Vasile Maniu

román politikus, ügyvéd, történet- és drámaíró, a Román Akadémia tagja
Vasile Maniu

Vasile Maniu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Lugoj, Severin⁠(d), Imperiul Austriac Modificați la Wikidata
Decedat (76 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria
 România Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
istoric
scriitor
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română
limba germană Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta  Modificați la Wikidata

Vasile Maniu (n. , Lugoj, Severin⁠(d), Imperiul Austriac – d. , București, România) a fost un publicist, istoric, scriitor și avocat român, deputat, participant la Revoluția română de la 1848 și membru al Academiei Române.

Membru titular al Academiei Române

Viața și opera

modificare

Ca scriitor, opera sa este puternic influențată de curentul iluminist, drept dovadă că se va apleca asupra unor aspecte ce țin de naționalism și națiune română. O contribuție semnificativă are în chestiunea originii poporului român, pe care o sintetizează într-o manieră actuală acelor vremuri.[1]

De asemenea, scrie piese de teatru cu subtrat istoric. O parte dintre operele sale sunt:

  • Raspunsul replicativ la brosura d-lui protopresviteru Meletie Dreghici intitulată „Care suntu literile romane?”, Timisoara,1856, 48 p.
  • Disertație istorico-critica si literară tractîndu despre originea Romanilor din Dacia Traiană, Timișoara, 1857, 645 p.
  • Mișcarea literaturii istorice in România si in străinătate cu referință la Români in anul 1879, in AAR, Seria II, torn. II, sect. I, p. 258-273
  • Românii In literatura straină. Studii istorico-critice si etnologice cu un memoriu asupra mișcărei literaturii istorice in străinătate și la noi urmată în decursul anilor 1880 si 1881, ibidem, Seria II, tom. V, secț. II și în extras 166 p.
  • Unitatea latină sau cauza romană în procesul naționalitatiloru din punctul de vedere istoric, juridic si politic, Bucuresti, 1867, 72 p.[1]
  • Dare de séma asupr'a operei D-lui Jung- „Romanii si Românii”.[2]

Bibliografie

modificare
  • Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, Edituara Saeculum, București 1999 ISBN 973-9399-03-7

Legături externe

modificare
  1. ^ a b Ștefan, Ștefănescu (coord.) (). Enciclopedia istoriografiei românești. Editura Științifică și Enciclopedică. p. 208. 
  2. ^ Borovsky, Samu (). A dákok (PDF). Nyomatta Hornyánszky Viktor. p. 10.