Qatar

țară din Asia
Qatar
Statul Qatar
دولة قطر
Dawlaṫ Qaṭar
Drapelul Qatarului[*]​Stema Qatarului[*]​
Drapelul Qatarului[*] Stema Qatarului[*]
DevizăWhere dreams come to life Modificați la Wikidata
Localizarea și întinderea Qatarului (verde închis) în Peninsula Arabică.
Localizarea și întinderea Qatarului (verde închis) în Peninsula Arabică.
Geografie
Suprafață 
 - totală11,581 km² (locul 158)
Apă (%)0.8
Cel mai înalt punct Qurayn Abu al Bawl[*][[Qurayn Abu al Bawl (mountain)|​]] (103 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctGolful Persic (0 m) Modificați la Wikidata
VeciniArabia Saudită Modificați la Wikidata
Fus orarAST (UTC+3)
Ora de varănot observed (UTC+3)
Populație
Populație 
 - Recensământ 1.699.435
Densitate176 loc/km²
 - Estimare 20102.795.484[2] (locul 139)
Limbi oficialeArabă[1]
Limbi regionale/minoritareengleză
EtnonimQatarez
Qatareză
Grupuri etnice40% Arabi
18% Pakistanezi
18% Indieni
10% Iranieni
14% Altele
Guvernare
Sistem politicunitară parlamentară Monarhie absolută
EmirTamim bin Hamad Al Thani
Prim-MinistruKhalid bin Khalifa bin Abdul Aziz Al Thani
LegislativAdunarea Consultativă (Parlamentul)
CapitalaDoha
Istorie
Ziua națională a Qatarului18 decembrie 1878
Independență declarată
1 septembrie 1971
Independența față de Regatul Unit
3 septembrie 1971
Economie
PIB (PPC)2020
 - Total$357.338 miliarde[4] (locul 51)
 - Pe cap de locuitor$138.910[4] (locul 3)
PIB (nominal)2018
 - Total$183.807 miliarde[4] (locul 56)
 - Pe cap de locuitor (locul 6)$66.202[4]
Gini (2007)41.1
IDU (2019)0.848 (locul 45)
MonedăRial (QAR)
Coduri și identificatori
Cod CIOQAT Modificați la Wikidata
Cod mobil427 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic974
ISO 3166-2QA Modificați la Wikidata
Domeniu Internet
Prezență online
site web oficial

Qatar (în arabă: قطر Qatar), cu denumirea oficială Statul Qatar (arabă: دولة قطر, transliterat ca Dawlat Qatar) oficial Statul Qatar, este o țară situată în Asia de Vest, care ocupă mica peninsulă Qatar de pe coasta de nord-est a Peninsulei Arabică.[7][8][9][10][11] Singura sa frontieră terestră este cu monarhia vecină în Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) Arabia Saudită la sud, cu restul teritoriului său înconjurat de Golful Persic. Golful Bahrain, un grau din Golful Persic, separă Qatarul de Bahrainul din apropiere.

La începutul anului 2017, populația totală a Qatarului era de 2,6 milioane: 313.000 de cetățeni qatarezi și 2,3 milioane de expatriați.[12] Islamul este religia oficială a Qatarului.[13] În ceea ce privește veniturile, țara are al treilea cel mai mare PIB (PPC) pe cap de locuitor din lume[14] și al șaselea cel mai mare VNB pe cap de locuitor (metoda Atlas).[15] Qatar este clasificat de ONU ca o țară cu un indice de dezvoltare umană foarte ridicat, având al treilea cel mai mare IDU din lumea arabă după Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită.[16] Qatar este o economie cu venituri ridicate a Băncii Mondiale, susținută de a treia cea mai mare rezervă mondială de gaze naturale și rezerve de petrol.[17]

Qatarul a fost condus de Casa Thani de când Mohammed bin Thani a semnat un tratat cu britanicii în 1868 care îi recunoaște statutul separat. În urma stăpânirii Otomane, Qatarul a devenit protectorat britanic la începutul secolului al XX-lea până la obținerea independenței în 1971. În 2003, constituția a fost aprobată copleșitor în referendum, cu aproape 98% în favoarea sa.[18][19] În secolul XXI, Qatar a apărut ca o putere semnificativă în Lumea arabă, atât prin intermediul grupului său media în expansiune globală, Al Jazeera Media Network, cât și prin sprijinirea financiară a mai multor grupuri rebele în timpul Primăverii arabe.[20][21][22] În ceea ce privește dimensiunea sa, Qatarul exercită o influență disproporționată în lume și a fost identificat ca o putere mijlocie.[23][24]

