Voivodina

Provincia Autonomă Voivodina
Аутономна Покрајина Војводина
Autonomna Pokrajina Vojvodina
Vajdaság Autonóm Tartomány
Autonómna Pokrajina Vojvodina
Автономна Покраїна Войводина


Drapelul Voivodinei	Stema Voivodinei

Voivodina (cu roșu) în componența Serbiei

Geografie

Suprafață

- totală

21 506 km²

Cel mai mare oraș

Novi Sad

Fus orar

UTC+1/+2

Populație

Densitate

94,4 loc/km²

- Estimare

2 031 992

Limbi oficiale

Sârba, Româna, Maghiara, Slovaca, Ruteana, Croata,

Guvernare

Sistem politic

regiune autonomă

Președintele Ansamblului

Pásztor István

Președintele Consiliului Executiv

Igor Mirović

Capitala

Novi Sad

Istorie

Economie

PIB (PPC)

- Total

10,57 miliarde

- Pe cap de locuitor

5 300

PIB (nominal)

Monedă

Dinar (100 para)

Coduri și identificatori

Prefix telefonic

381

Domeniu Internet

.rs

Provincia Autonomă Voivodina (în sârbă Аутономна Покрајина Војводина, cu alfabetul latin: Autonomna Pokrajina Vojvodina) este o provincie din Serbia. Capitala Voivodinei și, totodată, cel mai populat oraș, este Novi Sad, al doilea oraș ca mărime fiind Subotica.

Alte denumiriModificare

în română Provincia autonomă Voivodina

în sârbă Аутономна Покрајина Војводина/Autonomna Pokrajna Vojvodina,

în maghiară Vajdaság Autonóm Tartomány,

în slovacă Autonómna pokrajina Vojvodina,

în croată Autonomna Pokrajina Vojvodina,

în ruteană Автономна Покраїна Войводина)

IstorieModificare

Articol principal: Istoria Voivodinei.

Teritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârșitul secolului I î.Hr. romanii ocupă și încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraș roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr.

Slavii se stabilesc în număr mare în Voievodina începând cu secolele V-VI, asimilând populațiile autohtone (traco-daci, iliri, celți). În secolul IX, maghiarii veniți în Panonia împing slavii și românii în Banat și Voivodina, ocupă regiunea și o controlează până în secolul XVI, când teritoriul este ocupat de turci.

Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) și a căderii Banatului (1552). Ocupația otomană este însoțită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) și Passarowitz (1718), provincia intră sub dominația Imperiului Habsburgic și, ulterior, a Austro-Ungariei. Totuși, teritoriul Voivodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria și Turcia și după aceea, și în decursul timpului unele localități au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereșu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Adunarea de la Novi Sad proclamă unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem și Baranja cu Regatul Serbiei. Din 1918 și până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Serbiei.

PoliticăModificare

Articol principal: Politica Voivodinei.

Coaliția aflată la guvernare în Voivodina este compusă din fracțiunile politice Partidul Democrat, Uniți pentru Voivodina (coaliție constituită din mai multe partide regionaliste sub conducerea Ligii Social Democraților din Voivodina), Alianța Maghiarilor din Voivodina și Mișcarea politică „Forța Serbiei”.

Funcția de președinte al guvernului voivodinean este deținută de Boian Paitici (Partidul Democrat), în timp ce președintele parlamentului voivodinean este Egeresi Sándor (Liga Social Democraților din Voivodina).

DistricteModificare

Articol principal: Districtele Voivodinei.

Principalele orașe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Chichinda Mare, Sremska Mitrovica și Vârșeț.

GeografieModificare

Articol principal: Geografia Voivodinei.

Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croația și Bosnia și Herțegovina la vest. Administrativ, se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava și Dunăre. Provincia este împărțită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka și Srem (regiune care se continuă în Croația).

DemografieModificare

Articol principal: Demografia Voivodinei.

În urma recensământului din 2011^[2] au fost numărați 1,931,809 de locuitori.

Populația după grupuri etnice:

Grup etnic	Populație	% din popul. tot.	% creștere/desc. față de 2002
Sârbi	1,289,635	66.76%	▼ 2,5%
Unguri	251,136	13.00%	▼ 15,5%
Slovaci	50,321	2.60%	▼ 12,6%
Croați	47,033	2.43%	▼ 20,2%
Țigani	42,391	2.19%	▲ 45,9%
Români	34,576	2%	▼ 2%
Muntenegreni	22,141	1.15%	▼ 60,4%
Bunievți	16,469	0.85%	▼ 16,7%
Rusini	13,928	0.72%	▼ 10,8%
Iugoslavi	12,176	0.63%	▼ 75,4%
Macedoneni	10,392	0.54%	▼ 11,8%
Ucraineni	4,202	0.22%	▼ 9,3%
Germani	3,272	0.17%	▲ 3,7%
Alții	143,303	7.42%

Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna și ruteana.

EconomieModificare

Articol principal: Economia Voivodinei.

Voievodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură și industria procesării alimentelor, industria metalelor și chimică, industriile materialelor de construcție, a textilelor și altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.

CulturăModificare

Articol principal: Cultura Voivodinei.

Români în VoivodinaModificare

Articol principal: Românii din Voivodina.

Românii din Voivodina
Statutul românilor din Voivodina
Româna din Voivodina
Literatură română în Voivodina
Consiliul Național Român
Comunitatea Românilor din Serbia
Alianța Românilor din Voivodina
Personalități românești în Voivodina
Comunități de români în Voivodina vizualizare • discuție • modificare

În Voivodina, locuiesc 34 576 de români, concentrați în 42 de localități. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispoziții Fundamentale, articolul 6:

Pe lângă limba sârbă și grafia chirilică, în organele P.A. Voivodina în uz oficial în mod egal sunt și limbile maghiară, slovacă, croată, română și ruteană și grafiile lor, în conformitate cu legea.

Astfel, în majoritatea segmentelor societății, poate fi utilizată limba română.

Româna este oficială pe teritoriul PAV în localitățile Alibunar, Biserica Albă, Jitiște, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște, Sărcia și Sečanj. În comuna Vârșeț româna este oficială în localitățile Voivodinț, Marcovăț, Straja, Jamu Mic, Srediștea Mică, Mesici, Jablanka, Sălcița, Râtișor, Oreșaț și Coștei.

Harta iozefină a Banatului(senzitivă), 1769-72Modificare

Banatul în hărțile iozefine (senzitivă), 1769-1772. (Click pe planșa dorită)

Vezi șiModificare

NoteModificare

^ ^a ^b https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ „Vlada Autonomne Pokrajine Vojvodine - Upoznajte Autonomnu Pokrajinu Vojvodinu”. Vojvodina.gov.rs. 19 iulie 2012. Accesat în 23 iulie 2012.

BibliografieModificare

Dobrescu, Ioan Florentin și Nicoleta Laura - Românii din Serbia, în Geopolitica, nr. 1 (5) / 2005, an IV, vezi pag.11
Ioan, Gabriel Andrei - Românii din Banatul sârbesc în perioada interbelică, Magazin istoric, Anul XL Nr. 12 (477) December 2006
Popi, Gligor - Românii din Banatul sârbesc, în Magazin istoric, No. 8, August 2003