Deschide meniul principal
Tiberiu Brediceanu
Tiberiu Brediceanu.jpg
Folcloristul Tiberiu Brediceanu
Date personale
Născut2 aprilie 1877
Lugoj, Austro-Ungaria
Decedat19 decembrie 1968, (91 de ani)
București, Republica Socialistă România
PărințiCoriolan Brediceanu, frate cu Caius Brediceanu
Frați și suroriCaius Brediceanu
Cornelia Brediceanu
Sempronia Brediceanu[*] Modificați la Wikidata
CopiiMihai Brediceanu
Naționalitate România
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor, folclorist
Activitate
EducațieFacultatea de Drept din Cluj
Alma materGimnaziul din Blaj  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Național Țărănesc
PremiiMaestru Emerit al Artei
Artist al poporului
Logo of the Romanian Academy.png Membru corespondent al Academiei Române

Tiberiu Brediceanu (n. , Lugoj, Austro-Ungaria – d. ,[1][2] București, RS România) a fost un compozitor, folclorist român, și jurist, fratele lui Caius Brediceanu, fiul lui Coriolan Brediceanu și tatăl lui Mihai Brediceanu. A participat și în calitate de deputat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[3]:p. 134[4]

BiografieModificare

A studiat la Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj, după care a obținut licența în drept la Budapesta. A participat la înființarea Teatrului Național, Conservatorului și Operei Române din Cluj (al cărei director a fost). A fost și membru corespondent al Academiei Române, președinte al Conservatorului "Astra" din Brașov, director al Băncii "Albina", sucursala Brașov. Folclorist pasionat, a cules peste 2.000 de melodii populare, în special bănățene și maramureșene.[necesită citare]

Creația sa dedicată scenei a fost gândită pentru teatrul de amatori, fiind concepută astfel încât să fie accesibilă din punct de vedere tehnic și să pună în evidență un limbaj predominant folcloric. Simplitatea și coloristica bogată a unor lucrări, precum: La șezătoare (1908) și Învierea (1936) i-au atras compozitorului simpatia publicului.[judecată de valoare][necesită citare]

Utilizarea permanentă a citatelor folclorice, armonizarea tonală clasică, tenacitatea în valorificarea muzicii populare sunt prezente și în muzica simfonică, de cameră și vocală.[necesită citare]

Între anii 1927 și 1930, Tiberiu Brediceanu a colaborat ca folclorist cu Arhiva Fonogramică a Ministerului Artelor din București, activând intens în domeniul culegerii de folclor (peste 2 000 de melodii) în țară și peste hotare.[necesită citare]

Activitate politicăModificare

A fost membru al C.N.R. Brașov și a participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia ca delegat al „Societății pentru fond de teatru român” Brașov. A fost membru al Partidului Național-Țărănesc și deputat între 1919 - 1920.[3]:p. 134

OperaModificare

Compoziții muzicaleModificare

Muzică de teatru:

  • Poemul muzical etnografic: Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul în port, joc și cântec (1905)
  • La șezătoare (1908)
  • Învierea -pantomimă în patru tablouri de Lucian Blaga, după balada populară Voichița (1936)
  • Seara mare - scene lirice în trei acte, libretul de Tiberiu Brediceanu (1924)

Muzică simfonică:

  • Rândunica - vals pentru orchestră de salon (1894)
  • 12 dansuri românești (1905)

Muzică de cameră:

  • Ardeleana (1894)
  • Viorele - vals pentru pian (1896)
  • Doină și joc pentru flaut și pian (1908)
  • Preludiul și Hora în re bemol major - pentru pian (1915)
  • Jocuri populare românești pentru pian - Caietele I -VIII

Muzică corală:

  • S-a dus cucul - cor pentru voci egale, pe versuri populare

Muzică vocală:

  • Colinde culese și întocmite pentru voce și pian sau piano solo (1924)
  • Șase doine și cântece românești - pentru cvartet vocal și pian (1953)
  • Miorița - șase teme ale baladei pentru cvartet vocal și pian (1955)

Muzicologie și folclorModificare

  • Melodii populare românești din Maramureș
  • Melodii populare românești din Banat
  • Poemul coregrafic
  • Doine și cântece românești pe teme poporale
  • Muzica și compozitorii români ai Transilvaniei

RecunoaștereModificare

O serie de distincții i-au recompensat activitatea: Premiul Național pentru muzică (1927), titlurile de Maestru Emerit al Artei (1952) și Artist al poporului (1957). [necesită citare] O alee din Brașov îi poartă numele.

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ „Tiberiu Brediceanu”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Tiberiu Brediceanu, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
  4. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018

BibliografieModificare

  • Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962
  • Lucian Predescu, Enciclopedia României. Cugetarea, Edituara Saeculum, București, 1999 ISBN 973-9399-03-7
  • Șerban Ioan et alii, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7

Legături externeModificare