Wikipedia

Lugoj

municipiu din județul Timiș, România
Lugoj
Lugos
Lugosch
—  municipiu  —
Lugoj Center.jpg
Stemă
Stemă
Poreclă: Cetatea de pe Timiș
Lugoj se află în România
Lugoj
Lugoj
Lugoj (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°41′10″N 21°54′2″E ({{PAGENAME}}) / 45.68611°N 21.90056°E
ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețROU Timis County CoA.svg Timiș
SIRUTA155350
Atestare documentară1333
ReședințăLugoj[*]​
ComponențăLugoj[*]​, Măguri, Tapia
Guvernare
 - PrimarAlexandru-Claudiu Buciu[*]​[3][4] ( PNL, )
Suprafață
 - Total88,05 km²
Altitudine124 m.d.m.
Populație (2021)[1][2]
 - municipiu35.450 locuitori
 - Urbană47.445 locuitori
Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal305500
Localități înfrățite
 - Assos-LechaioGrecia
 - JenaGermania
 - MonopoliItalia
 - NisporeniRepublica Moldova
 - OrléansFranța
 - SzekszárdUngaria
 - VârșețSerbia
 - CorintGrecia
 - Kriva PalankaMacedonia de Nord
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata
Poziția Municipiului Lugoj
Poziția Municipiului Lugoj
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lugoj (în maghiară : Lugos, în germană : Lugosch) este un municipiu în județul Timiș, Banat, România, format din localitatea componentă Lugoj (reședința), și din satele Măguri și Tapia. La o distanță de doar 23 de kilometri de municipiu se află stațiunea balneoclimaterică de interes național Buziaș. Totodată, din municipiul Lugoj se pleacă spre numeroase obiective turistice din zona etnografică Țara Făgetului.

Unul dintre cele mai importante centre ale mișcării culturale din Transilvania și Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în dezvoltarea învățământului, în mișcarea de eliberare socială și națională și consolidarea unității naționale a românilor. Aici a avut loc în 1848 a doua Adunare națională a românilor din Banat. Astăzi este un important centru cultural și renumit centru muzical. Este al doilea oraș ca mărime și importanță din județul Timiș, după Municipiul Timișoara. Conform recensământului din 2011, Lugojul are o populație de 40.361 locuitori (2011), iar la 1 iulie 2016 - 47.445 locuitori [5].[2]

Date geograficeModificare

Poziție geograficăModificare

 
Lugojul în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Municipiul Lugoj este situat în V țării, pe malurile râului Timiș. Extremitatea sudică a teritoriului administrativ al municipiului Lugoj se află la 4539'04" lat.N, iar cea nordică la 4545'36" lat. N, fiind situat la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord. În longitudine Lugojul este cuprins între 2149'25" long. E în Vest și 222' long. E în Est.

În raport cu localitățile mai apropiate el se regăsește la 58 km de Reșița, 101 km de Deva, 45 km de Caransebeș, 59 km de Timișoara și 490 km de București.

În cadrul județului Timiș, Lugojul este situat în partea central-estică, fiind al doilea municipiu din județ ca mărime, dezvoltare economică și populație.

Municipiul Lugoj are două sate aparținătoare, Măguri și Tapia, împreună cu care ocupă o suprafață de 9.956 ha.

Climă și reliefModificare

Din punct de vedere climatic, zona Lugojului se încadrează în climatul temperat continental moderat, cu influențe din vestul și sudul continentului, caracterizat prin ierni blânde și veri răcoroase. Influențele submediteraneene se fac simțite prin amplitudini termice relativ mici și apariția celui de-al doilea maxim în regimul precipitațiilor (toamna).

Foarte frecvente sunt aici masele de aer ciclonal, care, venind din regiunea Mării Mediterane și Mării Adriatice, provoacă dezghețuri și topirea timpurie a zăpezii din timpul iernii. Din analiza regimului temperaturii aerului la Stația Meteorologică Lugoj s-a constatat că temperatura medie anuală este de 10,6 grade C.

Morfologic, teritoriul municipiului Lugoj aparține Câmpiei înalte a Lugojului și Dealurilor Lugojului. Situat în zona de contact a acestor unități, orașul s-a dezvoltat pe terasa inferioară a Timișului, pe ambele maluri ale acestuia. Unitatea de relief în care se află Lugojul este Câmpia Lugojului, ce pătrunde adânc în zona dealurilor piemontane. Altitudinea medie a zonei este de 124 m deasupra nivelului mării.

