Alegeri prezidențiale în Statele Unite ale Americii, 2024

a 60-a alegere prezidențială cvadrienală din Statele Unite ale Americii

Alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2024 au avut loc marți, 5 noiembrie 2024, și au fost cea de-a 60-a alegere prezidențială din istoria SUA.[6] Votanții au ales un președinte și un vicepreședinte pentru un mandat de patru ani. Anterior președintele în exercițiu, Joe Biden, membru al Partidului Democrat, a candidat pentru un nou mandat, dar ulterior s-a retras[7] după ce mai multe nume din Partidul Democrat i-au cerut să o facă. Persoana preferată de mulți membri ai partidului este actualul vicepreședinte Kamala Harris. Predecesorul său, Donald Trump, membru al Partidului Republican, participă pentru a fi reales pentru un al doilea mandat, un mandat neconsecutiv.[8] Dacă Trump câștigă, va deveni al doilea președinte care a reușit acest lucru, după Grover Cleveland. Un număr de contracandidați pentru alegerile primare, de asemenea, și-au declarat candidatura pentru alegerile din ambele partide. Câștigătorul acestor alegeri este programat să fie inaugurat pe 20 ianuarie 2025. Vor avea loc în același timp cu alegerile pentru Senatul SUA și Camera Reprezentanților a SUA; de asemenea, în mai multe state vor avea loc alegeri pentru guvernator și alegeri locale legislative.

Alegeri prezidențiale în Statele Unite ale Americii, 2024
Statele Unite ale Americii
2020 ←
5 noiembrie 2024
→ 2028

538 de membri ai Colegiului Electoral
270 voturi necesare pentru victorie
 
Nominalizat Donald Trump Kamala Harris
Partid Republican Democrat
Origine Florida California
Partener J.D. Vance Tim Walz
State câștigate 31 + ME-02 19 + DC + NE-02
Vot popular 76,842,134[1] 74,341,049[1]
Procente 50.0%[1] 48.4%[1]
Voturi electorale anticipate 312[a] 226[a]




Harta electorală din 2024, bazată pe recensământul din 2020

Președinte în funcție

Joe Biden
Democrat

Președinte ales

Donald Trump
Republican

Înainte de alegerile generale, partidele politice își vor alege candidații la convențiile de nominalizare. Delegații la convențiile de numire vor fi aleși de alegători în caucus-uri la nivel de stat și în alegerile primare. În octombrie 2023, avocatul de mediu Robert F. Kennedy Jr. și-a anunțat candidatura ca independent la președinție.[9] Până în luna următoare, sondajul lui Kennedy era la cele mai înalte niveluri pentru un candidat terț de la Ross Perot în 1992.[10][11] Cornel West a anunțat, de asemenea, o campanie pe o platformă social-democrată și pro-Palestina.[12]

Statele Colorado[13] și Maine au decis că Trump nu este eligibil să dețină o funcție și, ca atare, este descalificat de la apariția pe buletinul de vot, din cauza rolului său în atacul din 6 ianuarie la Capitoliu. Cu toate acestea, hotărârile sunt amânate în așteptarea recursului.[14][15]

Acestea sunt primele alegeri prezidențiale care au loc după răsturnarea deciziei Roe v. Wade.[16][17] Accesul la avort, asistența medicală,[18] educația,[19] economia,[20] politica externă,[21] nerespectarea drepturilor LGBT[22] tentativa de asasinare a fostului presedinte Trump și democrația[23][24] sunt de așteptat să fie principalele probleme de campanie.

Procedură

modificare

Articolul 2 din Constituția Statelor Unite prevede că, pentru ca o persoană să devină președinte, persoana trebuie să fie cetățean natural al Statelor Unite⁠(en)[traduceți], să aibă cel puțin 35 de ani și să fi fost rezident în Statele Unite de cel puțin 14 ani. Al 22-lea amendament interzice oricărei persoane să fie aleasă președinte de mai mult de două ori. Candidații majori ai partidului caută nominalizarea printr-o serie de alegeri primare care selectează delegații care aleg candidatul la convenția națională a partidului. Convenția națională a fiecărui partid alege un candidat vicepreședințial pentru a forma biletul partidului respectiv. Candidatul la președinte își alege de obicei colegul de candidatură, care este apoi ratificat de către delegați la convenția partidului.

Alegerile generale din noiembrie sunt alegeri indirecte, în care alegătorii votează pentru o listă de membri ai Colegiului Electoral; acești alegători aleg apoi direct președintele și vicepreședintele.[25] Birourile electorale se confruntă cu volumul de muncă crescut și cu controlul public, astfel încât oficialii din multe state cheie au căutat mai multe fonduri pentru a angaja mai mult personal, a îmbunătăți securitatea și a extinde instruirea. Această cerere apare într-un moment în care numeroase birouri electorale se confruntă cu o creștere a numărului de pensionări și un val de cereri de înregistrări publice, în parte din cauza neîncrederii electorale plantată de înfrângerea fostului președinte Donald Trump la alegerile din 2020. Atât Biden, cât și Trump candidează pentru funcția de președinte în 2024, sugerând o potențială revanșă a alegerilor din 2020, care ar fi prima revanșă prezidențială din 1956.[26] Dacă Trump este ales, ar deveni al doilea președinte care va câștiga un al doilea mandat neconsecutiv, alăturându-se lui Grover Cleveland care a făcut-o în 1892.[27]

Interferențele în alegeri

modificare

Donald Trump nu a reușit să-l învingă pe Joe Biden la alegerile prezidențiale din 2020, citând acuzații false de fraudă electorală, și a continuat să respingă rezultatele alegerilor și în ianuarie 2024.[28][29] Experții în securitatea alegerilor au avertizat că oficialii care neagă legitimitatea alegerilor prezidențiale din 2020 pot încerca să împiedice procesul de vot sau să refuze să certifice rezultatele alegerilor din 2024.[30]

Sondajele dinaintea alegerilor indică o profundă dezamăgire asupra stării democrației americane.[31][32][33] Liberalii tind să creadă că, conservatorii amenință țara cu tendințele autocratice și încercările lor de-a răsturna rezultatele din 2020. Mulți republicani sunt îngrijorați de încercările de a-l împiedica pe fostul președinte Trump să ocupe funcții publice prin orice mijloace necesare, inclusiv demiterea și acuzarea.[34]

Hartă electorală

modificare

Efectele recensământului din 2020

modificare

Acestea vor fi primele alegeri prezidențiale din SUA care au loc după redistribuirea voturilor în Colegiul Electoral al Statelor Unite după recensământul din 2020 al Statelor Unite.[35][36] Dacă rezultatele alegerilor din 2020 ar rămâne aceleași (ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în istoria alegerilor prezidențiale) în 2024, democrații ar avea 303 de voturi electorale față de 235 ale republicanilor, o ușoară schimbare față de cele 306 de voturi electorale ale lui Biden și cele 232 ale lui Trump, ceea ce înseamnă că democrații au pierdut un net de 3 voturi electorale în procesul de redistribuire. Această repartizare a voturilor colegiului electoral va rămâne doar până la alegerile din 2028. Redistribuirea va fi efectuată din nou după recensământul din 2030 al Statelor Unite.[37]

Context istoric

modificare
Pentru informații suplimentare, vezi Red states and blue states
 
Înclinația partizană așteptată a celor 50 de state din SUA și a Districtului Columbia la nivel prezidențial. Umbrirea fiecărui stat denotă ponderea de voturi a două partide, a câștigătorului, în medie între alegerile prezidențiale din 2016 și 2020. Statele care s-au inversat în 2020 sunt colorate în gri.

La ultimele alegeri prezidențiale, majoritatea statelor nu sunt competitive din cauza demografiei care le ține solid în spatele unuia dintre partidele majore. Din cauza naturii Colegiului Electoral, asta înseamnă că numeroase swing states — state competitive care „schimbă” balanța în favoarea partidelor Democrat sau Republican — sunt vitale în câștigarea președinției. De acum, acestea includ state din Rust Belt, cum ar fi Wisconsin, Michigan și Pennsylvania, și state din Sun Belt, cum ar fi Nevada, Arizona și Georgia.[38] Carolina de Nord poate fi considerată și un stat câmp de luptă, din cauza rezultatului apropiat de la alegerile prezidențiale anterioare, în care Trump a câștigat doar cu 1,34%.[39] Datorită schimbărilor demografice treptate, unele foste swing states, cum ar fi Iowa, Ohio și Florida, s-au mutat în mod semnificativ către republicani, favorizându-i în viitoarele alegeri locale și naționale. Între timp, state precum Colorado, New Mexico și Virginia s-au îndreptat considerabil către democrați, iar partidul a devenit forța politică dominantă acolo.[40][41][42]

Coaliția electorală a democraților, și-a asigurat „statele albastre” pentru candidații democrați la președinție, fiind preferați de către afro-americani și evrei;[43][44] albii care sunt mai înstăriți sau cu studii superioare,[45] sau care trăiesc în zonele urbane.[46] Clasa muncitorească de votanți de asemenea în mare votează cu Partidul Democrat încă din zilele New Deal, dar începând cu anii 70, mulți s-au deplasat către Partidul Republican deoarece Partidul Democrat s-a mutat semnificativ către stânga politică cu privire la problemele culturale.[47] În schimb, tradiționala coaliție a republicanilor care domină multe „state roșii” este în mare compusă din alegători albi din mediul rural, evangheliști, în vârstă, și fără studii superioare.[48] Republicanii de asemenea istoric au atras votanții din suburbii și din clasa de mijloc încă din anii 50, dar acest bloc s-a îndepărtat de ei în ultimii ani din cauza ascensiunii mișcării Tea Party și mai târziu a mișcării Make America Great Again.[49] Accelerarea acestei tendințe a fost creditată cu înclinarea alegerilor prezidențiale din 2020 în favoarea democratului Joe Biden, deoarece actualul Trump a fost istoric nepopular în suburbii pentru un candidat republican, având performanțe slabe acolo în mod semnificativ.[50]

