Wikipedia

Skopje

capitala Macedoniei de Nord

Skopje (pronunțat în română [ˈskopje], „Scó-pie”[2]; arhaic în română Scopia, iar în turcă Üsküp) este capitala Macedoniei de Nord. Orașul este centrul politic, economic și cultural al Macedoniei de Nord și un centru important în prelucrarea metalului, industria chimică, textilă și a pielii. Dezvoltarea industrială a fost însoțită de o dezvoltare intensivă a comerțului și sistemului bancar intern și extern, precum și a activitățiilor sportive și culturale. Teritoriul orașului a fost populat încă din anii 4000 î.Hr.; rămășitele unei așezări din neolitic fiind găsite în Cetatea Skopje.[3]

Skopje
Скопје
—  oraș mare, destinație turistică[*]​ și capitală  —

Stemă
Stemă
Skopje se află în Macedonia de Nord
Skopje
Skopje
Skopje (Macedonia de Nord)
Poziția geografică
Coordonate: 42°0′N 21°26′E ({{PAGENAME}}) / 42.000°N 21.433°E
Țară Macedonia de Nord
Regiune statistică Regiunea Statistică Skopje[*]​
Entitate administrativ-teritorială a Macedoniei de Nord[*]​ Orașul Skopje[*]​
Suprafață
 - Total571,46 km²
Altitudine[1]251 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total422.540 locuitori
Fus orarOra de vară a Europei Centrale
Cod poștal1000
Prefix telefonic02
Localități înfrățite
 - 29 orașe înfrățitelistă
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Poziția localității Skopje
Poziția localității Skopje
Poziția localității Skopje
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Skopje este situată pe cursul superior al râului Vardar și este localizat pe o rută importantă din Balcani între Belgrad și Atena. Potrivit ultimului recensământ oficial din 2002, Skopje are o populație de 506.926 locuitori; în conformitate cu două estimări neoficiale pentru perioada mai recentă, orașul are o populație de 668.518 de oameni[4] sau aprox. 491.000 de locuitori.[5]

Istorie

modificare

Origini

modificare

Se presupune că primii oameni care au populat orașul au trăit în jurul locului unde astăzi se află Cetatea Skopje. Cele mai vechi vestigii ale ocupației umane datează încă din epoca cuprului (Mileniul al IV-lea î.Hr.).[3] Denumirea Scupi are semnificația de colibă, bordei, obor.[6]

Cu toate că orașul a fost unul important, el a simțit un declin în epoca de bronz. Cercetările arheologice sugerează că așezarea a aparținut întotdeauna aceleiași culturi, care a evoluat progresiv datorită contactului cu, culturile balcanice și dunărene și mai apoi cu cea din apropierea Mării Egee. Localitatea, în cele din urmă, a dispărut în timpul epocii de fier[7] când a apărut Scupi. Scupi a fost la origine o așezare iliriană, fondată în mileniul I î.Hr., dar mai apoi a devenit un oraș dardanian.[8][9] Ea a fost localizată pe dealul Zajčev, 5 km la vest de cetate. Fiind situată în centrul Peninsulei Balcanice și pe drumul dintre Dunăre și Marea Egee,[10] a fost o localitate prosperă, deși istoria ei nu este bine cunoscută.[10]

Imperiul Roman

modificare

Skopje și regiunea din jurul său a devenit parte a Regatului Macedoniei în 335 î.Hr., când Alexandru cel Mare și-a extins posesiunile până la Dunăre.[11] După moartea lui, Macedonia a decăzut și a fost amenințată de către Imperiul Roman.[12] Dardanii, care au trăit pe teritoriul actual cunoscut sub denumirea Kosovo, au invadat regiunea din jurul lui Skopje în secolul al III-lea î.Hr.. Macedonia și Dardania au fost în cele din urmă anexate de romani în 148 î.Hr. Scupi a făcut parte din provincia romană Macedonia, iar ulterior, în secolul I d.Hr. a devenit un teritoriu din provincia Moesia.[8]

În anul 11 sau 13 d.Hr., în Scupi s-a stabilit o garnizoană romană. Prima referire istorică asupra orașului a fost făcută de către Titus Livius, care a murit în anul 17 d.Hr..[8] Scupi a servit în primul rând ca bază militară pentru menținerea păcii în regiune.[10] Din cauza diversității etnice a populației, limba latină a fost principala limbă vorbită în oraș, în pofida faptului că greaca veche era vorbită în cea mai mare parte a Moesiei și în orașele macedonene.[13]

În 395 d.Hr., în urma divizării Imperiului Roman, Scupi a devenit o parte din Imperiul Roman de Răsărit.[8]

Țaratul Bulgar

modificare

Skopje a fost a treia capitală a Țaratului Bulgar (972-992).