Cea mai mare parte a terenului pe care este așezat localitatea are un relief plat, cu câteva ridicături care nu depășesc însă 2–3 m altitudine relativ față de suprafața terasei. În NV câmpiei se află Dealurile Lugojului, care fac trecerea spre Munții Poiana Ruscă. La sud de albia Timișului, teritoriul Lugojului se întinde până la lunca inundabilă a Cernaborei, cel mai apropiat afluent local al Timișului.

IstorieModificare

Istoria apartenenței statale  

Lugojul a fost centrul unui district românesc care și-a păstrat și prin privilegiile și diplomele regilor maghiari autonomia până în secolul al XVI-lea.[6] (Istoria districtelor românești din Banatul timișan de Vicențiu Grozescu)

Lugojul a fost pe vremuri o așezare puternic fortificată, având o importanță mai mare decât în prezent. Prima atestare documentară a cetății Lugoj apare spre sfârșitul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele din Budapesta, din care reiese că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 - 1290) a poposit cu armata sa la Lugoj.

Într-o diplomă datată 22 august 1376, semnată de regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului a fost donată marilor feudali Ladislau și Ștefan Losonczy. La sfârșitul secolului al XIV-lea, mai ales după bătălia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunărea deseori, invadează Banatul, ajungând până în părțile Lugojului. În timpul marilor campanii antiotomane, Ioan Huniade, pe când era comite de Timiș (1440), a luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a orașului, întărind cetatea cu șanțuri, metereze și palisade.

 
Piața Regina Maria din Lugoj (1804)

În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa și poposește și la Lugoj, la Hanul Poștei, în drumul său spre Viena.

Banatul de Lugoj-Caransebeș a rezistat presiunilor turcești până în 1658 când Acațiu Barcsai, Principele Transilvaniei, a cerut lugojenilor și caransebeșenilor să accepte hotărârea Dietei din Sighișoara, supunându-se turcilor. Aceștia au ocupat orașul după scurt timp, aducând o garnizoană militară condusă de un agă.

Evlia Celebi, cărturar și filozof turc, a vizitat Banatul în 1660, consemnând în opera "Seyahatname" ("Cartea Călătoriilor") cetatea Lugojului: „...în formă pătrată, zidită în piatră, întărită cu palisade și înconjurată de pârâul Zeppel, având o poartă spre răsărit și un pod ce se poate ridica.”.

După înfrângerea turcilor la al doilea Asediu al Vienei în 1683, imperialii trec la ofensivă și ocupă pentru scurt timp cetățile Lipova și Lugoj (1688). La 25 septembrie 1695 lângă Lugoj a avut loc o bătălie între armatele Imperiul Habsburgic și Imperiului Otoman, soldată cu înfrângerea dezastruoasă a austriecilor, însuși comandantul armatei, generalul Veterani, fiind ucis de turci[1]. După semnarea păcii, în urma tratatului de la Karlovitz (1699) Banatul a rămas sub dominație otomană, însă prin câteva stipulații ale tratatului, turcii sunt obligați să dărâme unele fortificații, printre care și zidurile cetății Lugoj (1701). După alungarea turcilor, prin pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), a început colonizarea germană, iar primii coloniști s-au stabilit pe malul stâng al râului Timiș (circa 1720), punând bazele "Lugojului german". În secolul al XVIII-lea au fost ridicate numeroase edificii publice, între care biserica romano-catolică și biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", amândouă declarate monumente istorice (vezi secțiunea următoare).

 
Lugojul în 1814

În 1778, ca urmare a încorporării Banatului la Ungaria, Lugojul a devenit reședința comitatului Caraș, iar în 1795 Lugojul român și Lugojul german s-au unificat.

În 1785  Lugoj este descris de către călătorul german Johann Lehmann :„Pe un drum frumos ridicat și bine făcut, am ajuns la Lugoj, care în sine este foarte mare. Are o piață frumoasă, cu multe case frumoase. În piață sunt prăvălii cu negustori greci. Orașul, prin râul Timiș este împărțit în două părți. Partea germană este bine zidită, are ospătării bune, în care sălășluiesc călătorii, deși sunt cam departe de drum. Trecătorii peste pod, după fiecare cal, trebuie să plătească vamă. Lugojul este un loc plăcut, cu locuitori joviali. În partea germană se află o cafenea cu biliard, precum și o vilă de vară care este proprietatea contesei Soro. Doamna aceasta, în Lugoj și în jur, are multe proprietăți. Partea mare a Lugojului este proprietatea ei, având pământuri și vii. În viile din Lugoj sunt vițe de vie burgundă ce produc vinuri care în bunătate întrec alte multe vinuri...La capătul orașului, pe drumul ce duce spre Transilvania, în mâna dreaptă, sunt ridicate 8 furci de spânzurătoare, apoi urmează un șes plăcut și numaidecât se începe un deal înalt cu vii de ambele părți ale drumulu. Ici colo se văd locuințe de vară.”

Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua Adunare națională a românilor din Banat de pe Câmpia Libertății din Lugoj, în cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin național ale românilor bănățeni din Revoluția Pașoptistă, al cărei centru a fost Lugojul.

În vara anului 1842 a avut loc un mare incendiu, în care aproximativ 400 de case și clădiri importante (biserica Adormirea Maicii Domnului, Turnul Sfântul Nicolae, capela greco-catolică ș.a.) au fost distruse de flăcări[2].

Prin rezoluția imperială de la 12 decembrie 1850 Lugojul a devenit reședința Episcopiei Greco-Catolice din Banat.

Lugojul a fost reședința comitatului Caraș-Severin din 1881 până în 1925, când în urma noii organizări administrativ-teritoriale din România au fost create județul Caraș și județul Severin, cel din urmă cu reședința la Lugoj până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost construit în 1902.

La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare adunare națională în care s-a proclamat dreptul națiunii Române la autodeterminare, după dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial.

La 20 decembrie 1989, Lugojul a devenit al doilea oraș liber de sub regimul comunist din România.

Stema municipiuluiModificare

Noua stemă oficială a municipiului Lugoj a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 1.005/2013.

Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp albastru, se află un brâu albastru, două turnuri crenelate și un pod de argint, pe un câmp verde și trei movile verzi. De o parte și de alta se află soarele de aur și luna de argint. În partea superioară, în stânga, în câmp albastru, se află un lup de argint armat și limbat cu roșu, ce privește spre dreapta; lupul iese dintr-o coroană de aur deschisă cu trei fleuroane și împodobită cu rubine. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o liră de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu cinci turnuri crenelate.

Semnificațiile elementelor însumate

Lupul reprezintă un vechi simbol medieval, care se regăsește și pe stema acordată lugojenilor la 1551 de regina Isabella, și simbolizează vitejia locuitorilor orașului.

Coroana reprezintă nobilimea și faptul că stema a fost acordată de un personaj cu demnitate regală.

Soarele și luna reprezintă vechi simboluri ale eternității, bogăției și belșugului.

Lira simbolizează tradiția muzicală și culturală a locuitorilor, localitatea fiind cunoscută în trecut drept capitala culturală a Banatului.

Cele două turnuri crenelate și podul simbolizează Lugojul Român și Lugojul German, unificate în perioada 1793-1795.

Cele trei movile simbolizează dealurile de la marginea localității, cultivate cu viță-de-vie încă din secolul al XVIII-lea.

Coroana murală cu cinci turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de municipiu.

PopulațieModificare


 

Componența etnică a municipiului Lugoj

     Români (78,99%)

     Maghiari (6,81%)

     Romi (2,29%)

     Ucraineni (1,28%)

     Germani (1,85%)

     Necunoscută (8,33%)

     Altă etnie (0,4%)

 

Componența confesională a municipiului Lugoj

     Ortodocși (71,66%)

     Romano-catolici (7,62%)

     Reformați (3,02%)

     Penticostali (3,64%)

     Greco-catolici (1,83%)

     Baptiști (2,49%)

     Necunoscută (8,62%)

     Altă religie (1,08%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Lugoj se ridică la 40.361 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 44.636 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (79%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,82%), romi (2,3%), germani (1,85%) și ucraineni (1,29%). Pentru 8,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,66%), dar există și minorități de romano-catolici (7,62%), penticostali (3,64%), reformați (3,03%), baptiști (2,5%) și greco-catolici (1,83%). Pentru 8,63% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.[7]

Lugoj - evoluția demografică
  Graficele sunt temporar indisponibile din cauza unor probleme tehnice.

Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia

La recensământul din 2002 Lugojul avea o populație de 44.570 locuitori (82,9% români, 9,6% maghiari, 2,9% germani, 2,4% țigani, 1,6% ucraineni). Împreună cu satele din jur, populația este estimată la circa 55.000 - 60.000 locuitori.

