Wikipedia

Grațiela Benga

critic literar și eseist român
Grațiela Benga
Date personale
Născut19 aprilie 1972
Lugoj, Jud. Timiș
Cetățenieromână
StudiiLiceul „Coriolan Brediceanu”, din Lugoj (1986-1990);

Facultatea de Litere, Istorie și teologie, Universitatea de Vest, Timișoara (1990-1995); Masterat în specialitatea „Literatură română și intertextualitate”, Universitatea de Vest, Timișoara (1996-1997);

Doctor în filologie cu teza de doctorat „Publicistica postbelică a lui Mircea Eliade” (2007)
Activitatea literară
Limbiromână
Specie literarăcritică literară, eseuri
Operă de debutMircea Eliade. Căderea în istorie (2005)
Opere semnificativeRețeaua. Poezia românească a anilor 2000 (2006);

Recurs la destin. Poezia lui Mircea Dinescu (2008);

Cu cărțile la vedere. O privire asupra literaturii marginilor (2015).
Note
Premii2005 - Premiul de debut USR pentru vol. Mircea Eliade. Căderea în istorie;

2009 - Premiul „Pro Cultura Timisiensis”; 2015 - Premiul pentru critică literară acordat de revista Orizont, din partea USR;

2016 - Premiul Național „G. Bacovia” pentru Rețeaua. Poezia românească a anilor 2000 și Premiul pentru critică literară și eseu, acordat de Filiala din Timișoara a USR.
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Grațiela Benga-Țuțuianu (n. 19 aprilie 1972[1], Lugoj, Timiș) este o critică literară și eseistă română.[2] Este membră în Uniunea Scriitorilor din România din anul 2007.[3]

Educație modificare

A urmat Liceul „Coriolan Brediceanu” din Lugoj, secția matematică-fizică, în perioada 1986-1990.

Între anii 1990-1995 a fost înscrisă la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie, Universitatea de Vest, Timișoara. În 1996-1997 a urmat cursuri de masterat în specialitatea „Literatură română și intertextualitate”, în cadrul aceleiași facultăți.[3]

În 2007 a obținut titlul de doctor în filologie, cu teza Publicistica postbelică a lui Mircea Eliade, ce a fost susținută la Institutul de istorie și teorie literară „G. Călinescu”, Academia Română, București.[4]

Carieră modificare

În perioada 1995-1997 a lucrat ca profesor titular de limba și literatura română și limba engleză la Școala cu cls. I-VIII Nr. 4 din Lugoj.

În 1997-1998 a fost profesor titular de limba și literatura română, la Liceul Teoretic „Dositei Obradovici” din Timișoara.[3]

A fost cercetător științific doctorand (2004-2007) și cercetător științific doctor (2007-2009) la Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Socio-Umane „Titu Maiorescu”. În 2009 a lucrat ca cercetător științific gr. III doctor, la Academia Română, Filiala Timișoara, Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu”.[5]

Între anii 2008-2010 a fost cadru didactic asociat la Facultatea de Litere, Filosofie și Teologie a Universității de Vest din Timișoara.

A debutat în literatură cu un volum de cronică literară în revista Orizont, în 1993.

Debutul editorial a avut loc în 2005, cu volumul de istorie literară Eliade. Căderea în istorie.[6]

A colaborat la diverse publicații: Banat, Bucovina literară, Convorbiri literare, Lettre Internationale, Orizont, Poesis International, Reflex, Revista de studii banatice, Studii de știință și cultură, Viața românească ș.a.[7]

În 2016 a publicat cartea Rețeaua. Poezia românească a anilor 2000, dedicată poeților români reprezentativi din generația douămiistă, o lucrare științifică ce analizează diferite puncte de vedere privind această generație de autori, după aproximativ 15 ani de la apariția ei.[8]

În 2019 a făcut parte din juriul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor din Timișoara.[9]

în ianuarie 2023 a participat la lansarea volumului Dicționarul romanului central-european din secolul XX, coordonat de Adriana Babeți, la Timișoara.[10]