Potrivit sondajelor recente, polarizarea generațională și rasială pare să fi scăzut semnificativ, alegătorii hispanici, asiatici, arabi și tineri având o tendință din ce în ce mai mare către Partidul Republican, în timp ce alegătorii cu vârsta peste 65 de ani și albii par să fi devenit din ce în ce mai democrați.[51][52][53][54][55]

Impactul unui vot către un „al treilea partid”

modificare

În timp ce candidații independenți/terți se descurcă adesea mai bine în sondaje decât performanța electorală reală,[56] sondajele anticipate sugerează că ar putea exista un rezultat puternic pentru candidații terți în 2024. Candidații terți au în prezent cel mai bun rezultat în sondaje de la sondajul exit-poll al lui Ross Perot din anii 1990.[57] Sondajele sunt deosebit de mari pentru Robert F. Kennedy Jr., care a renunțat la primarele Partidului Democrat pentru a candida ca independent.[58]

Temele de campanie

modificare

Se așteaptă ca accesul la avort să fie principala temă din timpul campaniei. Acestea sunt primele alegeri prezidențiale care au loc ca urmare a două hotărâri judecătorești majore care au afectat accesul la avort. Prima este decizia din 2022 Dobbs v. Jackson Women's Health Organization, în care Curtea Supremă a Statelor Unite a anulat Roe v. Wade, lăsând legea avortului în întregime în sarcina statelor, inclusiv interzicerea avortului.[16] A doua este Alliance for Hippocratic Medicine v. U.S. Food and Drug Administration din 2023, în care un judecător federal din nord-vestul Texasului a anulat aprobarea de către FDA a mifepristonei în 2000, care ar putea scoate medicamentul de pe piață dacă ar fi susținut de instanțele superioare.[59] Ambele hotărâri au primit un sprijin puternic din partea politicienilor și parlamentarilor republicani.[16][59]

Democrații susțin în mod predominant să considere accesul la avort ca pe un drept,[60] în timp ce politicienii republicani sunt în general în favoarea restrângerii semnificative a legalității avortului.[61] Până în aprilie 2023, marea majoritate a statelor controlate de republicani au adoptat interdicții aproape totale privind avortul, făcându-l „în mare parte ilegal” în mare parte a Statelor Unite. Potrivit Kaiser Family Foundation, există 15 state care au interdicții de jure în stadiu incipient privind avortul, fără excepții pentru viol sau incest.[16]

Democrația

modificare

Se așteaptă ca Joe Biden să încadreze alegerile ca pe o bătălie pentru democrație, ceea ce face ecoul încadrării lui Biden asupra geopoliticii actuale drept „bătălia dintre democrație și autocrație”.[62] Joe Biden a citat anterior democrația ca și „o bătălie pentru sufletul națiunii noastre” drept mesaj cheie al candidatului său de succes din 2020 și a atins în mod repetat problema democrației de când și-a anunțat candidatura pentru alegerile prezidențiale din 2020.[24]

Campania lui Donald Trump din 2024 a fost criticată de mass-media pentru că a făcut declarații din ce în ce mai violente și autoritare,[63][64][65] pe care unii cred că campania lui Trump se sprijină în mod intenționat.[66] Comentariile anterioare ale lui Trump sugerând că poate „înceta” Constituția pentru a-și inversa pierderea electorală,[67][68] susține că va fi dictator doar în „prima zi” a președinției sale și nu după,[b] promisiunea sa de a folosi Departamentul de Justiție pentru a-și urmări dușmanii politici,[75] încercările de a răsturna rezultatul alegerilor prezidențiale din Statele Unite ale Americii din 2020, eforturile republicane continue de a restricționa votul după alegerile prezidențiale din 2020 și previziunile fără temei ale lui Trump privind frauda electorală la alegerile din 2024[76] au stârnit îngrijorări cu privire la starea democrației în America.[66][77][78][79]

Democrația este de așteptat să fie o problemă importantă în alegerile din 2024. Un sondaj AP-NORC pe 1.074 de adulți efectuat între 30 noiembrie și 4 decembrie 2023, a constatat că 62% dintre adulți au spus că democrația ar putea fi în pericol, în funcție de cine câștigă următoarele alegeri.[23]

Problemele economice

modificare

Pandemia de COVID-19 a lăsat în spate efecte economice care cel mai probabil vor persista în 2024.[80] O perioadă de inflație mare a început în 2021, cauzată de o serie de factori precum pandemia și criza lanțului de aprovizionare, care mai apoi au fost amplificați de efectele economice ale invaziei ruse în Ucraine din 2022.[81][82] Sondajele de opinie cu privire la modul de gestionare a economiei de către Biden au fost constant negative de la sfârșitul anului 2021.[83] Alegătorii citează adesea problemele economice drept principala temă pentru alegerile din 2024.[84][85]

Femeile au fost afectate în special de recesiunea economică ca urmare a pandemiei, în special cele care și-au părăsit locul de muncă pentru responsabilitățile de îngrijire a copiilor.[86] Au fost introduse măsuri temporare de îngrijire a copiilor, inclusiv un credit fiscal extins pentru copii, ca parte a Planului American de Salvare, ca metode menite să ajute situația economică a părinților, dar acestea ar urma să expire înainte de alegerile din 2024.[87]

Educația

modificare
Pentru informații suplimentare, vezi Controverse din anii 2020 în jurul teoriei rasei critice

Sub administrația Biden, au fost emise mai multe runde de amnistiere a împrumuturilor pentru studenți, în valoare totală de peste 32 de miliarde de dolari.[88] În august 2022, a fost dezvăluit un plan care ar elimina 10.000 de dolari din datoria de împrumut pentru studenți pentru absolvenții singuri care câștigă mai puțin de 125.000 de dolari sau cuplurile căsătorite care câștigă mai puțin de 250.000 de dolari.[89] 20.000 de dolari ar fi fost eliminați pentru împrumutații Pell Grants, un program menit să ofere asistență bazată pe nevoi.[90] În iunie 2023, acest plan a fost anulat prin decizia Curții Supreme Biden v. Nebraska.[91][92] Biden intenționează să implementeze noi metode de reducere a datoriilor studenților, lucrând în jurul deciziei Curții Supreme.[93] Biden a declarat că oferirea de servicii universale de pre-grădiniță, precum și un sprijin pentru îngrijitori ar fi o prioritate pentru un cel de al doilea mandat.[94]

Unii candidați republicani și potențiali candidați văd educația ca pe o temă de campanie câștigătoare. Zeci de state au creat legi care împiedică instruirea teoriei rasiale critice, o disciplină academică axată pe examinarea inegalității rasiale. Susținătorii legilor spun că conversațiile despre identitatea rasială nu sunt potrivite pentru mediul școlar.[95][96][19] Criticii legilor împotriva teoriei rasei critice susțin că văruiesc istoria americană și acționează ca legi ale memoriei pentru a rescrie memoria publică a istoriei SUA.[97]

Politica externă

modificare

Conflictele în crus de desfășurare dintre Israel și Hamas, și Rusia și Ucraina sunt de așteptat să fie niște teme importante de campanie.[98]

Statele Unite au acordat un ajutor militar și umanitar semnificativ Ucrainei în timpul invaziei Rusiei.[99][100][101] Politicienii democrați și un număr mare de politicieni republicani au sprijinit acest plan, argumentând că Statele Unite au un rol semnificativ în „apărarea democrației și luptei împotriva agresiunii rusești”.[102] Unii candidați, precum Ron DeSantis și Donald Trump, susțin că Ucraina și suprimarea agresiunii rusești nu ar trebui să fie o problemă pentru Statele Unite, și că acest plan ar trebui limitat.[103] Vivek Ramaswamy s-a pronunțat în favoarea încheierii ajutorului militar al SUA pentru Ucraina și pentru recunoașterea anexării teritoriilor de către Rusia.[104]

În timpul războiului dintre Israel și Hamas, Biden a anunțat „fără echivoc” un ajutor militar pentru Israel, și a condamnat acțiunile Hamas și a altor militanți palestinieni catalogându-le ca fiind teroriste.[105] Biden a cerut Congresului un fond de 10.6 miliarde de dolari pentru a acorda ajutor Israelului.[106] Kennedy a condamnat atacurile Hamas asupra civililor israeleni și și-a declarat sprijinul pentru pachetul de ajutor către Israel.[107] 74% din alegătorii evrei și-au arătat sprijinul pentru ajutorul militar și umanitar al administrației Joe Biden.[108] Sprijinul lui Biden pentru Israel a deteriorat serios sprijinul musulmanilor pentru democrați în sondaje.[109] Sondajele au indicat o împărțire semnificativă între opinia elitelor cu privire la războiul Israel-Hamas, care a luat o majoritate covârșitoare de partea Israelului și a publicului larg.[110] Majoritatea americanilor se opune ajutorului militar american pentru Israel și consideră că Statele Unite „ar trebui să fie un mediator neutru” în conflictul israelo-palestinian, mai degrabă decât să ia partea cuiva.[110] Dintre alegătorii cu vârstele de 18-34 de ani, 66% dezaprobă conduita Israelului în timpul războiului și 20% o aprobă, în timp ce o majoritate este de partea palestinienilor predominant în conflict[111]