  • 1890 - 12.489 locuitori[8]
  • 1900 - 17.000 locuitori[8]
  • 1910 - 19.818 locuitori [3]
  • 1930 - 23.593 locuitori [4]
  • Conform datelor recensământului din 1930, din cei 23.593 de locuitori, 9.630 s-au declarat români, 6.152 germani, 5.397 maghiari, 1.387 evrei, 264 țigani, tot 264 cehi și slovaci ș.a. Sub aspect confesional populația orașului era alcătuită din 9.790 romano-catolici, 8.344 ortodocși, 1.716 reformați (calvini), 1.474 greco-catolici, 1.418 mozaici, 626 lutherani ș.a.
  • 1941 - 26.328 locuitori [5]
  • 1956 - 30.252 locuitori [6]
  • 1968 - 36.542 locuitori [7]
  • 2002 - 44.570 locuitori
  • 2004 - 46.540 locuitori
 
Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, în stil baroc

EconomieModificare

Actualmente, în Lugoj sunt înregistrate 1.692 de societăți comerciale cu capital privat dintre care: 39 societăți pe acțiuni, 19 societăți în nume colectiv, 1634 societăți cu răspundere limitată. Din punctul de vedere al obiectului de activitate: 54 de societăți comerciale sunt de producție, 2 de turism, 1.636 desfășoară activități de comerț. În perioada post-comunistă, în Lugoj au fost create întreprinderi mici și mijlocii, dar s-au stabilit aici și filiale ale unor concerne industriale, renumite în Europa: Villeroy și Boch în domeniul ceramicii, Rieker pune în valoare tradițiile de confecții de încălțăminte, Werzalit în prelucrarea lemnului, Honeywell — sisteme de siguranța vieții, Mondial (lider autohton al pieței de profil) — obiecte sanitare ceramice (armături, căzi de baie și cabine de duș), Autoliv — sisteme de siguranță a pasagerilor (airbaguri, centuri, volane, senzori ș.a.m.d.).

Pe piața de retail, supermarketurile existente sunt operate de concerne naționale și internaționale precum Lidl, Kaufland, Carrefour, Penny Market (Rewe Group), Profi, Unicarm și La Doi Pași. Pe segmentul leisure & DIY există magazinele și reprezentanțele Dedeman, Altex, Flanco, LEM'S, DM Drogerie Markt, eMAG ș.a.

TransporturiModificare

 
Podul de fier, simbol al Lugojului, a împlinit recent 100 de ani
 
Autobuz "Ikarus 260" pe linia 1C

Lugojul este străbătut de trei importante rute comerciale: autostrada A1, drumul național DN 68 către Deva și drumul european E70 către București. Distanțele către principalele orașe din apropiere sunt: Timișoara - 60 km; Reșița - 58 km; Caransebeș - 45 km; Deva - 101 km; București - 480 km.

În ceea ce privește transportul feroviar, gara Lugoj se află pe Magistrala CFR 900. Odată cu darea în folosință a magistralei Lugoj–Ilia, în 17 septembrie 1898, Lugojul a devenit nod de cale ferată.[9]

La 52 km distanță de Lugoj se află Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara. Rețeaua de străzi însumează în Lugoj aproximativ 97 km dintre care 65 km sunt străzi modernizate.

Prin hotărârea Consiliului Local Lugoj nr. 179 din 30.08.2007 s-a înființat serviciul de transport local în municipiul Lugoj. Există patru trasee, operate de S.C. Meridian 22 S.A.:

  • Linia 1C. Gară - Liceul Ștefan Odobleja
  • Linia 7. Tirol - Cartier I.C. Drăgan
  • Linia 15. Cartier I.C. Drăgan - Tirol
  • Linia 17. Tapia - Liceul Ștefan Odobleja

Centura de ocolireModificare

O etapă importantă în dezvoltarea economică a orașului a constituit-o deschiderea șoselei de centură.

Centura ocolitoare a municipiului Lugoj, situată în partea de est a localității, a fost inaugurată la data de 21 august 2010.[10] Centura are o lungime totală de 9,6 km, 12 m lățime, din care două benzi de circulație a câte 3,5 m fiecare și 2,5 m acostamente pe fiecare parte a drumului[11]. De asemenea centura cuprinde: un pod peste râul Timiș, cu o lungime de 100 m, un pasaj peste DN 68 A în lungime de 185 m și un alt pasaj peste calea ferată Lugoj-Timișoara și DN 6, în lungime totală de 299 m[11]. Contractul de execuție lucrări a fost de 24,31 milioane euro, din care 18 milioane euro au reprezentat contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene, prin Facilitatea ex-ISPA, diferența fiind acoperită de la bugetul de stat[12]. Perioada de garanție a centurii este de 24 de luni[13].

Șoseaua de centură a orașului Lugoj este prima verigă a Coridorului IV pan-european din România[14]. Lucrarea reprezintă un nod important care asigură conexiunea în rețeaua trans-europeană de transport TEN-T cu tronsonul Deva-Lugoj-Nădlac[14].