Campionatul Mondial de Fotbal 2022 va avea loc în Qatar, devenind astfel prima țară musulmană și arabă care a găzduit evenimentul.[25] Jocurile Asiatice din 2030 vor avea loc în Qatar.[26]

IstorieModificare

Qatarul a fost în trecut controlat de șeicii din Bahrain, dar în 1867, a izbucnit un război între popor și conducătorii lor. Pentru a păstra pacea în Golful Persic, britanicii l-au instalat la conducere pe Muhammad ibn Thani al-Thani, membru a unei familii nobile din Qatar. În 1893, turcii otomani au intrat în Qatar, dar emiratul s-a opus cu succes. În 1916, emirul a fost de acord ca întregul Qatarul să devină un protectorat britanic.

Țițeiul a fost descoperit în Qatar în 1940, aducând bogăție țării în anii '50 și '60. Aproximativ 85% din veniturile Qatarului provin din exporturi de țiței. Locuitorii Qatarului au cele mai mari venituri pe cap de locuitor din lume. În 1971 Qatar a fost la un pas de a deveni parte a Emiratelor Arabe Unite, dar atât Qatar cât și Bahrain s-au împotrivit fuziunii și au format state independente.

Qatar a permis forțelor internaționale să folosească regiunea ca bază militară în timpul războiului din Golful Persic din 1991. În 1994, Qatar a semnat un pact de apărare cu Statele Unite, devenind al treilea stat din Golf care a făcut acest lucru.

În iunie 1995, Prințul Hamad bin Khalifa al-Thani l-a detronat pe tatăl său, principalul motiv invocat fiind că regele rămăsese în urmă cu reformele economice ale țării. Noul emir a desființat cenzura presei și a instituit alte reforme liberale, inclusiv alegeri democratice și dreptul la vot al femeilor (1999).

În Qatar se află sediul televiziunii arabe Al Jazeera, extrem de populară și controversată televiziune prin satelit.

Qatar a prezentat prima sa constituție la 9 iunie 2005; aceasta garantează libertatea de exprimare, de întrunire și religie și pune bazele unui parlament cu 45 de locuri. Treizeci dintre aceste locuri vor fi ocupate prin alegeri democratice, iar emirul va numi deputații pentru locurile rămase.[27]

PoliticăModificare

„Din punct de vedere politic, Qatarul domină regiunea. Are o atitudine politică moderată, deși liderii săi sunt musulmani conservatori... Qatarul este cel mai uimitor exemplu de branding nou al unui loc. A apărut de niciunde, în timpul unei generații. [28]

Diviziuni administrativeModificare

 
Municipalitățile Qatarului din 2014
  • Din 2014, Qatarul a fost împărțit în opt municipalități (arabă: baladiyah).[29]
  1. Al Shamal
  2. Al Khor
  3. Al-Shahaniya
  4. Umm Salal
  5. Al Daayen
  6. Doha
  7. Al Rayyan
  8. Al Wakrah

În scopuri statistice, municipalitățile sunt în continuare subdivizate în 98 de zone (începând cu 2015),[30] care sunt la rândul lor subdivizate în blocuri.[31]

Foste municipalitățiModificare

GeografieModificare

Coasta deșertică
Peisaj deșertic în Qatar

Peninsula Qatareză reliefează 160 kilometri (100 mi) în Golful Persic, la nord de Arabia Saudită. Se află între latitudinile 24° și 27° N, și longitudinile 50° și 52° E. Cea mai mare parte a țării este formată dintr-o câmpie joasă, sterpă, acoperită cu nisip. La sud-est se află Khawr al Udayd („Marea interioară”), o zonă de dune de nisip rulante care înconjoară un grau din Golful Persic. Există ierni blânde și veri foarte calde și umede.

Cel mai înalt punct din Qatar este Qurayn Abu al Bawl la 103 metri (338 ft)[34] în Jebel Dukhan spre vest, o gamă de aflorimente scăzute de calcar care se desfășoară de la nord la sud de Zikrit prin Umm Bab până la granița de sud. Zona Jebel Dukhan conține, de asemenea, principalele zăcăminte de petrol din Qatar, în timp ce câmpurile de gaze naturale se află în larg, în nord-vestul peninsulei.

