Voivodina

Voivodina
Provincia Autonomă Voivodina Аутономна Покрајина Војводина Autonomna Pokrajina Vojvodina Vajdaság Autonóm Tartomány Autonómna Pokrajina Vojvodina Автономна Покраїна Войводина
Drapelul Voivodinei Stema Voivodinei
Voivodina (cu roșu) în componența Serbiei
Geografie
Suprafață
- totală	21 506 km²
Cel mai mare oraș	Novi Sad
Fus orar	UTC+1/+2
Populație
Densitate	94,4 loc/km²
- Estimare	2 031 992
Limbi oficiale	Sârba, Româna, Maghiara, Slovaca, Ruteana, Croata,
Guvernare
Sistem politic	regiune autonomă
Președintele Ansamblului	Pásztor István
Președintele Consiliului Executiv	Igor Mirović
Capitala	Novi Sad
Istorie
Economie
PIB (PPC)
- Total	10,57 miliarde
- Pe cap de locuitor	5 300
PIB (nominal)
Monedă	Dinar (100 para)
Coduri și identificatori
Prefix telefonic	381
Domeniu Internet	.rs

Provincia Autonomă Voivodina (în sârbă Аутономна Покрајина Војводина, cu alfabetul latin: Autonomna Pokrajina Vojvodina) este o provincie din Serbia. Capitala Voivodinei și, totodată, cel mai populat oraș, este Novi Sad, al doilea oraș ca mărime fiind Subotica.

Cuprins

Alte denumiri

în sârbă Аутономна Покрајина Војводина/Autonomna Pokrajna Vojvodina,

în maghiară Vajdaság Autonóm Tartomány,

în slovacă Autonómna pokrajina Vojvodina,

în croată Autonomna Pokrajina Vojvodina,

în ruteană Автономна Покраїна Войводина)

Istorie

Articol principal: Istoria Voivodinei.

Teritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârșitul secolului I î.Hr. romanii ocupă și încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraș roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr.

Slavii se stabilesc în număr mare în Voievodina începând cu secolele V-VI, asimilând populațiile autohtone (traco-daci, iliri, celți). În secolul IX, maghiarii veniți în Panonia împing slavii și românii în Banat și Voivodina, ocupă regiunea și o controlează până în secolul XVI, când teritoriul este ocupat de turci.

Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) și a căderii Banatului (1552). Ocupația otomană este însoțită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) și Passarowitz (1718), provincia intră sub dominația Imperiului Habsburgic și, ulterior, a Austro-Ungariei. Totuși, teritoriul Voivodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria și Turcia și după aceea, și în decursul timpului unele localități au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereșu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Adunarea de la Novi Sad proclamă unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem și Baranja cu Regatul Serbiei. Din 1918 și până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Serbiei.

Politică

Articol principal: Politica Voivodinei.

Coaliția aflată la guvernare în Voivodina este compusă din fracțiunile politice Partidul Democrat, Uniți pentru Voivodina (coaliție constituită din mai multe partide regionaliste sub conducerea Ligii Social Democraților din Voivodina), Alianța Maghiarilor din Voivodina și Mișcarea politică „Forța Serbiei”.

Funcția de președinte al guvernului voivodinean este deținută de Boian Paitici (Partidul Democrat), în timp ce președintele parlamentului voivodinean este Egeresi Sándor (Liga Social Democraților din Voivodina).

Districte

Articol principal: Districtele Voivodinei.

• Bačka de Nord
• Banatul Central
• Banatul de Nord
• Banatul de Sud
• Bačka de Vest
• Bačka de Sud
• Srem

Principalele orașe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Chichinda Mare, Sremska Mitrovica și Vârșeț.

Geografie

Articol principal: Geografia Voivodinei.

Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croația și Bosnia și Herțegovina la vest. Administrativ, se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava și Dunăre. Provincia este împărțită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka și Srem (regiune care se continuă în Croația).

Demografie

Articol principal: Demografia Voivodinei.

În urma recensământului din 2011 au fost numărați 1,931,809 de locuitori.

Populația după grupuri etnice:

Grup etnic	Populație	% din popul. tot.	% creștere/desc. față de 2002
Sârbi	1,289,635	66.76%	▼ 2,5%
Unguri	251,136	13.00%	▼ 15,5%
Slovaci	50,321	2.60%	▼ 12,6%
Croați	47,033	2.43%	▼ 20,2%
Țigani	42,391	2.19%	▲ 45,9%
Români	34 576	2%	▼ 2%
Muntenegreni	22,141	1.15%	▼ 60,4%
Bunievți	16,469	0.85%	▼ 16,7%
Rusini	13,928	0.72%	▼ 10,8%
Iugoslavi	12,176	0.63%	▼ 75,4%
Macedoneni	10,392	0.54%	▼ 11,8%
Ucraineni	4,202	0.22%	▼ 9,3%
Germani	3,272	0.17%	▲ 3,7%
Alții	143,303	7.42%

Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna și ruteana.