Tronsonul centurii Lugoj a fost atribuit prin licitație de către Ministerul Transporturilor în 3 martie 2008 unui consorțiu format din companiile MonteAdriano Engenharia e Construcao și Sociedade de Construcoes Soares da Costa[15][16]. Centura Logoj are o lungime de 9,6 km, 300.000 mc de terasamente, 25.000 mc de beton turnat, 60.000 tone de asfalt turnat, pentru construcție fiind utilizate 78 mașini și utilaje[14]. În cei doi ani de execuție a lucrărilor la Centura Lugoj au fost implicați peste 210 muncitori și ingineri, dintre care, în mod direct pe șantier, 90 respectiv 15 muncitori, maiștri și ingineri portughezi și 75 muncitori, maiștri și ingineri români[14].

Politică și administrațieModificare

 
Primăria

Primari înainte de anul 1947:

  • Ioan Harambașa

Municipiul Lugoj este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Alexandru-Claudiu Buciu[*]​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal11           
Partidul Social Democrat4           
Uniunea Salvați România3           
Partidul Mișcarea Populară1           

În legislatura 2004-2008, primarul Lugojului a fost Marius Martinescu, ales din partea Partidului Democrat. Viceprimar a fost Iosif Pozsár, UDMR. Consiliul Local a fost compus din 19 membri, împărțiți astfel: 4 - PD, 4 - PNL (total 8 - Alianța D.A.), 7 - PSD, 3 - UDMR și 2 - PRM.

În legislatura 2008-2012, primarul Lugojului a fost Francisc Constantin Boldea, ales din partea Partidului Social-Democrat. Viceprimar a fost Ioan Ambruș, PNL. În ceea ce privește Consiliul Local, acesta a fost compus din 19 membri, împărțiți astfel: 7 - PD-L, 6 - PSD, 3 - PNL, 2 - PRM, 1 - UDMR.

În legislatura 2012 - 2016, primarul Lugojului a fost Francisc Constantin Boldea (PSD), ales din partea USL (Uniunii Social Liberale). Viceprimar a fost Alin Tech (PNL). Consiliul local este compus din 19 membri: PNL - 9, PSD - 7, PP-DD - 2, PC - 1.

În legislatura 2016 - 2020, primarul Lugojului a fost Francisc Constantin Boldea (PSD). Viceprimar a fost Alin Tech (PNL). Consiliul local este compus din 19 membri: PSD - 10, PNL - 3, PMP - 2, ALDE - 1 și 3 Independenți.

CulturăModificare

Istoria mișcării teatrale, din Lugoj, a început în urmă cu aproape șapte pătrare de veac, izvorând din setea de libertate, de afirmare a conștiinței naționale, din uriașa energie a iubitorilor Thaliei, care au năzuit dintotdeauna spre bine și frumos, spre un loc al lor, unde să-și împlinească idealurile.

Actul de naștere este semnat într-un document intitulat "Ephemerides five Diarum Ven Conventus Lugossiensis" datat 10 mai 1841, unde apare o însemnare despre un spectacol de teatru școlar, la care și-au dat concursul și elevi români de la gimnaziul local.

În lunile ianuarie și februarie 1847, "Societatea Românească Cantatoare Theatrale", de sub conducerea lui Iosif Farcaș, formată din câțiva actori profesioniști, prezintă pe scena Teatrului din Lugoj primele spectacole în limba română. După cum scriu ziarele vremii, "reprezentațiile date în limba română au fost foarte mult vizitate".

În ianuarie 1846, meseriașii lugojeni, în frunte cu sapunarul Vasile Brediceanu, joacă o satiră semnificativ intitulată "Ciutura gâmfată sau Opincarita făloasă", o localizare de Iuliu Neagoe. Această formație de teatru a venit, în anul 1851, în sprijinul văduvelor și orfanilor Revoluției de la 1848, fondurile realizate vărsându-se la Brașov, după cum insera "Gazeta Transilvaniei".

Începând cu deceniul al optulea al secolului al XIX-lea, la Lugoj își desfășoară activitatea, cu intermitențe, din cauza unor lungi turnee, în Transilvania, trupa lui G.A. Petculescu, reprezentațiile bucurându-se de mult succes.

Primul deceniu al secolului nostru a însemnat pentru teatrul românesc, din Lugoj, o etapă de înviorare a activității organizată în cadrul "Filialei Societății pentru Fond de Teatru Român".

În perioada interbelică, la Lugoj, au activat mai multe societăți teatrale de amatori: "Asociațiunea Româna de Teatru Thalia", "Cercul Academic Bănățean", "Societatea Dramatică-Muzicală", care au desfășurat o activitate rodnică de promovare a repertoriului clasic românesc. Demn de menționat este faptul că "Asociațiunea Română de Teatru Thalia" s-a îngrijit și de editarea unor colecții de piese într-un act, tipărind și difuzând, în decurs de zece ani, aproape 300 de lucrări.

