Marcello Mastroianni
.svg){kind=small}
.svg){kind=small}
Marcello Vincenzo Domenico Mastroianni (n. , Fontana Liri, Lazio, Regatul Italiei – d. , Paris, Franța)[11] a fost un actor italian, protagonist multilateral de mare talent în cinematografia din a doua jumătate a secolului al XX-lea.
Biografie
modificareScenă
modificareDupă terminarea studiilor liceale, se înscrie la facultatea de Economie și Comerț, dar preferă să frecventeze grupul Centrului Universitar de Teatru din Roma, unde este remarcat de regizorul Luchino Visconti, care îl distribuie, împreună cu Vittorio Gassman, în spectacole de teatru cu piesele "Un tramvai numit dorință" de Tennessee Williams, "Moartea unui comis-voiajor" de Arthur Miller și "Trei surori" de Anton Cehov.
Film
modificareDebutează în film în 1947 în "Mizerabilii" (regia: Riccardo Frada), lucrează apoi cu Luciano Emmer ("Fetele din Piața Spania", "Bigamul"), cu Carlo Lizzani ("Cronica amanților săraci") și Giuseppe de Santis ("Zile de dragoste"), dar primele experiențe hotărâtoare le trăiește sub regia lui Luchino Visconti în Nopți albe și, mai ales, cu Federico Fellini în rolul ziaristului Marcello din epocalul film La dolce vita, care îl consacră în cariera artistică. Fellini descoperă în interpretările lui Marcello Mastroianni pe parcursul colaborării lor (Opt și jumătate, Cetatea femeilor, Ginger și Fred) personalitatea intelectualului nehotărât, măcinat de întrebări fără răspuns, chinuit de obsesii și fantasme.
Obține în continuare succese în filmele Divorț italian, în diverse filme alături de Sofia Loren regizate de Vittorio De Sica, colaborează cu Ferreri (Marea îmbuibeală, Povestea Pierei), cu Ettore Scola (Drama geloziei, Splendoare, Cât e ceasul?, O zi deosebită - performanță excepțională alături de Sofia Loren).
În 1962 este nominalizat la Oscar, pentru Cel mai bun actor în rol principal, pentru personajul Ferdinando Cefalú, interpretat în 1961 în filmul Divorț în stil italian, regia Pietro Germi. Din ultimii ani ai carierei sale actoricești este de menționat filmul de profund dramatism Susține Pereira.
Marcello Mastroianni a jucat cu entuziasm și dăruire totală în comedii, în drame psihologice, în melodrame și în filme istorice, refuzând și în ultimii ani odihna și plictiseala unei existențe comode, departe de platourile de filmare. Astfel că, într-o zi de iarnă, pe 19 decembrie 1996, când a fost chemat să joace pe scena Paradisului, el a plecat discret în eternitate, lăsând ca amintire o viață dedicată filmului.
Filmografie și premii
modificareNote
modificare- ^ https://web.archive.org/web/20190713152711/https://www.europeanfilmacademy.org/European-Film-Awards-Winners-1988.85.0.html, arhivat din original la
|archive-url=necesită|archive-date=(ajutor), accesat în Lipsește sau este vid:|title=(ajutor) - ^ a b Marcello Mastroianni, SNAC, accesat în
- ^ a b Marcello Mastroianni, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în
- ^ a b Marcello Mastroianni, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b „Marcello Mastroianni”, Marcello Mastroianni (în engleză), Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Marcello Mastroianni, Discogs, accesat în
- ^ Marcello Vincenzo Domenico Mastroianni, The Peerage, accesat în
- ^ „Marcello Mastroianni”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ The Peerage
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Enciclopedia Universală Britanica. Litera. . p. 94.
Legături externe
modificare
Materiale media legate de Marcello Mastroianni la Wikimedia Commons
- Marcello Mastroianni la Internet Movie Database
- Marcello Mastroianni la TCM Movie Database
- Marcello Mastroianni la Allmovie
- Encyclopædia Britannica, Marcello Mastroianni
- Chris Fujiwara, "Dream lover: Marcello Mastroianni at the MFA"
- Geographical coordinates and pictures of his grave Arhivat în , la Wayback Machine.
- Marcello Mastroianni at Filmreference.com