Administrare

modificare

Fiind capitala și cel mai mare oraș din Republica Macedonia de Nord, Skopje se bucură de un statut special acordat prin lege. Ultima revizuire a statutului său a fost făcută în anul 2004. De atunci, orașul Skopje a fost împărțit în 10 municipalități care au toate un consiliu și un primar, la fel precum toate municipalitățile Macedoniei de Nord. Municipalitățile se ocupă numai de aspectele specifice de pe teritoriul lor, precum și orașul Skopje se ocupă cu probleme care le privesc pe toate, sau care nu pot fi împărțite între două sau mai multe municipalități.[14]

Municipalități

modificare

Pentru prima dată Skopje a fost împărțit în unități administrative în 1945, primele municipalități fiind create în 1976. La început au fost doar 5: Centar, Čair, Karpoš, Gazi Baba și Kisela Voda. După ce Republica Macedonia de Nord și-a obținut independența, puterea a fost centralizată și municipalitățile au pierdut o mare parte din competențele lor. O lege din 1996 le-a restaurat și a mai creat două municipalități noi: Gjorče Petrov și Šuto Orizari. După insurgență între rebelii albanezi și forțele macedonene din 2001, a fost adoptată o nouă lege în 2004 pentru a încorpora Municipalitatea Saraj în Skopje. Saraj este în mare parte locuit de albanezi, de atunci, albanezii reprezintă aproximativ 20% din populația orașului. Astfel albaneza a devenit a doua limbă oficială a administrației orașului, fapt care a fost o revendicare a rebelilor albanezi. În același an, Municipalitatea Aerodrom s-a separat de la Kisela Voda și Municipalitatea Butel de la Čair.[14]

Municipalitățile sunt administrate de un consiliu format din 23 de membri aleși pe un termen de 4 ani. Ele au, de asemenea, un primar.[15]

Denumire Mărime
(km2)[16] 		Populație 2002[17] Estimare populație 2011[18][19]
3   Aerodrom (Аеродром) 20 72.009 -
6   Butel (Бутел) 54,79 36.144 -
1   Centar (Центар) 7,52 45.412 -
4   Čair (Чаир) 3,52 64.773 -
2   Gazi Baba (Гази Баба) 110,86 72.617 75.893
9   Gjorče Petrov (Ѓорче Петров) 66,93 41.634 41.915
8   Karpoš (Карпош) 35,21 59.666 60.363
5   Kisela Voda (Кисела Вода) 34,24 57.236 -
10  Saraj (Сарај) 229,06 35.408 38.884
7   Šuto Orizari (Шуто Оризари) 7,48 22.017 -
Skopje 571,46 506.926 -
 

Demografie

modificare
 
Macedonenii pe strada Macedonia, principala stradă a orașului.

Skopje are 506.926 de locuitorii, în limitele sale administrative conform datelor pentru 2002.[17] Conform unei estimări din 2006, în oraș în limitele sale administrative sunt 668.518 de locuitori.[20] În Skopje se concentrează o treime din populația Macedoniei de Nord, celelate orașe nord-macedoniene fiind mult mai mici. Al doilea cel mai populat punct, Kumanovo, a avut 107.632 de locuitori în 2011.[18]

Înainte de războaiele austro-otomane și incendierea din 1689, Skopje a fost unul dintre cele mai mari orașe din Balcani, cu o populație estimată între 30.000 și 60.000 de locuitori.[8] După incendiu, a cunoscut o lungă perioadă de declin și a avut numai 10.000 de locuitori în 1836.[21] Cu toate acestea, populația a început să crească din nou după 1850 și a ajuns la 32.000 în 1905.[22] În secolul al XX-lea, Skopje a fost unul dintre orașele cu cea mai rapidă creșterea populației din Iugoslavia, ajungând până la 448.200 de locuitori în 1971. De atunci, creșterea demografică a continuat într-un ritm constant.[23]

Demografia în Skopje (Sursa : [17][23])
An 192119311948195319611971198119912002
Populație 41.00068.88088.355120.130166.870314.552448.200444.760506.926

Grupuri etnice

modificare
Grupuri etnice în Skopje în % (2002)[17]
Macedoneni
 
 66.7%
Albanezi
 
 20.4%
Turci
 
 1.7%
Romi
 
 4.6%
Sârbi
 
 2.8%
Bosniaci
 
 1.5%
Aromâni
 
 0.5%
Alții
 
 1.6%

Skopje, precum și Republica Macedonia de Nord în ansamblu, se caracterizează printr-o mare diversitate etnică. Orașul este situat într-o regiune în care au fost prezenți etnicii albanezi, macedoneni, romani, turci, evrei și sârbi de-a lungul istoriei. Până în secolul al XIX-lea Skopje a fost în principal un oraș musulman, până când un număr mare de creștini au început să se stabilească acolo. Conform recensământului din 2002, macedonenii au fost cel mai mare grup etnic din Skopje, cu 338.358 de locuitori, sau 66,75% din populație. Ei sunt urmați de albanezi, care numără 103.891 de locuitori (20.49%), 23.475 de romi (4.63%), sârbi (14.298), turci (8.595), bosniaci (7.585) și aromâni (2.557), iar 8.167 oamenii nu aparțin nici uneia dintre aceste grupuri etnice.[17]

Relații internaționale

modificare
 
Soravia City Center

Orașe înfrățite

modificare

Skopje este un oraș înfrățit cu:[24]

Parteneriat

modificare

Personalități

modificare

Note

modificare
  1. ^ https://it-ch.topographic-map.com/map-nfr851/Skopje/?zoom=19&center=42.00229%2C21.42124&popup=42.00231%2C21.42116  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ „skopje”. Accesat în . 
  3. ^ a b „Prehistoric Kale”. Arhaeological exavations Skopsko Kale. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Град Скопје. „Skopje – Capital of the Republic of Macedonia”. skopje.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Macedonia”. Population estimations for 2010 by cities, towns and statistical regions, based on the results of the 2002 national census and other data from the State Statistical Office of the Republic of Macedonia. City Population DE. . 
  6. ^ „Vrei să ieși în evidență? Iată 22 altfel de orașe pe care trebuie să le vizitezi”. Accesat în . 
  7. ^ „Kale in the antiquity”. Arhaeological exavations Skopsko Kale. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b c d e „History”. City of Skopje. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ World and Its Peoples: Europe. 12. Marshall Cavendish Corporation. p. 1682. ISBN 9780761478836. 
  10. ^ a b c Ronald Syme (). Provincial At Rome: and Rome and the Balkans 80BC-AD14. Anthony Birley, University of Exeter Press. p. 130. ISBN 9780859896320. 
  11. ^ John Wilkes (). The Illyrians. Wiley-Blackwell. 
  12. ^ Valentina Georgieva and Sasha Konechni (). Historical Dictionnary of the Republic of Macedonia. The Scarecrow Press inc. p. 6. 
  13. ^ András Mócsy (). Pannonia and Upper Moesia. 4. Routledge. p. 117. ISBN 9780710077141. 
  14. ^ a b Aleksandra Maksimovska Veljanovski, Ph.D. (). „The City of Skopje, Case Study in the Project Financing Metropolitan Cities in Transitional Countries”. Open Society Institute, Local Government and Public Service Reform Initiative, Budapest. Accesat în . [nefuncțională]
  15. ^ „Administration”. Centar Municipality. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Drisla Landfill Feasibility Study, Volume 1 of 2 - Main Findin=http://dgs - Final Report”. Mott MacDonald Ltd. .  Text "urlrisla.mk/wp-content/uploads/2011/05/Drisla-Landfill-Project-Feasibiity-Study.pdf" ignorat (ajutor);
  17. ^ a b c d e „Census of Population, Households and Dwellings 2002, Book XIII:Total population, households and dwellings, According to the territorial organization of The Republic of Macedonia, 2004, 2002” (PDF). State Statistical Office of the Republic of Macedonia. Accesat în . 
  18. ^ a b „Estimations of the Population by Sex and Age, by Municipalities and by Statistical Regions, 30.06. 2011 and 31.12. 2011, 2011” (PDF). State Statistical Office of the Republic of Macedonia. . Accesat în . 
  19. ^ The 2011 census was aborted following the resignation of its comity on the field of irregularities.
  20. ^ „Figures”. City of Skopje. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Andrew Rossos (). Macedonia and the Macedonians: A History. Hoover Press. p. 70. ISBN 978-0-8179-4882-5. 
  22. ^ Encyclopædia Britannica: A Dictionary of Arts, Sciences, Literature and General Information. 27. Hugh Chisholm, University Press. . 
  23. ^ a b Jasna Stefanovska et Janez Koželj (). Urban planning and transitional development issues: The case of Skopje, Macedonia. Urbani izziv. p. 94. 
  24. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r „Skopje – Twin towns & Sister cities”. Official portal of City of Skopje. © Grad Skopje – 2006 – 2013, www.skopje.gov.mk. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ „Ville de Dijon – Dijon, une politique renouvelée à l'international”. Dijon.fr. Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „Ville de Dijon – Jumelages”. Dijon.fr. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ „Nanchang City and Sister Cities Intercommunion”. Nanchang Municipal iCommittee of the CPC and Nanchang Municipal Government. Nanchang Economic Information Center. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ „National Commission for Decentralised cooperation”. Délégation pour l’Action Extérieure des Collectivités Territoriales (Ministère des Affaires étrangères) (în French). Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ „Medmestno in mednarodno sodelovanje”. Mestna občina Ljubljana (Ljubljana City) (în Slovenian). Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ Скопје и Белград се збратимија
  31. ^ „Kardeș Kentleri Listesi ve 5 Mayıs Avrupa Günü Kutlaması [via WaybackMachine.com]” (în Turkish). Ankara Büyükșehir Belediyesi – Tüm Hakları Saklıdır. Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  32. ^ „Međunarodna suradnja Grada Pule”. Grad Pula (în Croatian și Italian). Arhivat din originalul de la . Accesat în . 
  33. ^ daenet d.o.o. „Sarajevo Official Web Site : Sister cities”. Sarajevo.ba. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

modificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Skopje&oldid=16465657