Problemele din sănătate

modificare

Trump a făcut ca abrogarea Affordable Care Act, mai cunoscută sub numele de Obamacare, să fie o temă cheie a alegerilor din 2024.[18] Problema politicii de sănătate și medicamente, inclusiv dacă Statele Unite ar trebui să treacă la un sistem universal de asistență medicală[112] și pandemia de COVID-19 este de așteptat să joace un rol cheie în alegerile prezidențiale din 2024.[113] Potrivit Deseret News, Kennedy a încercat să-și modereze poziția anti-vaccin înainte de alegeri, declarând că nu este împotriva tuturor vaccinurilor și spunându-i lui Bill Maher într-un interviu că „tot ce spun” este că „să testăm” [vaccinurile].[114] felul în care testăm alte medicamente. Asta nu pare nerezonabil”. West candidează pe o platformă medicală în care toți să aibă acces la medicină.[12]

Drepturile LGBT

modificare
Pentru informații suplimentare, vezi Mișcarea anti-LGBT din Statele Unite din anii 2020

În ultimii ani, politicienii conservatori din legislaturi ale statelor au introdus un număr mare și în creștere de proiecte de lege care restrâng drepturile persoanelor LGBT, în special ale persoanelor transgender.[115][116]

Într-un mesaj de campanie din februarie 2023, Donald Trump a spus că, dacă va fi reales, va adopta o lege federală care ar recunoaște doar două genuri, a susținut că a fi transgender este un concept alcătuit de „stânga radicală” și va adopta aproape o duzină de politici care ar viza americanii transgender. Ron DeSantis a semnat mai multe legi anti-LGBT în calitate de guvernator al Floridei, inclusiv controversata Florida Parental Rights in Education Act, numită de critici legea „Don’t Say Gay”, care interzice discuțiile despre orientarea sexuală și identitatea de gen în școlile publice din Florida.[117]

Partidul Democrat

modificare
 
Rezultatele actuale ale votului în alegerile primare ale Partidului Democrat din 2024
Kamala Harris a devenit nominalizatul probabil al Partidului Democrat pe 22 iulie 2024.[118]
Actualul președinte Joe Biden candidat inițial pentru realegere s-a retras în iulie 2024.[119]

Pe 25 aprilie 2023, președintele Joe Biden a anunța că va candida pentru un nou mandat, păstrând-o ca vicepreședinte pe Kamala Harris ca și coleg candidat.[120][121] În consecință, republicanii și-au intensificat criticile la adresa lui Harris de când Biden și-a declarat intenția de a candida pentru funcție.[122] La sfârșitul anului 2021, deoarece Biden se confrunta cu cote scăzute de aprobare, s-a speculat că nu va solicita realegerea,[123] iar unii democrați proeminenți (reprezentanții Carolyn Maloney, Tim Ryan și fostul reprezentant Joe Cunningham) l-au îndemnat public pe Biden să nu candideze.[124][125][126] Pe lângă impopularitatea lui Biden, mulți sunt îngrijorați de vârsta lui; a fost cea mai în vârstă persoană care a preluat funcția la 78 de ani și o să aibă 82 de ani la sfârșitul primului său mandat.[127] Dacă va fi reales, ar avea 86 de ani la sfârșitul celui de-al doilea mandat. Potrivit unui sondaj NBC publicat în aprilie 2023, 70% dintre americani, inclusiv 51% dintre democrați, consideră că Biden nu ar trebui să candideze pentru un al doilea mandat. Aproape jumătate a spus că a fost din cauza vârstei lui. Conform mediei naționale a sondajelor FiveThirtyEight, cota actuală de aprobare a lui Biden este de 41%, în timp ce 55% îl dezaprobă.[128] Au existat, de asemenea, speculații că Biden s-ar putea confrunta cu o provocare principală din partea unui membru al fracțiunii progresiste a Partidului Democrat.[129][130] După ce democrații au depășit așteptările la alegerile intermediare din 2022, mulți au crezut că șansele ca Biden să candideze și să câștige nominalizarea partidului său au crescut.[131]

Autorul Marianne Williamson și-a anunțat candidatura în februarie 2023, înainte ca Biden să-și anunțe propria candidatură pentru realegere. Williamson a căutat anterior să fie nominalizată de Partidul Democrat în 2020.[132] În aprilie 2023, Robert F. Kennedy Jr. și-a anunțat candidatura pentru nominalizare.[133] Membru al familiei Kennedy, este autor și avocat de mediu.[134][135] Începând din iulie 2023, sprijinul lui Kennedy a rămas între 10 și 15 la sută în media sondajelor efectuate de RealClear Politics în rândul alegătorilor probabili la alegerile primare din cadrul Partidului Democrat.[136] Pe 9 octombrie 2023, Kennedy a anunțat că va renunța la la candidatura pentru alegerile primare din cadrul Partidului Democrat și va candida în schimb ca independent.[137] În timp ce Kennedy a fost un democrat de-a lungul vieții, ratingul său net de aprobare în rândul democraților a fost semnificativ mai scăzut decât ratingul său net de aprobare în rândul alegătorilor republicani. Într-un sondaj New York Times/Sienna College realizat la sfârșitul lunii iulie, Kennedy a avut un rating net de dezaprobare de 31% în rândul democraților, dar un rating net de aprobare de 36% în rândul republicanilor.[138] Reprezentantul Dean Phillips și-a anunțat candidatura împotriva lui Biden pe 26 octombrie.[139]

În decembrie 2023, filialele de stat ale Partidului Democrat din Florida, Carolina de Nord și Tennessee au anunțat că numai președintele Biden va apărea pe buletinul de vot primar în acele state.[140] Mișcarea a fost criticată ca fiind nedemocratică de rivalii lui Biden, Dean Phillips,[141] Marianne Williamson[142] și Cenk Uygur.[143]

Williamson și-a anunțat retragerea inițială pe 7 februarie 2024,[144] deși și-a reluat campania câteva săptămâni mai târziu.[145] Pe 6 martie 2024, Philips și-a suspendat campania după ce nu a câștigat niciun stat în noaptea anterioară Super Tuesday,[146] urmat de Williamson pe 11 iunie.[147] În ciuda faptului că a fost perceput ca un candidat minor, Palmer a câștigat caucusurile din Samoa Americană, făcându-l primul candidat care a câștigat un stat în alegerile primare disputat împotriva unui președinte în exercițiu de la Ted Kennedy în 1980.[148] Nu a câștigat alte bătălii și și-a suspendat candidatura pe 15 mai 2024.[149] Pe 12 martie 2024, Biden a obținut o majoritate de delegați, devenind oficial candidatul democrat probabil la președinție.[150] Williamson a reintrat în cursa prezidențială pe 2 iulie și a cerut o convenție deschisă.[151]

În urma unei dezbateri împotriva lui Donald Trump pe 27 iunie 2024[152] și a diagnosticării cu COVID-19 la mijlocul lunii iulie,[153] pe 21 iulie 2024, Biden a anunțat că se va retrage din cursa prezidențială, permitând democraților să aleagă un nou candidat.[119] He endorsed incumbent Vice President Kamala Harris for the presidential nomination.[154] La scurt timp după, Kamala Harris a anunțat că va participa pentru nominalizarea democraților.[155] Până la sfârșitul zilei următoare, pe 22 iulie, Harris și-a asigurat numărul necesar de susținere din partea delegaților pentru a devenii noul nominalizat probabil.[118] Nominalizatul partidului va fi oficial ales la Convenția Națională Democrată, programată între 19 și 22 august.


Nominalizat

modificare
 

Buletinul Partidului Democrat din 2024
Kamala Harris Tim Walz
Pentru președinție Pentru vicepreședinție
   
Al 49-lea vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii
(2021-prezent)
Al 41-lea guvernator al statului Minnesota
(2019-prezent)
Logo-ul
 

Opțiuni alternative pe buletinul de vot

modificare
Opțiuni alternative de vot
Nume Număr delegați Vot popular
Fără preferințe/Niciuna din opțiunile de mai sus/Indecis 20 (0.9%) 468,107 (3.9%)

Partidul Republican

modificare
 
Rezultatele actuale ale votului în alegerile primare ale Partidului Republican din 2024

Donald Trump, pe atunci președinte în exercițiu, a fost învins de Biden la alegerile din 2020 și nu are mandat limitat pentru a candida din nou în 2024, făcându-l al cincilea fost președinte care a solicitat un al doilea mandat neconsecutiv. Dacă va câștiga, Trump ar fi al doilea președinte care va câștiga un mandat neconsecutiv, după Grover Cleveland în 1892.[156] Trump a depus o declarație de candidatură la Comisia Electorală Federală (FEC) pe 15 noiembrie 2022 și și-a anunțat candidatura într-un discurs la Mar-a-Lago în aceeași zi.[157][158] Trump este considerat unul dintre favoriți pentru nominalizarea republicană la președinție, după anunțul său din campania electorală din 2024, pe 15 noiembrie 2022. [159]Trump a anunțat în martie 2022 că dacă va candida pentru realege și va câștiga nominalizarea republicană la președinție, fostul său vicepreședinte Mike Pence nu o să fie colegul său de candidatură.[160]

În martie 2023, Trump a fost acuzat pentru plățile sale de bani nedeclarați către actrița de filme pentru adulți Stormy Daniels.[161] Trump a fost din nou acuzat în iunie pentru manipularea documentelor clasificate care conțineau materiale sensibile pentru securitatea națională. Trump a pledat nevinovat pentru toate acuzațiile legate de aceste cazuri.[162][163]

Trump ar putea deveni ineligibil pentru a fi în buletinul de vot din Colorado, Curtea Supremă din Colorado hotărând în decizia sa din decembrie 2023 Anderson v. Griswold că a încălcat clauza de insurecție a celui de-al 14-lea amendament din Constituția Statelor Unite pentru rolul său în asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie, deși decizia este în prezent suspendată.[164] Secretarul de stat din Maine, Shenna Bellows, a hotărât, de asemenea, în decembrie 2023, că Trump nu poate apărea pe buletinul de vot din Maine, invocând și ea tot Clauza de insurecție, acea decizie fiind, de asemenea, amânată în așteptarea apelului.[165][15]

Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a fost văzut ca principalul competitor al lui Trump pentru nominalizarea republicană; a strâns mai multe fonduri de campanie în prima jumătate a anului 2022 și a avut procente în sondaje mai favorabile decât Trump până la sfârșitul lui 2022.[166][167][168] Pe 24 mai 2023, DeSantis și-a anunțat candidatura pe Twitter într-o conversație online cu CEO-ul Twitter, Elon Musk. „Declinul american nu este inevitabil – este o alegere... Candidez pentru președinția Statelor Unite pentru a conduce marea noastră revenire americană”, a adăugat DeSantis. Campania sa a declarat că a strâns 1 milion de dolari în prima oră după anunțarea candidaturii sale.[169] Vorbind la Fox & Friends, el a declarat că va „distruge stângismul” în Statele Unite.[170] La sfârșitul lunii iulie 2023, media națională a sondajelor FiveThirtyEight a alegerilor primare din cadrul Partidului Republican îl aveau pe Trump la 52%, iar pe DeSantis la 15.[171]

Fostul ambasador al ONU, Nikki Haley, a câștigat teren și se află pe locul doi în New Hampshire, în mediile sondajelor compilate de RealClearPolitics, la începutul lunii noiembrie 2023.[172]

În urma caucusurilor din Iowa, în care Trump a înregistrat o victorie zdrobitoare, DeSantis și omul de afaceri Vivek Ramaswamy au renunțat la cursă și l-au susținut pe Trump, lăsându-l pe fostul președinte și pe Nikki Haley, fostul guvernator al Carolinei de Sud care a servit în cabinetul lui Trump, ca singuri care au rămas candidații principali.[173][174] Trump continued to win all four early voting contests while Haley's campaign struggled to gain momentum.[175] Trump a continuat să câștige toate cele patru bătălii de vot anticipat, în timp ce campania lui Haley s-a luptat să câștige avânt. Pe 6 martie 2024, a doua zi după ce a câștigat doar un stat în alegerile primare din cincisprezece în Super Tuesday, Haley și-a suspendat campania. Trump a devenit singurul candidat major rămas pentru nominalizarea la președinția republicană.[176]

Pe 12 martie 2024, Trump a devenit oficial candidatul republican probabil.[177]

Nominalizatul republican

modificare
 

Buletinul Partidului Republican din 2024
Donald Trump J. D. Vance
Pentru președinție Pentru vicepreședinție
   
Al 45-lea președinte al Statelor Unite ale Americii
(2017-2021)
Senator al statului Ohio
(2023-prezent)
Logo-ul
 

Opțiuni alternative pe buletinul de vot

modificare
Opțiuni alternative de vot
Nume Număr delegați Vot popular
Fără preferințe/Niciuna din opțiunile de mai sus/Indecis 0 (0%) 112,251 (0.6%)

Candidați independenți și de la „partide terțe”

modificare

Numeroși candidați independenți sau din partea unui partid terț au anunțat că vor participa la prezidențiale.

Activistul anti-vaccin și avocatul de mediu Robert F. Kennedy Jr. a primit sprijin în cadrul alegătorilor anti-sistem dezamăgiți de politica americană tradițională, câștigând procente importante în unele sondaje care măsoară popularitatea independenților.[178][179] S-a confruntat cu critici din cauza sprijinului pentru o mulțime de teorii ale conspirației, în principal legate de asasinarea lui John F. Kennedy și vaccinurile pentru combaterea COVID-19.[180] Activistul și intelectualul de stânga Cornel West a anunțat o campanie ca independent după ce a anunțat inițial o candidatură din partea Partidului Popular și mai târziu din partea Partidului Verzilor. Organizația politică centristă No Labels, care a contribuit la crearea grupului bipartizan pentru rezolvarea problemelor din Camera Reprezentanților Statelor Unite, a spus, de asemenea, că ar lua în considerare candidatul unui al treilea partid, invocând sondaje pentru un astfel de candidat.[181] Unele partide consacrate, cum ar fi Partidul Solidarității Americane, Partidul Prohibiției și Partidul pentru Socialism și Eliberare și-au anunțat candidații la președinție, în timp ce altele, cum ar fi Partidul Libertarian și Partidul Verzilor, nu au organizat încă alegerile primare.

Nominalizări notabile

modificare

Următoarele persoane au fost nominalizate de partidele lor respective pentru a candida la președinție.

Cu acces majoritar la vot

modificare
Partidul Libertarian
modificare

Chase Oliver a fost ales de Partidul Libertarian să candideze la președinție pe 26 mai 2024, la Convenția Națională Libertariană din 2024. Oliver a fost candidatul partidului la alegerile pentru Senatul Statelor Unite din Georgia din 2022.[182] La datele din mai 2024, partidul are acces la vot în cel puțin 37 de state, cu un total de 380 de voturi electorale.[183]

 

Buletinul Partidului Libertarian din 2024
Chase Oliver Mike ter Maat
Pentru președinție Pentru vicepreședinție
 
Director de cont de vânzări din Georgia Economist din Virginia
Logo-ul
 
Partidul Verde
modificare

Jill Stein a anunțat pe 26 mai 2024 că campania ei a acumulat suficienți delegați pentru a-și asigura nominalizarea Partidului Verde și, astfel, a devenit candidatul probabil.[184][185][186] Stein a fost candidatul partidului în 2012 și 2016. Stein este medic și fost membru al întâlnirii din Lexington. Niciun coleg de candidatură nu a fost încă anunțat, Convenția Națională a Verzilor din 2024 urmând să aibă loc între 15 și 18 august 2024.[187] La datele din iunie 2024, Stein are acces la buletinele de vot atât pe linia de vot a Partidului Verzilor, cât și pe cele independente în cel puțin 22 de state cu un total de 273 de voturi electorale.[188]

 

Buletinul Partidului Verde din 2024
Jill Stein TBA
Pentru președinție Pentru vicepreședinție
 
Fizician din Massachusetts TBA
Logo-ul
 

Cu acces parțial la vot

modificare

These parties have ballot access in some states, but not enough to get 270 votes to win the presidency, without running a write-in campaign.

Fără acces pe buletinele de vot

modificare

Candidați notabili declarați

modificare

Următoarele persoane și-au declarat intenția de a candida la președinție.

Independenți

modificare
Cornel West
modificare

Cornel West este un activist și intelectual socialist care a anunțat o campanie ca independent după ce a anunțat inițial o candidatură din partea Partidului Popular și mai târziu ca candidat al Partidului Verzilor.[12] Colegiala lui este Melina Abdullah, un lider academic și civic din California.

Buletinul candidatului independent Cornel West
Cornel West Melina Abdullah
Pentru președinție Pentru vicepreședinție
   
Academician și activist din California Academician și lider activist din California
Logo-ul
 
Alți candidați independenți
modificare

Candidați retrași

modificare

Următoarele persoane notabile și-au anunțat și apoi și-au suspendat campaniile înainte de alegeri:

Sondaje și prognoze

modificare

Prognoze

modificare

Analiștii electorali și experții politici emit previziuni probabilistice pentru a oferi cititorilor o idee despre cât de probabile sunt diferitele rezultate electorale. Aceste previziuni folosesc o varietate de factori pentru a determina probabilitatea ca fiecare candidat să câștige fiecare stat. Majoritatea predictorilor electorali folosesc următoarele evaluări:

  • "nesigur": fără avantaj
  • „marjă” (folosit de unii analiști): avantaj care nu este chiar la fel de puternic ca „sprijin"
  • "sprijin": avantaj ușor
  • "preferabil": avantaj semnificativ, dar depășit
  • "sigur" sau "solid": șanse aproape sigure de victorie

Mai jos este o listă a statelor considerate de una sau mai multe prognoze a fi competitive; statele care sunt considerate a fi „sigure” sau „solide” de către toți prognozatorii (The Cook Political Report, Sabato's Crystal Ball și Inside Elections) sunt omise din motive de concizie.

Stat VE PVI[212] Rezultatele
din 2020
Marja din
2020[213]
IE
26 aprilie,
2023
[214]
Sabato
29 iunie,
2023
[215]
Cook
19 decembrie,
2023
[216]
CNalysis
15 noiembrie,
2023
[217]
Alaska 3 R+8 52.8% R 10.06% Solid R Preferabil R Solid R Foarte preferabil R
Arizona 11 R+2 49.4% D 0.31% Nesigur Nesigur Nesigur Nesigur
Florida 30 R+3 51.2% R 3.36% Sprijin R Preferabil R Preferabil R Foarte preferabil R
Georgia 16 R+3 49.5% D 0.24% Nesigur Nesigur Nesigur Nesigur
Iowa 6 R+6 53.1% R 8.20% Preferabil R Preferabil R Solid R Solid R
Maine[d] 2 D+2 53.1% D 9.07% Preferabil D Preferabil D Preferabil D Foarte preferabil D
ME–02[d] 1 R+6 52.3% R 7.44% Sprijin R Sprijin R Preferabil R Foarte preferabil R
Michigan 15 R+1 50.6% D 2.78% Marjă D Sprijin D Nesigur Marjă D
Minnesota 10 D+1 52.4% D 7.11% Sprijin D Preferabil D Preferabil D Foarte preferabil D
NE–02[d] 1 Egalitate 52.0% D 6.50% Sprijin D Sprijin D Preferabil D Sprijin D
Nevada 6 R+1 50.1% D 2.39% Marjă D Nesigur Nesigur Nesigur
New Hampshire 4 D+1 52.7% D 7.35% Sprijin D Sprijin D Preferabil D Foarte preferabil D
New Mexico 5 D+3 54.3% D 10.79% Solid D Preferabil D Solid D Solid D
North Carolina 16 R+3 49.9% R 1.35% Marjă R Sprijin R Sprijin R Nesigur
Ohio 17 R+6 53.3% R 8.03% Preferabil R Preferabil R Solid R Foarte preferabil R
Pennsylvania 19 R+2 50.0% D 1.16% Nesigur Nesigur Nesigur Nesigur
Texas 40 R+5 52.1% R 5.58% Preferabil R Preferabil R Preferabil R Sprijin R
Virginia 13 D+3 54.1% D 10.11% Preferabil D Preferabil D Solid D Foarte preferabil D
Wisconsin 10 R+2 49.5% D 0.63% Nesigur Nesigur Nesigur Nesigur
Media D - 247
R - 235
56 nesigure
D - 260
R - 235
43 nesigure
D - 226
R - 235
77 nesigure
D - 241
R - 219
78 nesigure