Biodiversitate și mediuModificare

Oryx arab, animalul național al Qatarului
Struți în Qatar

Qatar a semnat Convenția de la Rio privind diversitatea biologică la 11 iunie 1992 și a devenit parte la convenție la 21 august 1996.[35] Ulterior, a elaborat o strategie națională și un plan de acțiune pentru biodiversitate, care a fost primit de convenție la 18 mai 2005.[36] Un total de 142 de specii fungice au fost înregistrate din Qatar.[37] O carte produsă recent de Ministerul Mediului documentează șopârlele cunoscute sau despre care se crede că apar în Qatar, pe baza sondajelor efectuate de o echipă internațională de oameni de știință și alți colaboratori.[38]

Potrivit bazei de date privind emisiile pentru cercetarea atmosferică globală, emisiile de dioxid de carbon pe persoană sunt în medie de peste 30 de tone, una dintre cele mai mari din lume.[39] Qatarezii sunt, de asemenea, unii dintre cei mai mari consumatori de apă pe cap de locuitor pe zi, consumând aproximativ 400 de litri.[40]

În 2008, Qatar și-a lansat Viziunea Națională 2030, care evidențiază dezvoltarea mediului ca unul dintre cele patru obiective principale pentru Qatar în următoarele două decenii. Viziunea Națională se angajează să dezvolte alternative durabile la energia pe bază de petrol pentru a păstra mediul local și global.[41]

ClimaModificare

Clima subtropicală secetoasă nu permite prea multe culturi, în afară de cele existente în oazele situate de-a lungul coastei. În oaze se cultivă curmali.[42]

Date climatice pentru Qatar
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) 22
(72)
23
(73)
23
(73)
32
(90)
38
(100)
39
(102)
41
(106)
45
(113)
40
(104)
35
(95)
29
(84)
24
(75)
32,6
(90,6)
Minima medie °C (°F) 09
(48)
13
(55)
17
(63)
21
(70)
25
(77)
27
(81)
29
(84)
29
(84)
26
(79)
23
(73)
19
(66)
15
(59)
21,1
(69,9)
Precipitații mm (inches) 12.7
(0.5)
17.8
(0.701)
15.2
(0.598)
7.6
(0.299)
2.5
(0.098)
0
(0)
0
(0)
0
(0)
0
(0)
0
(0)
2.5
(0.098)
12.7
(0.5)
71
(2,8)
Sursă: weather.com[43]

EconomieModificare

De la descoperirea țițeiului în 1940,[44] și, îndeosebi după 1950, economia Qatarului s-a bazat, preponderent, pe producția și exportul acestei resurse. Vulnerabilitatea economiei la fluctuațiile de prețuri ale petrolului, precum și resursele petroliere limitate au schimbat optica guvernului, Qatarul începând să exploateze rezervele însemnate de gaze naturale, precum și sa promoveze investițiile în sectoarele nonpetroliere ale economiei. Resursele de gaze naturale situează Qatarul pe locul trei în lume, după Rusia și Iran.

Uriașul rezervor de gaze neasociate din nord continuă să atragă investitori majori din țările dezvoltate. Câmpul de gaze "Nord" al Qatarului a fost descoperit în 1971 și se constituie în cel mai mare rezervor de gaze naturale neasociate din lume; rezervele descoperite sunt apreciate la aproximativ 164 miliarde barili de țiței ceea ce reprezinta 20% din totalul mondial și exprimă suficiența de producție în domeniu pe un termen de 200 de ani. Câmpul de Nord acoperă o suprafață de 6000 kmp care se subscrie, în cea mai mare parte, apelor teritoriale ale Statului Qatar.[45]

Qatarul a înregistrat constant în ultimii ani unul din cele mai inalte ritmuri de dezvoltare din lume, acesta atingând, în 2007, 26,1%. Creșterea rapidă a economiei, raportată la o populație de circa 180.000 qatarezi a făcut ca Statul Qatar sa aibă unul din cele mai mari venituri pe cap de locuitor in lume. În 2013, conform CIA World Factbook, Qatarul era pe locul 9 în lume printre țări după nivelul PIB per cap de locuitor,[46] și aproximativ 14% din familii erau milionare.[47] În iunie 2013 rata șomajului în Qatar era de 0,1%.[48]

Călătorii de afaceri și munca în QatarModificare

Cetățenii români nu pot intra pe teritoriul Statului Qatar în baza unui pașaport temporar, deoarece autoritățile qatareze nu-l recunosc ca document de călătorie.

