Vârșeț (în sârbă Vršac, cu alfabetul chirilic: Вршац, în maghiară Versec, în germană Hennemannstadt sau Werschetz) este al doilea cel mai mare oraș din districtul Banatul de Sud în Voivodina (Serbia). Dovezi arheologice din Vârșeț, Vatin, Mesic (Mesić) și Orašac atestă faptul că această zonă era locuită încă din neolitic.

Vârșeț
—  oraș sârbesc[*][1]  —

Stemă
Stemă
Map
Vârșeț (Serbia)
Poziția geografică în Serbia
Coordonate: 45°07′14″N 21°17′55″E ({{PAGENAME}}) / 45.120555555556°N 21.298611111111°E

Țară Serbia
Regiune autonomă[*] Voivodina
DistrictBanatul de Sud
Comună[*] Comuna Vârșeț[*]

Suprafață
 - Total198,5 km²
Altitudine101 m.d.m.

Populație (2011)
 - Total35.701 locuitori

Fus orarUTC+1
Cod poștal26300
Prefix telefonic13

Localități înfrățite
 - LugojRomânia
 - Banská BystricaSlovacia
 - Novo mestoSlovenia
 - Kriva PalankaMacedonia de Nord
 - ReșițaRomânia

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Vârșeț
Poziția localității Vârșeț
Poziția localității Vârșeț
Pentru orașul din Bulgaria, vedeți Vărșeț.

Geografie modificare

 
Vârşeţ în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72

Comuna (municipalitatea) Vârșeț se întinde pe o suprafață de 800 km2 și are o populație de 54.369 locuitori (2002). Orașul de reședință avea 40.000 locuitori în anul 2002. Aici se află o importantă comunitate a românilor din Voivodina, care numără 5.913 locuitori și reprezintă 11 % din populație (a doua ca mărime după cea din Alibunar). În 2005 România a deschis un consulat general aici.

În 1881 la Vârșeț locuiau 33.477 de persoane, dintre care 17.676 români, 7.704 germani, 4.292 sârbi, 1.444 maghiari și 2.361 din alte etnii.[3]

Principalele drumuri europene care fac legătura între Belgrad și Timișoara trec prin Vârșeț. În plus, drumul Vârșeț - Cuvin - Smederevo - E 75 este de asemenea important. Există și un aeroport la școala de piloți de JAT. Datorită pantelor sale moderate și plăcute, Muntele Vârșeț, situat într-o câmpie monotonă, oferă condiții bune de recreație. Misa, partea sa superioară, situată în sudul masivului, este cel mai faimos loc pentru picnic a comunității din Vârșeț.

Arhitectură modificare

Municipalitatea este bogată în monumente arhitectonice. Unul dintre acestea este Turnul Vârșețului din secolul al XVI-lea, care a fost distrus de mai multe ori, iar apoi reconstruit. Mănăstirea din satul Mesic, construită în secolul al XV-lea este centrul spiritualității sârbe din această parte a Banatului.

În orașul propriu-zis este de remarcat Primăria, formată din trei clădiri, din care două în stil clasicist, construită în 1757.

Palatul episcopal din Vârșeț⁠(fr)[traduceți], reședința episcopilor Banatului, este un monument istoric și de arhitectură din secolul al XVIII-lea. Acesta adăpostește o capelă cu iconostas, o librărie și o galerie de portrete a episcopilor de Vârșeț. Konkordija este o clădire stil clasicist construită în 1847 și cumpărată în 1852 din nevoia de spațiu a capelei Sf. Roka.

Alte monumente din oraș sunt Catedrala Ortodoxă Sârbă și Catedrala Ortodoxă Română.

Catedrala Ortodoxă Română modificare

În oraș există un lăcaș de cult român ortodox. Biserica Ortodoxă Română a ridicat această biserică la rang de catedrală a Episcopiei Daciei Felix.[4]

Personalități modificare

Note modificare

  1. ^ http://www.vrsac.com/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ „Componența etnică a orașului în 1881”. Biroul Central de Statistică al Ungariei. 
  4. ^ Câteva dintre aspectele discutate la ședința Adunării eparhiale a Episcopiei Daciei Felix, basilica.ro, 20 februarie 2020. Accesat la 16 aprilie 2020.
  5. ^ Ecaterina Țarălungă, Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, 2011.

Galerie de imagini modificare

Legături externe modificare