Ana Colovic Lesoska
| Ana Colovic Lesoska | |
_(cropped).jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1980 (44 de ani)  Skopje, Republica Socialistă Macedonia, RSF Iugoslavia |
| Cetățenie |  Macedonia de Nord |
| Ocupație | ecologist biologă |
Modifică date / text  | |
Ana Čolović Lešoska (n. 1980, Skopje, Republica Socialistă Macedonia, RSF Iugoslavia) este o biologă macedoneană care din 2011 a militat împotriva construcției de baraje pentru producția de energie hidroelectrică în Parcul Național Mavrovo, totul pentru a proteja speciile amenințate, inclusiv râsul balcanic.[1][2] Această activitate a dus la retragerea împrumuturilor de la Banca Mondială și de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), convingând Guvernul Macedoniei de Nord să întrerupă lucrările ulterioare la barajele din parcul național. Ca semn de recunoaștere a eforturilor sale, în aprilie 2019 a fost unul dintre cei șase ecologiști care au primit premiul Goldman pentru mediu.[3][1]
.jpg)
Colovic Lesoska, un biolog, a auzit în 2010 despre planurile de a se construi instalații hidroelectrice în Mavrovo din regiunea muntoasă din vestul Macedoniei. Aceste planuri au inclus barajul Boškov Most, cu înălțimea de 33 de metri, și barajul Lukovo Pole, cu înălțimea de 70 de metri. În calitate de director executiv al Eko-svest, un centru macedonean de cercetare a mediului, în colaborare cu alte ONG-uri și activiști, Ana Colovic a lansat campania „Salvați Mavrovo”.[4] În noiembrie 2011, ea a depus o plângere la ERBD, explicând că au aprobat un împrumut pentru proiectul Boškov Most fără a efectua evaluarea necesară a biodiversității. Ea i-a încurajat pe ambasadorii țărilor cu reprezentanți în consiliul de administrație al BERD să facă eforturi pentru încetarea finanțării. O petiție pe care a lansat-o prin care îndemna guvernul, ERBD și Banca Mondială să încheie proiectele a fost susținută de aproape 100.000 de semnături.[1]
În 2013, ea a depus o plângere la Convenția de la Berna privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, explicând că proiectul hidroenergetic Boškov Most „ar putea avea un impact negativ decisiv asupra râsului”. În decembrie 2015, Convenția de la Berna a ordonat ERBD și Băncii Mondiale să suspendeze finanțarea, deoarece proiectul ar putea avea „un impact negativ decisiv asupra râsului”.[1][5] Banca Mondială a retras imediat finanțarea și, în luna următoare (mai), a fost pronunțată o decizie judecătorească de anulare a autorizației de mediu pentru proiectul Boškov Most. În ianuarie 2017, BERD a anulat finanțarea.[1]
În semn de recunoaștere a acestor realizări, în aprilie 2019 Ana Colovic Lesoska a fost distinsă cu Premiul Goldman pentru Mediu. A fost prima dată când premiul a fost acordat Macedoniei de Nord.[1][6]
Note
modificare- ^ a b c d e f „Ana Colovic Lesoska”. The Goldman Environmental Prize. . Accesat în .
- ^ „Eligibility Assessment Report: Complaint Boskov Most HPP” (PDF). European Bank for Reconstruction. . Accesat în .
- ^ Dasgupta, Shreya (). „Meet the winners of the 2019 Goldman Environmental Prize”. Mongabay. Accesat în .
- ^ „Eko-svest”. Bankwatch Network. Accesat în .
- ^ Colovic Lesoka, Ana (). „Bern Convention Committee to decide fate of Balkan lynx and Boskov Most hydropower plant in Macedonia”. Bankwatch Network. Accesat în .
- ^ „Macedonian activist wins Goldman Environmental Prize”. Balkan Green Energy News. . Accesat în .