Viza de intrare (permisul de muncă) pentru persoanele din România angajate cu contract de muncă în Qatar se obține, în prealabil, de angajatorul qatarez, în baza documentelor solicitate de la viitorul angajat român (curriculum vitae, copie a pașaportului românesc, certificat de cazier judiciar, certificat medical).

Activitatea lucrativă pentru străini este reglementată de Legea muncii, angajatul fiind obligat să respecte cu strictețe condițiile contractuale.

Părăsirea țării de către angajatul străin sau schimbarea locului de munca în Qatar se pot face numai cu acordul scris al angajatorului.[49]

TurismModificare

Cea mai importantă atracție a Qatarului este “Insula Perla” la care se poate ajunge în doar cinci minute cu barca. Marginită de plaje cu nisip fin, insula este o oază de liniște. Turiștii și localnicii inchiriază bărci tradiționale sau se relaxează la soare, în cafenele pe malul mării sau în restaurante cu specific marin.[50]

DemografieModificare

An Populație
1908 cca. 22.000[51]
1939 cca. 28.000[51]
sfârșitul anilor 1960 70.000[52]
1986 369.079
1997 522.023[53]
2000 744.483
2001 769.152
2002 793.341
2003 817.052
2004 840.290
2005 863.051
2006 885.359
2007 1.207.229
2008 1.524.789.[34]
2009 1.309.000[54]
2010 1.696.563
2011 1.692.262

Populația Qatarului, în anul 2010, era de 1.853.563 locuitori, deci o populație destul de mare în comparație cu suprafața acestuia (11.437 km pătrați).

Capitala țării, Doha, avea o populație de 998.651 locuitori în anul 2008,[55].

Componență etnică:

  • arabi 40%;
  • indieni 20%;
  • nepalezi 13%;
  • filipinezi 10%;
  • pakistanezi 7%;
  • srilankezi 5%;
  • alții 5%.

Culte religioase: musulman, hinduism (minoritate).