Economie

Articol principal: Economia Voivodinei.

Voievodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură și industria procesării alimentelor, industria metalelor și chimică, industriile materialelor de construcție, a textilelor și altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.

Cultură

Articol principal: Cultura Voivodinei.

Români în Voivodina

Articol principal: Românii din Voivodina.

Românii din Voivodina

Statutul românilor din Voivodina

Româna din Voivodina

Literatură română în Voivodina

Consiliul Național Român

Comunitatea Românilor din Serbia

Alianța Românilor din Voivodina

Personalități românești în Voivodina

Comunități de români în Voivodina

În Voivodina, locuiesc 34 576 de români, concentrați în 42 de localități. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispoziții Fundamentale, articolul 6:

Pe lângă limba sârbă și grafia chirilică, în organele P.A. Voivodina în uz oficial în mod egal sunt și limbile maghiară, slovacă, croată, română și ruteană și grafiile lor, în conformitate cu legea.

Astfel, în majoritatea segmentelor societății, poate fi utilizată limba română.

Româna este oficială pe teritoriul PAV în localitățile Alibunar, Biserica Albă, Jitiște, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște, Sărcia și Sečanj. În comuna Vârșeț româna este oficială în localitățile Voivodinț, Marcovăț, Straja, Jamu Mic, Srediștea Mică, Mesici, Jablanka, Sălcița, Râtișor, Oreșaț și Coștei.

Harta iozefină a Banatului(senzitivă), 1769-72

Banatul în hărțile iozefine (senzitivă), 1769-1772. (Click pe planșa dorită)

Vezi și

• Distribuția geografică a limbii române
• Euroregiunea DKMT

Bibliografie

• Dobrescu, Ioan Florentin și Nicoleta Laura - Românii din Serbia, în Geopolitica, nr. 1 (5) / 2005, an IV, vezi pag.11
• Ioan, Gabriel Andrei - Românii din Banatul sârbesc în perioada interbelică, Magazin istoric, Anul XL Nr. 12 (477) December 2006
• Popi, Gligor - Românii din Banatul sârbesc, în Magazin istoric, No. 8, August 2003

Legături externe

Administrație

• en sr Administrația din Voivodina
• ro Adunarea Provinciei Autonome Voivodina
• ro Informatori, concursuri întreprinse de P. A. Voivodina
• ro Secretariatul Provincial pentru Reglementări, Administrație și Minoritățile Naționale
• ro Secretariatul Provincial pentru Autonomia Locală și Cooperarea Intercomunală
• ro Cancelaria Ombudsmanului provincial ^{[nefuncțională – arhivă]}
• ro Ambasada României în Serbia ^{[nefuncțională – arhivă]}

Documente oficiale

• ro Buletinul oficial al Provinciei Autonome Voivodina
• ro Statutul Provinciei Autonome Voivodina
• ro Legea Fundamentală a Provinciei Autonome Voivodina (Versiunea de lucru a anteproiectului legii fundamentale a Provinciei Autonome Voivodina)
• ro Legea privind stabilirea anumitor competențe ale provinciei autonome
• ro Hotărârea privind folosirea simbolurilor istorice ale Provinciei Autonome Voivodina
• ro Hotărârea privind drapelul Provinciei Autonome Voivodina
• ro Hotărârea privind Ombudsmanul Provincial
• ro Regulamentul Adunării Provinciei Autonome Voivodina
• ro Legea privind liberul acces la informațiile de importanță publică
• ro Legea privind protecția drepturilor și libertăților minorităților naționale

Cultură

• ro Asociația de Afaceri a Editorilor și Librarilor din Voivodina
• ro Centrul multicultural ^{[nefuncțională – arhivă]}
• ro Institutul pentru manuale și îndrumătoare, Belgrad - Manuale în limbile minorităților ^{[nefuncțională – arhivă]}

Mass Media

• ro Săptămânalul Libertatea ^{[nefuncțională – arhivă]}
• ro Radio Novi Sad
• ro Radio România Internațional
• ro South East European Times
• ro BBCRomanian.com
• ro Radio Victoria (sub auspiciile Uniunii de muzică și cultură românească „Victoria” din Serbia — în direct pe Internet)

Minoritatea românească

• ro Campania pentru uzul public al limbii române ca limbă oficială ^{[nefuncțională – arhivă]}
• ro Societatea Română de Etnografie și Folclor din Voivodina ^{[nefuncțională – arhivă]}
• ro Românii din Banatul Sârbesc
• ro Sit despre Biserica Ortodoxă Română din Serbia (neoficial, neactualizat)