 5 7 - - - -
1857 2664 799 1523 65 210 33 18 1 15 - - -
1869 2925 945 1577 68 244 18 7 62 4 - - -
1880 2966 915 1504 97 345 8 6 91 - - - -
1890 3334 685 2147 116 273 8 7 98 - - - -
1900 3339 1072 1694 133 361 3 12 124 - - - -
1910 3895 1195 2091 123 368 1 27 90 - - - -
1930 4462 1520 2455 51 336 - 24 44 32 6 - 12
1992 4594 3102 796 3 146 - 1 - 546 58 114 125

La nivel de comunǎ, se observǎ cǎ religiile specifice populației maghiare, de-a lungul timpului, nu depǎșesc 10 - 15 % din totalul populației, ponderea credincioșilor fiind reprezentatǎ de cele douǎ religii specifice românilor: greco - catolicǎ si ortodoxǎ. Faptul ca populația de religie ortodoxǎ, în intervalul analizat, are o pondere relativ mare, între 20 - 35 % din totalul populației dovedește toleranța de care s-a bucurat aceastǎ religie atât din partea autorităților austriece cât și a celor maghiare. Nu același lucru se poate spune despre comuniștii români, care odatǎ aduși la putere de sovietici au scos în afara legii, la 1 decembrie 1948, Biserica greco - catolică din România, după ce aceasta a jucat - timp de două secole și jumătate - un rol important în apǎrarea și formarea conștiinței naționale a românilor din Ardeal. Referitor la celelalte religii trebuie menționat numarul mare de evrei care au trăit în comună începând cu anul 1850 și până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial.

Structura populației din Frata dupǎ apartenența religioasǎ - fǎrǎ satele aparținǎtoare de comunǎModificare

Recensământul[14][15] Structura religioasă
Anul Populația Ortodocși Greco-catolici Romano-catolici Reformați-Calvini Evanghelici-Luterani Unitarieni Mozaici Alte confesiuni Baptiști Penticostali Adventiști
1850 1681 423 1072 40 127 7 5 7 - - - -
1857 1672 332 1178 19 119 6 2 1 15 - - -
1869 1752 459 1068 31 127 9 3 51 - - - -
1880 1792 398 1129 52 142 3 - 68 - - - -
1890 2049 344 1417 60 147 3 - 78 - - - -
1900 2105 484 1306 61 152 - 12 90 - - - -
1910 2262 487 1493 51 165 - 1 65 - - - -
1930 2720 602 1825 27 187 - 14 36 - 6 - 9
1992 1773 982 522 2 75 - - - - 2 41 100

PersonalitățiModificare

 
Prof. Marta Alupului Rus.
  • Nicolae Pașca, născut la Frata, preot, ctitorul Mânăstirii Sfânta Treime din Soporu de Câmpie și a noii biserici ortodoxe din comuna Frata , localitatea Soporul de Câmpie ;
  • Vasile Soporan (nascut in anul 1934,in Frata } este un cântăreț de muzică populară ,specific zonei de Câmpie a Transilvaniei. S-a afirmat în muzica populară în calitate de solist al formației "Taraful din Soporul de Câmpie",comuna Frata, condus de violonistul Șandor Ciurcui. Este considerat un tezaur viu al folclorului din Transilvania, datorită modului original de interpretare a cantecelor cât și compoziției melodice.
  • Profesor Marta Alupului Rus, mulți ani profesor și director de școală la Piatra Neamț, absolvent al Universitații Babeș-Bolyai din Cluj în anul 1969. S-a născut în comuna Frata, satul Soporul de Câmpie în anul 1946 și a murit în anul 2005, la Piatra Neamt. Scrie unica monografie folclorică a satului Soporul de Câmpie, comuna Frata, în anul 1969, în cadrul lucrării de liciență intitulată "Soporul de Câmpie : monografie folclorică ", lucrare publicată în 2012 de Fundația culturală "Vacanțe muzicale" din Piatra Neamț, Editura Capriccio Piatra Neamț, ISBN -978-606-92873-47, o lucrare monumentală privind descrierea satului, tradițiile acestuia și particularitățile folclorice ale zonei, inclusiv imagini fotografice din perioada 1950-1960.
  • Eliseu Moga (1859 - ?), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
  • Teodor Moga (1873 - 1948), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia1918

Galerie de imaginiModificare

NoteModificare

  1. ^ Atlasul localităților județului Cluj, p. 146
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  4. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  6. ^ G. Popa Lisseanu, Continuitatea românilot în Dacia, Editura Vestala, București, 2014.p.116-117
  7. ^ Locus Valachicus "Fráta"
  8. ^ În text, în latină: "omnes uniti" = toți uniți
  9. ^ Cf. Dr. Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, pp. 303, 329
  10. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  12. ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  13. ^ Structura etno-demografică a României la recensământul din 2002
  14. ^ a b Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naționalitate
  15. ^ a b Structura etno-demografică a României

BibliografieModificare

  • Simon András, Gáll Enikő, Tonk Sándor, Lászlo Tamás, Maxim Aurelian, Jancsik Péter, Coroiu Teodora (). Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart. ISBN 973-864300-7. 
  • Dan Ghinea (). Enciclopedia geografică a României. București: Editura Enciclopedică. ISBN 978-973-45-0396-4. 
  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Blaj, 1900, pp. 303, 329.
  • Ioan Ploscaru, Lanțuri și Teroare, Editura Signata, Timișoara, 1993.

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Frata


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Comuna_Frata,_Cluj&oldid=15251094