ReferințeModificare

  1. ^ „The Constitution” (PDF). Government Communications Office. Government Communications Office. Accesat în . 
  2. ^ „Population structure”. Ministry of Development Planning and Statistics. . 
  3. ^ „Populations”. Qsa.gov.qa. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b c d „World Economic Outlook Database, April 2018 – Report for Selected Countries and Subjects”. International Monetary Fund (IMF). aprilie 2018. Arhivat din original la . 
  5. ^ „GINI index”. World Bank. Accesat în . 
  6. ^ Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene (PDF). United Nations Development Programme. . pp. 343–346. ISBN 978-92-1-126442-5. Accesat în . 
  7. ^ BBC News, How democratic is the Middle East?, 9 September 2005.
  8. ^ United States Department of State Country Reports on Human Rights Practices for 2011: Qatar, 2011.
  9. ^ "US State Dept's Country Political Profile – Qatar" (PDF). 2009-2017.state.gov (în engleză). Accesat în . 
  10. ^ Gardener, David. „Qatar shows how to manage a modern monarchy”. Financial Times. 
  11. ^ „The World Factbook”. CIA Factbook. 
  12. ^ „Population of Qatar by nationality – 2017 report”. Accesat în . 
  13. ^ „The Constitution”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „GDP per capita, PPP (current international $) | Data”. data.worldbank.org. Accesat în . 
  15. ^ „GNI per capita, Atlas method (current US$) | Data”. data.worldbank.org. Accesat în . 
  16. ^ „2019 Human Development Index Ranking | Human Development Reports”. hdr.undp.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „Indices & Data | Human Development Reports”. United Nations Development Programme. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ „IFES Election Guide – Elections: Qatar Referendum Apr 29 2003”. www.electionguide.org. Accesat în . 
  19. ^ „Qatar 2003”. www.princeton.edu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Dagher, Sam (). „Tiny Kingdom's Huge Role in Libya Draws Concern”. Online.wsj.com. Accesat în . 
  21. ^ „Qatar: Rise of an Underdog”. Politicsandpolicy.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ Ian Black in Tripoli (). „Qatar admits sending hundreds of troops to support Libya rebels”. Theguardian.com. Accesat în . 
  23. ^ Cooper, Andrew F. „Middle Powers: Squeezed out or Adaptive?”. Public Diplomacy Magazine. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ Kamrava, Mehran. „Mediation and Qatari Foreign Policy” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  25. ^ „Amir: 2022 World Cup Qatar a tournament for all Arabs”. Gulf Times. . Accesat în . 
  26. ^ „Doha to host 2030 Asian Games as Riyadh gets 2034 edition”. sportspromedia.com (în engleză). . Accesat în . 
  27. ^ http://www.infoplease.com/country/qatar.html
  28. ^ Wally Olins, Brand New. Viitorul chip al brandurilor, trad. Irina Vainovski-Mihai, comunicare.ro, București 2015, p. 176.
  29. ^ „Qatar Municipalities”. Qatar Ministry of Municipality and Environment. Accesat în . 
  30. ^ „2015 Population census” (PDF). Ministry of Development Planning and Statistics. aprilie 2015. Accesat în . 
  31. ^ „Population By Gender, Municipality And Zone, March 2004”. General Secretariat for Development Planning. Arhivat din original la . 
  32. ^ a b c „Population By Gender, Municipality And Zone”. Ministry of Development Planning and Statistics. martie 2004. Accesat în . 
  33. ^ „Law No. 12 of 2006 concerning the Cancelled Municipality of Mesaieed”. almeezan.qa. Accesat în . 
  34. ^ a b „Qatar”. CIA World Factbook. Central Intelligence Agency. . Accesat în .  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele "CIA" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  35. ^ „List of Parties”. Convention on Biological Diversity. Accesat în . 
  36. ^ „National Biodiversity Strategy and Action Plan. State of Qatar” (PDF). Doha, Qatar: Convention on Biological Diversity. Accesat în . 
  37. ^ A. H. Moubasher (). Soil Fungi in Qatar and Other Arab Countries. Centre for Scientific and Applied Research, University of Qatar. ISBN 978-99921-21-02-3. 
  38. ^ Aurora M Castilla; et al. (). Ahmad Amer Mohamed Al Hemaidi; et al., ed. The Lizards Living in Qatar (PDF) (ed. 1st). Doha, Qatar: Green Solutions. Arhivat din original (PDF) la . 
  39. ^ „Fossil CO2 and GHG emissions of all world countries : 2019 report”. op.europa.eu. . Accesat în . 
  40. ^ Pearce, Fred (). „Qatar to use biofuels? What about the country's energy consumption?”. The Guardian. London. 
  41. ^ „Qatar National Vision 2030”. Ministry of Development Planning and Statistics. Arhivat din original la . 
  42. ^ Statele lumii. MIcă enciclopedie, Ed Rombay,București, 1993, p. 280.
  43. ^ „Monthly Averages for Doha, Qatar”. weather.com. The Weather Channel. Accesat în . 
  44. ^ The Qatar Oil Discoveries, Rasoul Sorkhabi, Ph.D., in GEO ExPro Magazine, Vol. 7, No. 1 - 2010”. 
  45. ^ http://www.portaldecomert.ro/Files/Indrumar_afaceri_Qatar_2009232823712.pdf
  46. ^ „GDP – per capita (PPP)”. The World Factbook, Central Intelligence Agency. Accesat în . 
  47. ^ „The economy: The haves and the have-nots”. Economist.com. . Accesat în . 
  48. ^ Nordland, Rod (). „New Hope for Democracy in a Dynastic Land”. NYTimes.com. Accesat în . 
  49. ^ http://www.mae.ro/travel-conditions/3737
  50. ^ http://www.exotic-travels.ro/qatar-197.html
  51. ^ a b John Lockerbie (). „The population of Qatar”. Catnaps.org. Accesat în . 
  52. ^ „Qatar – Country overview, Location and size, Population, Industry, Mining, Manufacturing, Services, Tourism”. Nationsencyclopedia.com. Accesat în . 
  53. ^ „CGIS Home Page – Main Section”. Gisqatar.org.qa. . Accesat în . 
  54. ^ Department of Economic and Social Affairs Population Division (). „World Population Prospects, Table A.1” (PDF). 2008 revision. United Nations.  Parametru necunoscut |unused_data= ignorat (ajutor); line feed character în |author= la poziția 42 (ajutor);
  55. ^ „Doha 2016 - Summer Olympics Bid”. Gamesbids.com. Accesat în . 

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Qatar


  Subiecte QatarNativi din QatarLimba arabă

Apărare  • Orașe  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie
Economie  • Educație  • Fuană  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică
Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal