Béla Bartók

compozitor și pianist maghiar

Béla Viktor János Bartók (n. ,[3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18] Sânnicolau Mare, Austro-Ungaria[19] – d. ,[3][20][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17] New York, New York, SUA[21][22]) a fost un compozitor și pianist maghiar, unul din reprezentanții de seamă ai muzicii moderne.

Logo of the Romanian Academy.png Membru post-mortem al Academiei Române
Béla Bartók
Bartók Béla 1927.jpg
Béla Bartók
Date personale
Născut[3][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17][18] Modificați la Wikidata
Sânnicolau Mare, Austro-Ungaria[19] Modificați la Wikidata
Decedat (64 de ani)[3][20][4][5][6][7][8][9][10][11][12][13][14][15][16][17] Modificați la Wikidata
New York, New York, SUA[21][22] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatFerncliff Cemetery[*]​ Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (leucemie) Modificați la Wikidata
PărințiBéla Bartók[*]​
Paula Voit[*]​ Modificați la Wikidata
Căsătorit cuDitta Pásztory-Bartók[*]​ Modificați la Wikidata
CopiiPéter Bartók[*]​
Béla Bartók[*]​ Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Hungary (1915-1918, 1919-1946).svg Ungaria
Flags of Austria-Hungary.png Austro-Ungaria
Flag of the United States (1912-1959).svg SUA Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Unitariană Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
pianist
coregraf[*]​
profesor
pedagog[*]​
muzicolog[*]​
profesor de muzică[*]​
etnomuzicolog[*]​
profesor universitar[*]​
culegător de folclor muzical[*]​
entomolog[*]​
muzician Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiAcademia de muzică Franz Liszt din Budapesta[*]​[1]  Modificați la Wikidata
Gen muzicaloperă
muzică clasică  Modificați la Wikidata
Instrument(e)pian  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Kossuth
Grammy Trustees Award[*]​
Legiunea de Onoare în grad de cavaler[*]​[2]  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

ViațaModificare

Primele lecții de pian le-a primit de la mama sa. Din 1899 a studiat pianul și compoziția la Preßburg (azi: Bratislava, Slovacia) și la Academia Regală de Muzică din Budapesta, unde între 1908 și 1934 a funcționat ca profesor de pian. Între anii 1934 și 1940 a lucrat la Academia de Științe din Budapesta în domeniul folclorului muzical. În 1940 a emigrat în Statele Unite ale Americii, unde, pentru o scurtă perioadă (1940-1941), a lucrat pe lângă "Columbia University" și ca profesor de muzică în New York, având venituri financiare modeste. A murit bolnav de leucemie pe 26 septembrie 1945 în New York.

OperaModificare

 
Bustul lui Béla Bartók din Parcul Herăstrău din București

În primele sale opere, Béla Bartók se orientează în tradiția muzicii vest-europene, fiind în special influențat de Johannes Brahms, Richard Wagner, Franz Liszt și Claude Debussy. În poemul simfonic "Kossuth" (1904) se recunoaște influența muzicii lui Richard Strauss. Începând cu anul 1905, Béla Bartók studiază tot mai mult muzica populară maghiară, românească și cea tradițională a artiștilor țigani. În colaborare cu prietenul său, compozitorul Zoltán Kodály, realizează o culegere de muzică folclorică maghiară, românească, sârbească, croată, turcească și nord-africană, publicată în 12 volume.

Béla Bartók a fost un excelent pianist și a compus mai multe lucrări în scop pedagogic, ca "Microcosmos" (1935), cuprinzând 153 piese pentru pian cu grade de dificultate crescândă. Cele șase cvartete de coarde sunt considerate unele din cele mai importante compoziții ale genului.

SelecțieModificare

În 1924, Societatea Compozitorilor Români organizează un concert dedicat aproape în întregime operelor lui Bela Bartok, ocazie cu care Enescu cântă, acompaniat la pian de Bartok însuși, Sonata a II-a pentru vioară și pian a acestuia. Doi ani mai târziu, compozitorul maghiar revine la București ca pianist solist în propria Rapsodie pentru pian și orchestră - lucrare de debut - dar stârnește interes și prin alte două opus-uri pianistice ale sale, expresionistul „Allegro barbaro” și „Dansurile românești”, oferite ca supliment în același concert.

In memoriamModificare

O stradă din zona centrală a orașului Târgu Mureș îi poartă numele. Pe acea stradă se află și statuia lui Béla Bartók, un monument realizat de sculptorul Márton Izsák, dezvelit la 27 noiembrie 1981.[23]

NoteModificare

  1. ^ http://lfze.hu/lexikon_nagy_elodok/lexikon-1861  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Baza de date Léonore 
  3. ^ a b c d „Béla Bartók”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  4. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ a b c d Bela Bartok, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  6. ^ a b c d Béla Bartók, SNAC, accesat în  
  7. ^ a b c d Béla Bartók, Internet Broadway Database, accesat în  
  8. ^ a b c d Béla Bartók, Nationalencyklopedin, accesat în  
  9. ^ a b c d Béla Bartók, Enciclopédia Itaú Cultural, accesat în  
  10. ^ a b c d Béla Bartók, Find a Grave, accesat în  
  11. ^ a b c d Béla Bartók, International Music Score Library Project, accesat în  
  12. ^ a b c d Béla Bartók, Filmportal.de, accesat în  
  13. ^ a b c d Béla Viktor János Bartók, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  14. ^ a b c d Béla Bartók, Store norske leksikon 
  15. ^ a b c d Béla Bartók, Gran Enciclopèdia Catalana 
  16. ^ a b c d Béla Bartók, Musicalics 
  17. ^ a b c d Béla Bartók, Proleksis enciklopedija 
  18. ^ a b Béla Bartók, Academia de muzică Franz Liszt din Budapesta 
  19. ^ a b „Béla Bartók”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  20. ^ a b Барток Бела, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​ 
  21. ^ a b „Béla Bartók”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  22. ^ a b Барток Бела, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​ 
  23. ^ Szoborlap.hu: Bartók Béla mellszobra

BibliografieModificare

  • Francisc László, ed., Bartók Béla. Studii, comunicari, eseuri, Editura Muzicală, București, 1985
  • Francisc László, Béla Bartók și lumea noastră: așa cum a fost, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995
  • Francisc László, Béla Bartók și muzica populară a românilor din Banat și Transilvania, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003

Legături externeModificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Béla_Bartók&oldid=13755746