Opere modificare

  • Rețeaua. Poezia românească a anilor 2000, Timișoara, Editura Universității de Vest, 2016[11]
  • Cu cărțile la vedere. O privire asupra literaturii marginilor, ediția a doua, revăzută și adăugită, Editura Universității din Oradea, 2015[12]
  • Publicistica postbelică a lui Mircea Eliade (teză de doctorat), Timișoara, Editura David Press Print, 2015
  • Cu cărțile la vedere (Studii de literatură română), Timișoara, Editura David Press Print, 2013[13]
  • Jocurile vârstei, jocurile oglinzii. Poezia lui Ioan Ardeleanu, postfață de Lucian Alexiu, Timișoara, Editura Hestia & Anthropos, colecția „Paradigma”, 2008
  • Recurs la destin. Poezia lui Mircea Dinescu, Timișoara, Editura Hestia & Anthropos, colecția „Paradigma”, 2008
  • Mircea Eliade. Căderea în istorie, Timișoara, Editura Hestia, Colecția Universitas, 2005[14]
  • Traversarea cercului. Centralitate, inițiere, mit în opera lui Mircea Eliade, Timișoara, Editura Hestia, 2006

Ediții îngrijite

  • Victor Vlad Delamarina, Scrieri. Poezii, proză, corespondență, Ediție critică, text stabilit, studiu introductiv, tabel cronologic, notă asupra ediției, glosar, note, bibliografie, anexe și opinii critice de Grațiela Benga-Țuțuianu, Editura David Press Print, 2016[15]

Premii modificare

Premiul de debut pentru volumul Mircea Eliade. Căderea în istorie i-a fost acordat în 2005 de USR, filiala din Timișoara.[16]

În 2009, Consiliul Județean Timiș i-a acordat Premiul „Pro Cultura Timisiensis”.

În 2015 a primit Premiul pentru critică literară acordat de revista Orizont, din partea Uniunii Scriitorilor din România.[17]

În 2016 a primit Premiul Național „G. Bacovia” pentru Rețeaua. Poezia românească a anilor 2000 și Premiul pentru critică literară și eseu, acordat de Filiala din Timișoara a Uniunii Scriitorilor din România.[17] A fost nominalizată la Festivalul național de literatură FestLit (2016), de la Cluj, organizat de Uniunea Scriitorilor din România și Filiala Cluj a USR.[18]

Note modificare

  1. ^ „Scriitori din România – date de nastere”. www.uniunea-scriitorilor-filiala-bucuresti-proza.eu. Accesat în . 
  2. ^ Nechit, Irina (). „„Fiecare periferie are un focar al centralității"”. Gazeta de Chișinău. Accesat în . 
  3. ^ a b c „BENGA (ȚUȚUIANU), Grațiela | Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Timișoara”. www.uniuneascriitorilortm.ro. Accesat în . 
  4. ^ „Departamentul de istorie literară” (PDF). Accesat în . 
  5. ^ Scarlat, Cristina, Mircea Eliade-Traversarea cercului- convorbire cu Grațiela Benga, în Hyperion, nr. 10-11-12/2011, pp.20-22, accesat în  
  6. ^ „Nominalizarile la premiile USR”. Observator Cultural. Accesat în . 
  7. ^ „Interviu de Robert Șerban cu Grațiela Benga, în revista „Scriptor", nr. 5-6, 2021” (PDF). Accesat în . 
  8. ^ „Douămiismul de esență tare”. Observator Cultural. Accesat în . 
  9. ^ „Premiile Uniunii Scriitorilor din Timișoara pentru anul 2019 | TIMPOLIS | Stiri News Ziar Timisoara”. timpolis.ro. . Accesat în . 
  10. ^ „Lansare de carte la Timișoara: „Dicționarul romanului central-european din secolul XX"” (în engleză). LaDouaBufnite. . Accesat în . 
  11. ^ VATRA (). „Mihnea Bâlici – Proteism și douămiism”. Accesat în . 
  12. ^ Grațiela Benga sau despre topografierea culturii, articol de Cristian Paul Mozoru, în revista Oltart, nr. 27, mai 2019, Slatina, p. 39-40
  13. ^ „Revista Apostrof | Alexander Baumgarten: „Rezultatele bucuriei de a citi": Grațiela Benga”. Accesat în . 
  14. ^ admin (). „'Mircea Eliade, Căderea în istorie' - pagini din volumul scriitoarei bănățene Grațiela Benga” (în engleză). Mangalia News. Accesat în . 
  15. ^ I. Grațiela Benga, II. Mandics György, articol de Cornel Ungureanu în Revista Orizont, nr. 3, martie 2019, p. 2
  16. ^ „Premiile USR Timișoara pe 2005”. Accesat în . 
  17. ^ a b Șerban, Robert (). „„Viața e altceva decât o sumă de instincte sau puful unor recompense iluzorii". Interviu cu criticul și istoricul literar Grațiela Benga”. Accesat în . 
  18. ^ „Începe Festivalul Național de Literatură -FestLit 2016 la Cluj”. Clujul Cultural. . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Grațiela_Benga&oldid=15617975