Expresie a mutațiilor de calitate intervenite în fenomenul teatral lugojean, a fost creat în 1963, teatrul popular, cu stagiune permanentă, primul de acest gen în Banat. Activitatea se amplifica, fiind introduse, an de an, în repertoriu, lucrări valoroase din dramaturgia românească și universală. Străbătute de dramatism, individualizate prin talentul interpretărilor, spectacolele: "Montserrat" de E. Rables, "Să nu-ți faci prăvălie cu scara" de E. Barbu, "Focurile" de Magda Isanos și E. Camilar, "Broadway Melody 492" de Jura Soyfer, au cucerit realmente publicul prin sinceritatea și autenticitatea jocului, prin viziunea modernă a regiei și scenografiei.

Instituții culturale

- Muzeul de Istorie, Etnografie și Artă Lugoj

- Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu“ Lugoj

- Casa de Cultură a Municipiului Lugoj

- Biblioteca Municipală Lugoj

- Galeria Pro Arte Lugoj

- Cămine culturale - 2: Măguri și Tapia

 
Teatrul „Traian Grozăvescu”

Continuând importantele tradiții culturale și de spiritualitate românească, Casa de Cultură a municipiului Lugoj organizează următoarele manifestări artistice :

  • Festivalul Internațional Coral Ion Vidu;
  • Festivalul Internațional de Teatru Neprofesionist;
  • Festivalul Internațional de Folclor Ana Lugojana;
  • Concursul Internațional de Canto Traian Grozăvescu;

În fiecare an la 20 decembrie se sărbătorește Ziua Lugojului, amintind că orașul a fost în decembrie 1989 al doilea oraș liber din România. La 15 august are loc Ruga Lugojană, sărbătoare anuală dedicată celebrării Hramului Bisericii Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului.

Filmul Patima, regizat de George Cornea, a fost filmat integral la Lugoj în anul 1975[8].

Prestigiosul cor bisericesc Ion Vidu și formația rock Anarhia activează la Lugoj.

Obiective turisticeModificare

Obiective turistice - descriereModificare

Turnul - clopotniță "Sfântul Nicolae"

Fiind cel mai vechi vestigiu lugojean, acest turn a aparținut fostei biserici - mănăstire "Sfântul Nicolae" , ctitorită - după toată probabilitatea - la cumpăna secolelor XIV - XV. Anterior a existat pe acest amplasament o biserică din lemn. Trecând prin vremuri grele și suferind degradări, biserica a fost renovată de cel puțin trei ori. Cea mai temeinică restaurare este terminată în 1726 de către administratorul - șef al districtelor Lugoj, Caransebeș și Lipova , românul ortodox Ioan Raț, care s-a bucurat de sprijinul localnicilor. Cu acest prilej îi adaugă și turnul pe latura vestică, cu temelia din cărămidă, având volutele laterale în stil baroc, original și reușit amplasate.

Pe fațada acestuia s-au încastrat într-un chenar adecvat chipul Sfântului Nicolae în basorelief, iar în registrul de jos o piesă heraldică flancată de pisania: "(RE)AEDIFICATA HAEC EC(C)LESIA PER ME IOANNEM RATZ DE MEHADIA, SUPREMUM PR(A)EFECTUM INCLYTORUM DISTRICTU(U)M LUGOS, CARANSEBES ET LIPPA. ANNO DOMINI 1726, DIE 19(A) JUNII."[18]

Alte manifestări cultural-religioase

- Ruga în localitățile: Lugoj și Măguri (15 august - Adormirea Maicii Domnului), Tapia (20 iulie - Sf. Ilie)

- Ziua Lugojului (20 decembrie)

Mass-MediaModificare

Presa scrisa: La Lugoj apar două săptămânale locale, "Actualitatea" și "Redeșteptarea". De asemenea, mai activează și postul local de televiziune TEN TV Lugoj.

Presa scrisa religioasa: "Invierea Domnului" - Foaie informativa lunara a Parohiei Ortodoxe Romane "Invierea Domnului", Buletin parohial - Foaie informativa lunara a Parohiei Ortodoxe Romane "Adormirea Maicii Domnului".

Presa on-line: www.redesteptarea.ro, www.ziarulactualitatea.ro, Lugoj Expres (www.lugojexpres.ro) și www.lugojinfo.ro

Posturi naționale radio: Radio Guerilla, EuropaFM, Radio KissFM, Radio ZU, Virgin Radio, NaționalFM, ProFM, Digi FM, MagicFM, RockFM.

EducațieModificare

 
Colegiul „Coriolan Brediceanu”

Primele școli din Lugoj sunt semnalate în secolele XVI-XVII. În secolul XIX se consemnează deja o bogată activitate didactică, în cadrul gimnaziului și liceului, unde predarea se făcea în limba română. (La Lugoj în 1770 s-a construit prima școală românească din vestul țării).

În prezent la Lugoj funcționează 17 grădinițe, 10 școli primare (clasele I-VIII) și 4 licee: 2 colegii naționale - Colegiul Național „Coriolan Brediceanu” (fostul liceu romano-catolic), Colegiul Național "Iulia Hasdeu", Colegiul Tehnic „Valeriu Braniște” (http://valeriubraniste.licee.edu.ro Arhivat în , la Wayback Machine.) și Liceul Tehnologic "Aurel Vlaicu", precum și Școala de Arte Frumoase „Filaret Barbu”. De la 1 septembrie 2012 Grupul Școlar „Ștefan Odobleja” și-a pierdut personalitatea juridică, fiind comasat la Colegiul Tehnic „Valeriu Braniște”. Dintre liceele lugojene, două au dobândit titlul de "Școală europeană", Colegiul Național „Coriolan Brediceanu” în anul 2011 și Colegiul Tehnic „Valeriu Braniște” în 2012. În Lugoj există un Club Sportiv Școlar un Club al Copiilor Arhivat în , la Wayback Machine. și o Școală Populară de Arte.

În ceea ce privește învățământul superior, la Lugoj funcționează din anul 1992 Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj, instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ din România, cu profilele economic și juridic, care conferă localității statutul de oraș universitar.

Instituții școlare

- Colegii naționale: Lugoj (două)

- Grupuri școlare: Lugoj (trei)

- Școala de Muzică și Arte Plastice „Filaret Barbu“ Lugoj

- Școli cu clasele I-VIII: Lugoj (șapte) și Măguri 

- Școala cu clasele I-IV Lugoj

- Grădinițe cu program normal - 9: Lugoj (șapte), Tapia și Măguri

- Grădinițe cu program prelungit - 6: Lugoj

- Grădinița cu program special Lugoj

- Clubul Copiilor Lugoj

- Clubul Sportiv Școlar Lugoj

SportModificare

Activitățile sportivilor din Lugoj au ieșit în evidență mai ales prin gimnastică, lupte, volei și motocros, domenii care au oferit rezultate bune la nivel național și chiar internațional. La gimnastică s-a remarcat Lavinia Miloșovici, multiplă campioană europeană, mondială și olimpică. De asemenea, Alina Goreac și Kurt Szlier au fost medaliați cu argint la Campionatele Europene. La luptele libere s-au remarcat Iosif Horváth, primul medaliat olimpic al României la acest sport, precum și Francisc Borlovan, Francisc Horváth, Simion Popescu și Robert Papp.

Nu putem uita nici rezultatele obținute la nivel național de echipa de volei-junioare a CSȘ Lugoj, aurul în 1990, sub îndrumarea profesorului Dorin Jitaru și revenirea echipei de senioare în Divizia A, începând cu sezonul 2006-2007, de această dată sub îndrumarea lui Dan Mihai Jitaru, fiul lui Dorin Jitaru. Deși lipsit de plaja specifică, Lugojul înregistrează succese remarcabile și la voleiul de plajă. Începând cu anul 2004, voleibalistele lugojene aduc aur și argint la competiții naționale de volei de plajă, atât la junioare cât și la senioare, aurul balcanic obținut din nou în 2006 la ambele categorii, precum și participarea, ca reprezentante ale României, la Campionatele Europene de volei pe plajă în 2005 Ucraina, 2006-Austria și Slovacia. Voleiul lugojan a reușit în 2006 performanța ca pentru prima dată în istoria jocurilor balcanice de volei pe plajă o echipă din aceeași țară (România), din același oraș (Lugoj), sub îndrumarea aceluiași antrenor (Dan Mihai Jitaru) să obțină aurul atât la junioare cât și la senioare. Pe drept cuvânt orașul de pe Timiș își câștigă titlul de capitală românească și balcanică a beach-volleyului.

Sunt practicate cu succes și alte sporturi cum ar fi handbal, fotbal, culturism, artele marțiale (clubul Wodan Lugoj, sponsorizat de întreprinderea locală SC Mondial) și ciclismul montan. Din 1997, la Lugoj se organizează anual concursul de ciclism montan "Cupa Concordia", organizat de Clubul de turism Concordia din Lugoj. Acest concurs regional participă concurenți din Timișoara, Reșița, Deva, Hunedoara, Caransebeș, Arad și evident din Lugoj și satele din apropiere.

Baze sportive și de agrement

- 3 Săli de sport 

- Stadionul Tineretului Lugoj

- 3 Baze sportive 

- 2 Terenuri de minifotbal

- 3 Ștranduri

- 4 Săli de fitness

SănătateModificare

Instituții sanitare

- Spitale - 2 - Lugoj

- Policlinici - 4 - Lugoj

- Cabinete medicale - 9 - Lugoj

- Farmacii - 25 - Lugoj

- Cabinete sanitar-veterinar - 9 - Lugoj

- Farmacii sanitar-veterinare - 6 - Lugoj

Orașe înfrățiteModificare

 
Arteră pietonală în centrul orașului

Municipiul Lugoj este înfrățit cu următoarele localități:

PersonalitățiModificare

 
Béla Lugosi
 
Coriolan Brediceanu
 
Eftimie Murgu

ImaginiModificare

  • Primăria

  • Detaliu al bisericii ortodoxe

  • Vedere din centrul orașului

  • Sinagoga

  • Biserica romano-catolică

  • Biserica ortodoxă română cu hramul "Adormirea Maicii Domnului"

  • Biserica ortodoxă ucraineană

  • Muzeul
  • Teatrul

  • Lugoj - Podul de Fier

  • Hotel „Timiș"

  • Fosta Prefectură

  • Colegiul Național "Coriolan Brediceanu"

  • Centrul Memorial "Max Auschnitt"

  • Placă memorativă - Aurel Vlaicu

  • Râul Timiș

  • Palatul "Bejan" construit între 1901 și 1902, văzut de pe Podul de Fier (2018)

NoteModificare

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ , Biroul Electoral Central https://prezenta.roaep.ro/locale27092020/romania-pv-final  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Biroul Electoral Central 
  5. ^ „http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_dupa_domiciliu_la_1_iul_2016_0.pdf” (PDF).  Legătură externa în |title= (ajutor)
  6. ^  Vicențiu Grozescu, Istoria districtelor românești din Banatul timișan, "Familia", nr. 16-31, Oradea, 1890 passim.
  7. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b Temeswarer Zeitung, 26 ianuarie 1901
  9. ^ „Gara Lugoj, 130 de ani de istorie”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Boc a testat centura Lugojului cu un pahar de apă pe bordul unei Dacii Duster Arhivat în , la Wayback Machine., 21 august 2010, capital.ro, accesat la 22 august 2010
  11. ^ a b Vom circula pe șoseaua de centură a Lugojului din 16 iulie Arhivat în , la Wayback Machine., 20 05 2010, agenda.ro, accesat la 22 august 2010
  12. ^ Boc și Berceanu inaugurează lucrările la Centura Lugoj, 21 august 2010, ziare.com, accesat la 22 august 2010
  13. ^ Ministrul Transporturilor inaugurează lucrările la Centura Lugoj Arhivat în , la Wayback Machine., 21 august 2010, agerpres.ro, accesat la 22 august 2010
  14. ^ a b c d Centura Lugoj, inaugurata înainte de termen, 20 august 2010, bloombiz.ro, accesat la 22 august 2010
  15. ^ Centura Lugoj, realizata în regim de autostrada, va fi inaugurata după 15 august, 10 august 2010, hotnews.ro, accesat la 22 august 2010
  16. ^ Portughezii construiesc centura Lugojului pentru 21 mil. euro, 4 mar 2008, zf.ro, accesat la 22 august 2010
  17. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  18. ^ Gh. Luchescu, V. Muntean, V. Lazarescu - Spiritualitate Lugojeana, Ed. Mitropoliei Banatului, Timisoara, 1993

BibliografieModificare

  • Nicu Dumitrescu, Lugoj, editura Stadion, București, 1971
  • Liviu Groza, File de istorie - Lupta de la Lugoj, 25 septembrie 1695
  • Dan Popescu, Ghid turistic Lugoj și împrejurimi, ed. Fundația Europeană Drăgan, 1993
  • Gheorghe Luchescu, Lugojul cultural și artistic, ed. Facla, 1975
  • Gheorghe Luchescu, Lugojul, vatră a unității naționale, editura Europa Nova, București, 1994, ISBN 973-9183-05
  • http://www.frv.ro

Lectură suplimentarăModificare

  • Unirea românilor din Lugoj: istoricul parohiei între anii 1836 - 1860, Ioan Boroș, Editura Dacia Europa Nova, 2001

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lugoj
  Portal Banat


|} |}

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lugoj&oldid=15667617