Virgil Măgureanu
| Virgil Măgureanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Imre Asztalos |
| Născut | 19 martie 1941 comuna Hodod, Satu Mare, Regatul Ungariei (1920–1944) |
| Căsătorit cu | Mariana |
| Copii | Anca (căsătorită cu Ion Andrei Biriș), Marian Măgureanu |
| Cetățenie |  România  |
| Etnie | română |
| Ocupație | sociolog[*] politician |
| Limbi vorbite | limba română[1] |
| Profesor la Academia Ștefan Gheorghiu | |
| În funcție 1969 – 1989 | |
| Ofițer DIE sub numele Mihăilă Mihai | |
| Membru al CFSN și CPUN | |
| În funcție decembrie 1989 – martie 1990 | |
| Director al SRI | |
| În funcție 26 martie 1990 – 25 aprilie 1997 | |
| Succedat de | Costin Georgescu |
| Partid politic | Partidul Comunist Român, Frontul Salvării Naționale, Partidul Național Român, Partidul Democrat |
| Alma mater | Facultatea de Filosofie din cadrul Universității din București |
| Profesie | sociolog, căpitan de Securitate |
Modifică date / text  | |
Virgil Măgureanu (născut Imre Asztalos[2]; n. , Giurtelecu Hododului, Regatul Ungariei) este un agent român de informații, primul director al Serviciului Român de Informații, în funcție în perioada 1990–1997.
Biografie
modificareVirgil Măgureanu s-a născut la data de 19 martie 1941, în satul Giurtelecu Hododului din comuna Hodod (județul Satu Mare), numindu-se la naștere Virgil Asztalos.[3] A urmat cursurile Facultății de Filosofie din cadrul Universității din București (1964–1969), obținând titlul de doctor în științe politice la Universitatea din București (1978).
După absolvirea facultății a fost cadru universitar de psihosociologie la Academia de Studii Social Politice “Ștefan Gheorghiu” din București (1969-1989). După cum afirmă generalul Ion Mihai Pacepa, Măgureanu a devenit colaborator al Securității interne în februarie 1972 și a fost apoi încadrat în DIE cu grad de căpitan și numele conspirativ "Mihăilă Mihai". Documentele originale care atestă calitatea sa de ofițer de Securitate se află în arhivele DIE. (...) În 1978, Academia i-a oferit un post de profesor și Măgureanu a cerut conducerii DIE să fie trecut în rezervă. Cererea i-a fost aprobată parțial. A fost trecut în rezervă, dar a fost menținut colaborator. Sarcina lui era să sprijine efortul DIE de a trimite la Academie cadrele sale acoperite fără a le deconspira apartenența la Securitate. Ofițerul de legătură al lui Măgureanu în această nouă poziție a fost generalul Nicolae Ceaușescu, fratele dictatorului, care funcționa ca director de cadre al DIE sub numele conspirativ "Nicu Călin".[4]
În mai 1989 a fost plasat sub domiciliu forțat la Focșani, fiind angajat ca muzeograf la Muzeul Județean Vrancea, ca urmare a opoziției față de regimul Ceaușescu. În perioada decembrie 1989 – martie 1990, este membru al CFSN și CPUN, participând, la 25 decembrie 1989, la procesul soților Ceaușescu de la Târgoviște.
La data de 26 martie 1990, prin Decretul nr. 181, Virgil Măgureanu a fost numit în funcția de director al Serviciului Român de Informații, îndeplinind această funcție până la 25 aprilie 1997, când a demisionat. În paralel, între anii 1994–prezent, predă în calitate de profesor de sociologie politică la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București.
Lucrări publicate
modificare- Declinul sau apoteoza puterii? (Editura Rao, 2003) [5]
- Sociologie politică (Editura Rao, 2007)
- De la regimul comunist la regimul Iliescu (Editura Rao, 2009), volum de dialoguri al lui Virgil Măgureanu cu Alex Mihai Stoenescu.[6]
Controverse
modificareA fost suspectat că a fost omul din umbră în marile scandaluri de corupție: Eurocolumna, afacerile cu petrol, Țigareta I și Țigareta II, Bastos, Porțelanul, Megapower și Vila de la Giurtelec.[7]
Pe 13 iunie 2017 a fost trimis alături de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Miron Cozma și alții în judecată, pentru infracțiuni contra umanității.[8] În data de 10 decembrie 2020 instanța a decis retrimiterea dosarului la Parchet, pentru refacerea rechizitoriului.[9]
Vezi și
modificare
| Predecesor: — |
Director al SRI 26 martie 1990 – 25 aprilie 1997 |
Succesor: Costin Georgescu |
Note
modificare- ^ IdRef, accesat în
- ^ Lavinia Betea, Virgil Magureanu - Ce s-a întâmplat de fapt (Editura RAO, 2022)
- ^ A activat in DIE fiind una din "fantomele" care s-au intors in tara dupa 1978 cand Pacepa a defectat Lavinia Betea, Virgil Magureanu - Ce s-a întâmplat de fapt (Editura RAO, 2022), p. 16.
- ^ Generalul Pacepa dezvăluie colaborarea lui Virgil Măgureanu cu Securitatea, 5 ianuarie 2006, Adevărul, accesat la 20 iunie 2013
- ^ Virgil Magureanu: "Declinul sau apoteoza puterii?", Formula AS - anul 2004, numărul 605, accesat la 22 ianuarie 2014
- ^ Virgil Măgureanu își lansează la Cluj cartea despre secretele României după 1989 - Clujeanul Arhivat în , la Wayback Machine., 19 ianuarie 2009, Gândul, accesat la 11 ianuarie 2014
- ^ Magureanu si gen. Joarza, maestri ai slalomului printre dosare, 26 aprilie 1999, Evenimentul zilei, accesat la 20 iunie 2013
- ^ R.M. (), „Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Magureanu si Miron Cozma, trimiși în judecată în dosarul Mineriada, la 27 de ani de la sângeroasele evenimente din București”, HotNews, arhivat din original la , accesat în
- ^ Dosarul Mineriadei din 1990, returnat Parchetului, europalibera.org, 10 decembrie 2020. Accesat la 17 aprilie 2021.
Legături externe
modificare- Jocul dublu al lui Virgil Măgureanu la Focșani, 27 iunie 2011, Cristian Delcea, Adevărul
Interviuri
modificare- "Am vrut sa intru in politica dintotdeauna", 22 martie 1998, Evenimentul zilei
- Cum a apărut SRI / Măgureanu: “Știam că nu va fi un pension de fecioare”, 16 septembrie 2009, Ionel Dancu, Adevărul
- "În anii ’90, stenogramele nu deveneau probă juridică"[nefuncțională], 11 ianuarie 2011, Toma Roman Jr, Jurnalul Național
- Măgureanu: „Talpeș pleca la americani cu mapa, pe asta și-a construit cariera”, 27 mai 2005, Evenimentul zilei
- Virgil Măgureanu: 'Talpeș a dat americanilor lista spionilor români, fără să-i fie cerută!', 23 decembrie 2008, Octavian Andronic, Amos News
Interviu despre Revoluție
modificare- Virgil Măgureanu despre evenimentele din '89: A fost lovitură de stat, 14 martie 2010, Adevărul