Predicțiile NBC

modificare

NBC Decision Desk declară câștigătorul alegerilor pe fiecare stat când devine matematic imposibil (nu doar improbabil) ca să câștige contracandidatul.[218] NBC l-a declarat pe Trump câștigător în Kentucky, Indiana, Virginia de Vest, Florida, Missouri, Alabama, Olkahoma, Tennessee, Carolina de Sud, Arkansas, Texas, Wyoming, Dakota de Sud, Dakota de Nord, Mississippi, Louisiana, Ohio, Kansas, Utah, Montana, Iowa, Idaho, Carolina de Nord, Georgia, Pennsylvania, Wisconsin.[218] Harris a fost declarată câștigătoare în Vermont, Massachusetts, District of Columbia, Maryland, Delaware, Rhode Island, New York, Illinois, Colorado, California, Oregon, Washington, Connecticut, Virginia, Hawaii, New Mexico, Minnesota, New Jersey.[218] În Nebraska Trump a câștigat 4 din cei 5 electori, Harris a câștigat unul dintre ei.[218]

Ca electori: Harris 219, Trump 276.[218]

Femeile o preferă pe Harris, în timp ce bărbații îl preferă pe Trump.[218] În orice alegeri, începând cu 1980, femeile au votat în număr mai mare decât bărbații.[218] Trump a făcut progrese cu privire la alegătorii tineri (sub 30 ani) și la cei de culoare (negri și latino).[218] Harris a făcut progrese cu privire la alegătorii albi și la cei în vârstă (65+).[218] Podcastul lui Joe Rogan a influențat mulți bărbați tineri să voteze cu Trump.[218] Trump a pierdut mulți alegători LGBTQ.[218] El a câștigat mulți alegători rurali și independenți.[218] Americanii cu diplome universitare o preferă pe Harris.[218]

Democratul Josh Stein a fost ales guvernator al statului Carolina de Nord.[218]

La ora 04:24, ora României, pe 6 noiembrie 2024 nu existau mari surprize în cursa electorală.[218]

Republicanii vor prelua controlul Senatului.[218]

La ora 05:50, ora României, pe 6 noiembrie 2024 niciunul dintre cele 7 state competitive (nesigure) nu avea un câștigător declarat.[218] Între timp Trump a câștigat Carolina de Nord, Georgia, Pennsylvania, Wisconsin (state competitive).[218]

În discursul său de la ora 9:25, ora României, pe 6 noiembrie 2024 Trump a promis că va începe o epocă de aur a SUA.[218]

La ora 09:55, ora României, pe 6 noiembrie 2024 NBC nu a declarat câștigătorul alegerilor prezidențiale și nici dacă republicanii vor prelua controlul Camerei Reprezentanților.[218]

Câștigând Alaska și un elector din Maine, Trump va obține 270 electori, dar NBC nu poate declara încă acest lucru drept deja petrecut în mod cert.[218]

Amendamente constituționale care legiferează dreptul la avort au fost adoptate în mai multe state, cu excepția Floridei și Dakotei de Sud.[218] Dar mulți care au votat în favoarea dreptului la avort au votat cu Trump.[218] În schimb Nebraska a interzis avortul după primul trimestru.[218]

La ora 12:32, ora României, pe 6 noiembrie 2024 NBC l-a declarat pe Trump drept președintele ales.[218]

Dezbateri

modificare

În aprilie 2022, Comitetul Național Republican a votat în unanimitate retragerea din Comisia pentru Dezbateri Prezidențiale (CPD).[219] În mai 2024, campania Biden a propus găzduirea a două dezbateri în afara programului CPD și refuzul de a participa la dezbaterile găzduite de CPD. Biden și Trump au fost de acord cu dezbaterile la CNN pe 27 iunie și la ABC News pe 10 septembrie.[220] Tabăra Harris a sugerat că o altă dezbatere ar putea avea loc în octombrie, după dezbaterea din 10 septembrie cu Trump.[221] Pe 12 septembrie, Trump a anunțat că nu va avea loc a treia dezbatere prezidențială.[222]

Dezbaterea prezidențială din 27 iunie: Biden vs. Trump

modificare

CNN a găzduit prima dezbatere majoră a alegerilor pe 27 iunie la Atlanta, cu 51 de milioane de telespectatori care au vizionat-o.[223] Presa a caracterizat performanța de la dezbatere a lui Biden drept un „dezastru”. Unii experți au remarcat că el și-a pierdut frecvent șirul de idei și a dat răspunsuri vagi și confuze.[224][225][226]

G. Elliott Morris și Kaleigh Rogers de la emisiunea 538 de la ABC News au susținut că Biden nu a reușit să le asigure alegătorilor că este capabil să continue drept președinte pentru încă patru ani.[227] După dezbatere, aleșii, strategii de partid și organizatorii de strângere de fonduri au discutat despre înlocuirea lui Biden ca candidat al partidului, inclusiv dacă democrații de seamă ar trebui să facă o declarație publică în care să-i ceară să se retragă.[228] Ca răspuns, Biden a declarat inițial că nu va renunța, iar politicieni democrați proeminenți, inclusiv Barack Obama și Hillary Clinton, și-au reiterat sprijinul pentru Biden în urma dezbaterii.[229][230][231] Performanța dezbaterii l-a determinat pe Biden să-și retragă în cele din urmă oferta pentru realegere pe 21 iulie.[232]

Dezbaterea prezidențială din 10 septembrie: Harris vs. Trump

modificare

A doua dezbatere prezidențială a avut loc marți, 10 septembrie, la ABC News,[233] cu 67,1 milioane de telespectatori care au vizionat-o.[234] Trump propusese o dezbatere la Fox News în loc de dezbaterea de la ABC,[235] dar mai târziu a acceptat dezbaterea de laABC.[236] Dezbaterea a avut loc la Centrul Național al Constituției din Philadelphia și a durat aproximativ 100 de minute.[237] Subiectele de dezbatere la ABC au inclus avortul, economia, politica externă și imigrația.[238] Majoritatea organizațiilor de știri au declarat-o pe Harris câștigătoarea dezbaterii,[e] iar sondajele au arătat că alegătorii au crezut că Harris a câștigat dezbaterea cu ceea ce The Washington Post a descris drept o marjă „istorică”.[248] În timpul dezbaterii, Trump a făcut numeroase afirmații false și declarații extreme, inclusiv afirmații false despre imigranții care, chipurile, mănâncă animale de companie, și democrați care susțin pruncuciderea.[249] CNN a descoperit că Trump a făcut peste 30 de afirmații false în timpul dezbaterii, iar Harris a făcut doar una.[250] Republicanii au atribuit performanța slabă la dezbatere a lui Trump percepției lor cum că moderarea dezbaterii de către ABC News ar fi fost părtinitoare, acuzând moderatorii că l-au verificat pe Trump de mai mult de patru ori, dar nu au verificat-o și pe Harris.[251][252]

Dezbaterea vicepreședinților din 1 octombrie: Vance vs. Walz

modificare

Candidații la vicepreședinție JD Vance și Tim Walz au participat la o dezbaterea găzduită de CBS News pe 1 octombrie la CBS Broadcast Center din New York City.[253][254] Subiectele discutate în timpul dezbaterii au inclus imigrația, avortul și economia.[255][256] Verificarea faptelor s-a făcut în principal numai online,[257] Vance făcând mai multe afirmații false și înșelătoare decât Walz.[258]

Patruzeci și trei de milioane de telespectatori au urmărit dezbaterea.[259] Mulți observatori au văzut dezbaterea ca fiind „pozitivă” și „civilizată”. Potrivit sondajelor, ambii candidați au fost în măsură egală considerați câștigători în urma sondajelor efectuate în rândul telespectatorilor care au fost întrebați cine a câștigat dezbaterea,[260] în timp ce Vance a fost considerat câștigătorul de către majoritatea editorialiștilor.[f]

Dezbateri mici și forumuri

modificare

Au fost organizate diverse dezbateri și forumuri, sponsorizate de Fundația Free & Equal Elections.[268]

Rezultate

modificare

Rezultate la nivel național

modificare
 
99.2%
Candidat Partid Voturi[269] % Electori câștigați
Donald Trump Partidul Republican 76,876,907 49,86% 312
Kamala Harris Partidul Democrat 74,392,514 48,25% 226
Jill Stein Partidul Verde 777,662 0,50% 0
Robert F. Kennedy Jr. Independent 750,931 0,49% 0
Chase Oliver Partidul Libertarian 639,992 0,42% 0
Alți candidați 756,156 0,49% 0
Total voturi 154,194,162 100,00% 538
Voturi electorale necesare pentru câștigare 270

Rezultate pe stat

modificare
Districtor
statal
Trump/Vance
Republican
Harris/Walz
Democrat
Stein/Ware
Verzii
Kennedy/Shanahan
Independent
Oliver/Maat
Libertarian
Alții Marjă Schimbare
marjă[g]
Total
voturi
Votes %
EV
Voturi %
EV
Voturi %
EV
Voturi %
EV
Voturi %
EV
Voturi %
EV
Voturi % %
Alabama 1,457,704 64.8% 9 769,391 34.2% 4,301 0.2% 12,026 0.5% 4,915 0.2% 2,257,052[270]
Alaska 3
Arizona 11
Arkansas 758,651 64.2% 6 395,851 33.5% 4,264 0.4% 13,223 1.1% 5,708 0.5% 3,272 0.3% 1,180,216[271]
California 54
Colorado 10
Connecticut 736,567 42.0% 989,545 56.4% 7 14,292 0.8% 8,427 0.5% 6,731 0.4%
Delaware 214,184 41.9% 289,585 56.6% 3 4,633 0.9% 2,037 0.4% 914 0.2% 518,329[272]
Districtul Columbia 3
Florida 6,109,443 56.1% 30 4,680,748 43.0% 43,116 0.4% 31,957 0.3% 25,231 0.22% 10,890,948[273]
Georgia 2,661,056 50.7% 16 2,544,281 48.5% 18,195 0.3% 20,670 0.4%
Hawaii 193,169 37.5% 312,384 60.6% 4 4,372 0.8% 2,719 0.5% 2,864 0.6%
Idaho 605,041 66.9% 4 274,838 30.4% 2,971 0.3% 12,809 1.4% 4,462 0.5% 4,344 0.46%
Illinois 2,414,506 44.5% 2,939,022 54.1% 19 77,992 1.4%
Indiana 1,711,713 58.6% 11 1,158,650 39.7% 29,195 1.0% 20,356 0.7%
Iowa 926,653 56.0% 6 706,556 42.7% 13,105 0.8% 7,212 0.4% 2,289 0.1% 1,655,722[274]
Kansas 741,949 57.2% 6 532,475 41.0% 15,823 1.2% 7,420 0.6%
Kentucky 1,336,227 64.6% 8 700,920 33.9% 7,538 0.4% 16,753 0.8% 6,409 0.3% 1,014 0.05% 2,070,074[275]
Louisiana 1,208,269 60.2% 8 766,424 38.2% 7,137 0.4% 6,639 0.3% 6,831 0.3% 10,981 0.46% 2,006,281[276]
Maine 2
ME-1 165,322 38.2% 256,570 59.3% 1 4,836 1.1% 2,809 0.7% 2,853 0.7%
ME-2 1
Maryland 10
Massachusetts 1,234,783 36.5% 2,072,304 61.3% 11 25,387 0.8% 17,363 0.5% 32,173 1.0%
Michigan 2,804,647 49.7% 15 2,724,029 48.3% 44,697 0.8% 26,847 0.5% 22,599 0.4% 15,882 0.24% 5,645,936[277]
Minnesota 1,518,684 46.9% 1,656,829 51.1% 10 16,271 0.5% 23,991 0.7% 15,155 0.5% 9,474 0.29%
Mississippi 6
Missouri 1,739,047 58.5% 10 1,190,823 40.1% 16,957 0.6% 23,754 0.8% 2,979,051[278]
Montana 343,576 58.5% 4 225,519 38.4% 2,814 0.5% 11,452 1.9% 4,147 0.7% 586,646[279]
Nebraska 2
NE-1 1
NE-2 1
NE-3 236,721 76.3% 1 69,809 22.5% 763 0.3% 1,963 0.6% 864 0.3%
Nevada 6
New Hampshire 394,867 48.1% 417,180 50.9% 4 3,654 0.5% 4,386 0.5%
New Jersey 14
New Mexico 422,184 45.9% 476,088 51.8% 5 4,571 0.5% 9,511 1.0% 3,735 0.4% 3,280 0.39% 919,369[280]
New York 28
Carolina de Nord 2,878,108 51.1% 16 2,688,797 47.7% 24,363 0.4% 21,820 0.4% 18,681 0.3% 5,675,346[281]
Dakota de Nord 245,943 67.5% 3 111,966 30.8% 6,206 1.7% 367,198[282]
Ohio 3,116,579 55.2% 17 2,476,003 43.9% 27,502 0.5% 22,505 0.4% 5,644,642[283]
Oklahoma 1,036,213 66.2% 7 499,599 31.9% 16,020 1.0% 9,198 0.6% 5,143 0.3% 1,566,173[284]
Oregon 8
Pennsylvania 3,511,865 50.6% 19 3,366,829 48.5% 33,833 0.5% 32,954 0.5%
Rhode Island 213,021 42.1% 282,110 55.7% 4 2,840 0.6% 5,010 1.0% 1,603 0.3% 1,506 0.27%
Carolina de Sud 1,481,919 58.2% 9 1,027,225 40.4% 8,102 0.3% 12,650 0.5% 15,136 0.6% 2,547,898[285]
Dakota de Sud 272,081 63.4% 3 146,859 34.2% 7,204 1.7% 2,778 0.7% 428,922[286]
Tennessee 1,964,499 64.2% 11 1,055,039 34.5% 8,953 0.3% 21,511 0.7% 10,292 0.33%
Texas 6,375,362 56.3% 40 4,806,436 42.4% 82,299 0.7% 68,264 0.6% 11,340,202[287]
Utah 6
Vermont 119,393 32.6% 235,791 64.3% 3 5,905 1.6% 1,828 0.5% 3,481 0.96%
Virginia 2,011,637 46.6% 2,235,958 51.8% 13 32,297 0.8% 18,959 0.4% 16,516 0.4%
Washington 12
Virginia de Vest 527,704 70.2% 4 210,223 27.9% 2,482 0.3% 8,842 1.2% 2,995 0.4%
Wisconsin 1,697,298 49.7% 10 1,667,881 48.9% 12,266 0.4% 17,681 0.5% 10,501 0.3% 8,846 0.24%
Wyoming 192,576 72.3% 3 69,508 26.1% 4,191 1.6%
Total
312
226
Trump/Vance
Republican
Harris/Walz
Democrat
Stein/Ware
Verzii
Kennedy/Shanahan
Independent
Oliver/Maat
Libertarian
Alții Marjă Schimbare
marjă
Total
voturi

State care au schimbat votul în favoarea Republicanilor în detrimentul Democraților

modificare

Demografia votului

modificare
Demografia votului la alegerile prezidențiale din 2024[288]
Subgrup demografic Trump Harris % din
totalul voturilor
Ideologie
Liberali 7 91 23
Moderați 40 57 42
Conservatori 90 9 34
Partid
Democrați 4 95 31
Republicani 94 5 35
Independenți 46 49 34
Gen
Bărbați 55 42 47
Femei 45 53 53
Statut matrimonial
Căsătorit 56 43 54
Necăsătorit 42 54 46
Genul pe statut matrimonial
Bărbați căsătoriți 60 38 28
Femei măritate 51 48 26
Bărbați necăsătoriți 49 47 20
Femei nemăritate 38 59 27
Rasă/etnie
Albi 57 41 71
Afro-americani 13 85 11
Latino 46 52 12
Asiatici 39 54 3
Americani nativi/amerindieni 65 34 1
Alții 52 43 2
Gen pe rasă/etnie
Bărbați albi 60 37 34
Femei albe 53 45 37
Bărbați de culoare 21 77 5
Femei de culoare 7 91 7
Bărbați latino 55 43 6
Femei latino 38 60 6
Alții 46 48 6
Religie
Protestantă/Alte rituri creștine 63 36 42
Catolică 58 40 22
Iudaică 22 78 2
Altă religie 34 59 10
Fără afiliere religioasă 26 71 24
Religia pe grupuri rasiale/etnice
Protestanți albi/alți creștini 72 26 30
Catolici albi 61 35 15
Iudei albi 20 80 2
Albi de altă regligie 43 52 5
Albi fără afiliere religioasă/agnostici/atei 27 71 17
Albi evanghelici sau creștini născuți din nou
Da 82 17 22
Nu 40 57 78
Vârstă
18–24 ani 42 54 9
25–29 ani 45 53 6
30–39 ani 46 50 16
40–49 ani 50 48 16
50–64 ani 56 43 27
65 ani și peste 49 49 28
Vârsta în funcție de gen
Bărbați de 18-29 de ani 49 47 7
Bărbați de 33-44 de ani 53 43 12
Bărbați de 45-64 de ani 60 38 16
Bărbați de 65 de ani sau mai bătrâni 55 44 12
Femei de 18-29 de ani 37 61 7
Femei de 30-44 de ani 43 54 12
Femei de 45-64 de ani 50 49 19
Femei de 65 de ani sau mai bătrâne 45 54 16
Vârsta în funcție de rasă/etnie
Albi de 18–29 ani 49 49 8
Albi de 30–44 ani 55 42 15
Albi de 45–64 ani 62 37 25
Albi de 65 ani sau mai bătrâni 55 44 22
Afro-americani de 18–29 ani 15 84 2
Afro-americani 30–44 ani 15 82 3
Afro-americani de 45–64 ani 15 83 4
Afro-americani de 65 ani sau mai bătrâni 5 93 3
Latino de 18–29 ani 47 49 3
Latino de 30–44 ani 45 52 3
Latino de 45–64 ani 49 50 4
Latino de 65 ani sau mai bătrâni 41 58 2
Alții 46 48 6
Orientare sexuală
LGBT 13 86 8
Non-LGBT 53 45 92
A votat pentru prima oară
Da 56 43 8
Nu 50 48 92
Educație
Liceu sau mai puțin 63 35 15
Studii universitare neîncheiate 51 47 26
Studii postliceale 56 41 16
Diploma de Licența 45 53 24
Studii postuniversitare 38 59 19
Educație în funcție de rasă/etnie
Albi cu studii universitare 45 52 33
Albi fără studii universitare 66 32 39
Non-albi cu studii universitare 32 65 10
Non-albi fără studii universitare 34 64 19
Educație în funcție de rasă/gen
Femei albe cu studii universitare 41 57 17
Femei albe fără studii universitare 63 35 20
Bărbați albi cu studii universitare 50 47 16
Bărbați albi fără studii universitare 69 29 18
Non-albi 33 64 29
Venit
Sub $30,000 46 50 12
$30,000–49,999 53 45 16
$50,000–99,999 51 46 32
$100,000–199,999 47 51 28
Peste $200,000 45 51 13
Gospodării
Da 45 53 19
Nu 50 47 81
Serviciul militar
Veterani 65 34 12
Non-veterani 48 50 88
Regiune
Est 46 51 21
Vestul mijlociu 53 46 22
Sud 55 44 35
Vest 43 54 23
Tipul zonei
Urban 38 59 29
Suburbie 51 47 51
Rural 64 34 19
Votanți albi din suburbii în funcție de gen
Femei albe 53 46 19
Bărbați albi 62 35 18
Alți votanți 46 52 63
Opinia despre mandatul lui Biden
În total dezacord 93 4 45
Un oarecare dezacord 43 54 14
Un oarecare acord 4 95 24
În total acord 2 98 15
Starea despre cum merg lucrurile în SUA
Nesatisfăcător 56 42 43
Furios 72 27 30
Satisfăcător 18 81 19
Entuziast 11 89 6
Cele mai bune vremuri din SUA sunt
În viitor 40 58 61
În trecut 67 31 35
Calitatea candidatului care a contat cel mai mult
Are abilitatea de-a conduce 66 30 30
Poate aduce schimbarea necesară 74 24 28
Are o judecată bună 16 82 20
Îi pasă de oamenii ca mine 25 73 18
Votați în principal pentru președinte
Pentru candidatul tău 55 44 73
Împotriva oponenților 37 60 24
Care candidat e prea extremist
Trump este prea extremist 2 97 45
Harris este prea extremistă 98 1 38
Atât Harris cât și Trump sunt prea extremiști 63 21 8
Nici Harris nici Trump sunt prea extremiști 65 26 5
M-am decis cu cine voi vota
Înainte de septembrie 50 49 79
În septembrie 42 54 7
În octombrie 40 47 6
În ultimele săptămâni 54 42 3
În ultimele zile 47 41 4
Tema cea mai importantă
Democrația 18 80 34
Economia 80 19 32
Avortul 25 74 14
Imigrația 90 9 11
Politica externă 57 37 4
Democrația în Statele Unite este pusă în pericol
Democrația americană este foarte pusă în pericol 51 47 38
Democrația americană este oarecum pusă în pericol 50 49 35
Democrația americană este oarecum în siguranță 48 50 17
Democrația americană este foarte în siguranță 54 45 8
Încrezător că alegerile s-au desfășurat liber și corect
Foarte încrezător 14 84 35
Oarecum încrezător 58 39 33
Nu foarte încrezător 82 16 21
Per total neîncrezător 79 19 10
Îngrijorat cu privire la violență în funcție de rezultatul alegerilor
Da 42 56 70
Nu 69 29 28
Starea economiei americane
Slabă 87 10 33
Nu foarte bună 54 44 35
Bună 8 91 27
Excelentă 10 89 5
Situația economică a familiei astăzi
Mai slabă față de acum patru ani 81 17 46
Aproximativ aceeași 28 69 30
Mai bună ca acum patru ani 14 82 24
Inflația a cauzat dificultăți în familie în ultimul an
Dificultăți moderate 51 45 53
Nu a avut impact 20 77 24
Dificultăți severe 74 24 22
Avortul ar trebui să fie
Legal în toate cazurile 10 87 32
Legal în majoritatea cazurilor 49 49 33
Ilegal în majoritatea cazurilor 92 7 26
Ilegal în toate cazurile/interzis 88 11 6
Opinia despre Curtea Supremă
Acord 83 14 35
Dezacord 26 71 60
Majoritatea imigranților fără acte din SUA ar trebui să fie
Să li se ofere șansa de-a primi un statut legal 22 75 56
Deportați 87 11 40
Sprijinul SUA pentru Israel este
Prea puternic 30 67 31
Suficient 39 59 31
Nu suficient de puternic 82 17 30

Noaptea alegerilor

modificare
Un raport de la Voice of America privind victoria lui Trump.

NewsNation a fost primul canal de televiziune care a transmis victoria lui Trump; televiziunea s-a bazat pe datele de la Decision Desk HQ, iar proiecția a fost făcută la 1:22 a.m. EST pe 6 noiembrie.[289] Fox News l-a dat posibil câștigător pe Trump la 1:47 a.m. înainte ca CNN, ABS, CBS, NBC și Associated Press să înceapă să-l declare câștigător la 2:25 a.m.[290] Într-un centru de convenții din West Palm Beach, Florida, a fost întâmpinat cu urale de susținători, scandând „SUA! SUA! SUA!” când Fox News l-a declarat câștigător. Trump și-a revendicat victoria într-un discurs adresat susținătorilor săi, unde i s-au alăturat pe scenă familia sa și partenerul său de candidatură, JD Vance, spunând: „America ne-a dat un mandat puternic și fără precedent”. Harris nu a vorbit cu susținătorii ei, care se adunaseră la Universitatea Howard, alma mater. Copreședintele ei de campanie, Cedric Richmond, s-a adresat pe scurt mulțimii, spunând că Harris va vorbi public miercuri.[291] Câteva ore mai târziu, alte instituții de presă l-au proiectat și pe Trump drept al 47-lea președinte al Statelor Unite, Associated Press descriind-o drept o „revenire extraordinară pentru un fost președinte”.[292]

Reacții

modificare

Politice

modificare

Bernie Sanders, senator de Vermont, a criticat campania Democraților după alegeri, spunând că cei din partid „au abandonat clasa muncitoare” și au aflat că „clasa muncitoare i-a abandonat”. El a dat vina pe „bani grei” și „consultanți bine plătiți” pentru pierdere și a argumentat împotriva trimiterii de miliarde de dolari în ajutor militar Israelului.[293]

Harris recunoscându-și înfrângerea în fața lui Trump pe 6 noiembrie 2024.

Fostul președinte George W. Bush, care a refuzat să susțină vreunul dintre candidați, i-a oferit felicitări lui Trump și a spus că ceea ce el a definit ca pe o „prezență puternică” la alegeri este un „semn al sănătății republicii noastre și al puterii noastre și instituțiilor democratice.”[294]

Pe 6 noiembrie, a doua zi după ce a fost declarată victoria lui Trump, Harris și-a recunoscut public înfrângerea.[295]

Reacții internaționale

modificare

Financiare

modificare

Principalii indici de pe Wall Street au raportat maxime record în ziua de după noaptea alegerilor, cu Dow Jones Industrial Average în creștere cu 3,57%, S&P 500 cu 2,53% și Nasdaq cu 2,95%.[296] Elon Musk, un susținător proeminent al lui Trump și CEO al Tesla Motors, a înregistrat o creștere de aproape 20 de miliarde de dolari a averii sale după o creștere post-electorală a acțiunilor companiei cu 12%, până la un maxim de 288 de dolari pe acțiune.[297]

Conspirații privind "fraudarea alegerilor"

modificare

În urma victoriei lui Trump, unii susținători ai lui Harris de pe platforma X au împărtășit teoriile conspirației de negare a alegerilor, susținând că milioane de buletine de vot „au fost „lăsate nenumărate” și că a existat ceva „în neregulă” cu alegerile. Asemenea postări care susțin în mod fals că Trump a „furat” alegerile au atins apogeul la prânz a doua zi, cu 94.000 de postări pe oră, multe primind amplificare și câștigând fiecare peste un milion de vizualizări. Potrivit lui Gordon Crovitz, CEO al sistemului de rating media NewsGuard, expresia „Trump a trișat” a primit 92.100 de mențiuni pe platformă de la miezul nopții până în dimineața de miercuri după.[298] Pe lângă afirmațiile susținătorilor lui Harris, unii susținători ai lui Trump au susținut fără temei că diferența dintre alți ani, alegerile din 2020 și totalurile incomplete ale voturilor din 2024 au indicat fraude ale alegătorilor.[299][300]

O „bază” majoră pe care s-au întemeiat aceste afirmații false a fost afirmația conform căreia Biden a câștigat cu 20 de milioane de voturi mai multe în candidatura lui anterioară decât Harris în a ei.[299][300] La momentul în care aceste erori au fost răspândite, voturile erau încă numărate în multe state.[298][301] O estimare din acea perioadă, folosind procentul total de voturi de la Associated Press, a constatat că 16,2 milioane de voturi în douăzeci de state și Washington D.C. nu au fost încă numărate. Analiza statistică a votului a afirmat că, în ciuda numărării continue, proiecțiile erau deja stabilite și noi buletine de vot nu ar influența rezultatele niciunuia dintre state și D.C.[301] Directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică și Infrastructură, Jen Easterly, a respins afirmațiile false și a scris într-o declarație că „nu există nicio dovadă a vreunei activități rău intenționate care să aibă un impact material asupra securității sau integrității infrastructurii noastre electorale”.[298]

Analiză

modificare

Înfrângerea Kamalei Harris de către Trump a primit numeroase analize media. Jon Sopel de la The Independent a scris că problemele cele mai presante care au decis înfrângerea lui Harris au fost chestiuni la care Biden a fost perceput ca un eșec de către publicul american; acestea au inclus faptul că inflația a crescut cu 20% și salariile nu s-au ajustat pentru a se potrivi, precum și problema de la granița dintre Mexic și Statele Unite. Sopel a spus că, „îmbrățișând agenda Biden, [Harris] pur și simplu s-a legat de nepopularitatea lui”. Sopel a opinat că Partidul Democrat nu a avut legătură cu starea de spirit populară din SUA, subliniind lipsa de acțiune cu privire la imigrația ilegală, lipsa de atenție față de starea economică și lipsa de interes a majorității americanilor față de administrația Biden, eforturile de diversitate, echitate și incluziune.[302] Time a citat un strateg democrat care a lucrat cu Biden, care a spus că partidul „știe demult că sunt slabi ca performanță printre bărbații latini și negri”, făcând ca concentrarea lui Harris asupra femeilor și a apelurilor privind protecția drepturilor reproductive „un pas greșit major” în oferta ei electorală.[303] Într-un alt articol de la Time, Henry M. J. Tonks a legat rezultatul de prioritizarea de către partid a lucrătorilor din clasa profesionistă și a suburbiilor în detrimentul alegătorilor din clasa muncitoare, gulere albastre. El a susținut că deplasarea față de alegătorii clasei muncitoare a avut loc de la sfârșitul anilor 1960, ca răspuns la războiul din Vietnam și creșterea industriei tehnologice.[304]

Edward-Isaac Dovere de la CNN a considerat că unele probleme, cum ar fi problemele cu personalul ei, ar fi putut fi rezolvate, dar altele, precum legăturile ei cu Biden, nu ar fi putut fi rezolvate. Dovere a gândit că, dacă Biden s-ar fi retras mai devreme, Partidul Democrat ar fi avut timp să lanseze o campanie primară adecvată. El a gândit, de asemenea, că Walz a fost ales pentru că nu a putut să o „eclipseze” și că acest lucru reflectă „încrederea ei recent găsită și nesiguranța ei de lungă durată”.[305] The Economic Times a citat sondaje care arată un „sentiment negativ larg” cu privire la economie, iar Harris a fost „învinsă neîncetat” de Trump în timpul campaniilor în acest sens. Economic Times a citat evaluarea profesorului de la Facultatea de Drept de la Universitatea din Richmond, Carl Tobias, în ceea ce privește poziția lui Trump cu privire la victoria pe tema imigrației în fața lui Harris și a menționat modul în care Trump și-a sporit sprijinul din partea hispanicilor, în special în apropierea graniței mexico-americane și în zonele afectate de imigrația recentă.[306] Los Angeles Times a considerat că Harris nu poate depăși faptul că este candidatul te tip „întoarce pagina” și l-a citat pe strategul principal al fostului președinte Barack Obama, David Axelrod, care a spus: „Dacă ești vicepreședintele unei administrații, oamenii vor să te concedieze,” sunt mult în spatele mingii de opt pentru a începe." Los Angeles Times a spus că, în afară de contextul criminal, Trump „nu a urmat niciodată un scenariu, a batjocorit regulile și a vorbit direct despre anxietățile economice și culturale ale țării, pe limba oamenilor simpli”.[307]

Courtney Subramanian de la BBC a spus că Harris „nu a putut zdruncina sentimentul anti-Biden care a pătruns o mare parte din electorat”, că „nu a reușit să ofere un argument convingător despre motivul pentru care ar trebui să conducă țara”, nu a declarat o strategie de combatere a problemelor economice și nu a reușit să abordeze preocupările larg răspândite cu privire la imigrație.[308] David Faris, în Newsweek, a susținut că campania lui Harris s-a concentrat prea mult pe „never-Trumpers”, nu a reușit să se rupă de Biden și că alegătorii erau „furioși” pentru starea economiei și imigrației și „l-au eliminat acest mizerabil vicepreședinte în exercițiu”.[309] Jeet Heer de la The Nation a dat o evaluare similară, atribuind în plus pierderea lui Harris pe seama sentimentului „antisistem” larg răspândit și afirmând că democrații pot câștiga doar dacă „devin partidul care aspiră să fie mai mult decât îngrijitorii unui sistem deteriorat, ci mai degrabă dispus să îmbrățișeze politici radicale pentru a schimba acel status quo.”[310] Vox a evidențiat inflația reală, creșterea șomajului și creșterea datoriilor consumatorilor și scăderea economiilor drept indicatori economici cheie pe care democrații „s-ar putea să-i fi neglijat”.[311] Într-un alt articol de la Vox, Andrew Prokop a susținut că Harris a avut de suferit din cauza unei reacții la nivel global față de cei aflați în funcție pe timp de inflație, precum și de luptele ei de unificare a partidului în ceea ce privește problematica din Gaza, de a nu fi candidat al schimbării și de dificultatea ei de a apăra sau de a abandona pozițiile pe care le-a luat în cursa prezidențială din 2020.[312]

„În mare parte din acest an electoral, succesorii moderni ai populismului din cadrul Partidului Democrat au oferit un anti-populism: spunându-le alegătorilor că greșesc. Americanii au fost informați că greșesc atunci când observă corodarea abilităților lui Joe Biden și greșesc că nu cred că înlocuirea sa ar trebui să fie decisă printr-o conspirație în culise. Greșeau că nu se bucurau de miracolul economic american și greșeau că nu se îngrijorau pentru viitorul democrației. Oamenii de culoare și studenții greșeau că se așteptau ca partidul să se opună masacrului din Gaza. Comunitatea Latino nu era recunoscătoare pentru că părăsea partidul egalității rasiale, în timp ce bărbații afro-americani erau nechibzuiți pentru că nu susțineau o femeie de culoare. Toți greșeau că nu savurau mitingurile deschise de Beyoncé și Usher, scenetele de la Saturday Night Live și acel clip cu Barack Obama cântând rap. De ce nu puteau simți pur și simplu bucuria?”

The Guardian în ceea ce privește deciziile Partidului Democrat ce au dus la înfrângerea sa.[313]

Vezi și

modificare
  1. ^ a b This tally only reflects projections made unanimously by ABC,[2] Associated Press,[1] CBS,[3] CNN,[4] and NBC.[5]
  2. ^ Atribuit mai multor referințe:[69][70][71][72][73][74]
  3. ^ Ayyadurai is not eligible to serve as president as he is not a natural-born citizen, but he claims he can run for office.
  4. ^ a b c Unlike the other 48 states and Washington, D.C., which award all of their electors to the candidate who receives the most votes in that state, Maine and Nebraska award two electors to the winner of the statewide vote and one each to the candidate who receives the most votes in each congressional district.
  5. ^ Majoritatea organizațiilor de știri au declarat-o pe Harris câștigătoarea dezbaterii prezidențiale.[239][240][241][242][243][244][245][246][247]
  6. ^ Vance a fost declarat câștigătorul dezbaterii de către editorialiștii de la The New York Times,[261] The Wall Street Journal,[262] the Los Angeles Times,[263] USA Today,[264] the Financial Times,[265] and Politico[266] while Walz was declared the winner by a columnist from MSNBC.[267]
  7. ^ Marja de procente față de alegerile din 2020

Referințe

modificare
  1. ^ a b c d e „2024 Presidential Election Results”. Associated Press. . Accesat în . 
  2. ^ „2024 US Presidential Results”. ABC. 
  3. ^ „2024 Presidential results”. CBS. 
  4. ^ „Presidential Election Results 2024”. CNN. 
  5. ^ „Presidential Election 2024 Live Results”. NBC. 
  6. ^ „Election Planning Calendar” (PDF). Essex-Virginia.org. Essex County, Virginia. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ Baker, Graeme; Michael Sheils, McNamee (21.07.2024). „Biden ends re-election bid, upending White House race”. BBC. Accesat în 23 iulie 2024.  Verificați datele pentru: |access-date=, |date= (ajutor)
  8. ^ Singman, Brooke (). „Donald Trump announces 2024 re-election run for president”. Fox News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ Pellish, Aaron (). „Robert F. Kennedy Jr. announces independent run for president, ending Democratic primary challenge to Biden”. CNN (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ Benson, Samuel (). „RFK Jr.'s big gamble”. Deseret News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . Early polls show Kennedy polling in the teens or low 20s 
  11. ^ Enten, Harry (). „How RFK Jr. could change the outcome of the 2024 election”. CNN (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ a b c Benson, Samuel (). „Cornel West thinks the U.S. is in "spiritual decay." That's why he's running for president”. Deseret News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ Halpert, Madeline; Drenon, Brandon (). „Colorado Supreme Court kicks Trump off ballot, citing 'insurrection'. BBC News (în engleză). Accesat în . 
  14. ^ „Trump back on ballot in Colorado while state Republicans appeal ban to Supreme Court”. CBS News. . 
  15. ^ a b Freiman, Jordan (). „Maine secretary of state disqualifies Trump from primary ballot”. CBS News (în engleză). Accesat în . 
  16. ^ a b c d For sources on this, see:
  17. ^ McCammon, Sarah (). „Abortion rights win big in 2023 elections, again”. NPR. Accesat în . 
  18. ^ a b Colvin, Jill; Miller, Zeke (). „Trump says he will renew efforts to replace 'Obamacare' if he wins a second term”. Associated Press (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  19. ^ a b Manchester, Julia (). „Republicans see education as winning issue in 2024”. The Hill (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Cook, Charlie (). „Will 2024 Be About the Economy, or the Candidates?”. Cook Political Report. Arhivat din original la . Accesat în . 
  21. ^ Ward, Alexander; Berg, Matt (). „2024: The foreign policy election?”. POLITICO (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  22. ^ „Here's where the 2024 presidential candidates stand on LGBTQ+ issues”. ABC News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ a b Fields, Gary; Sanders, Linley (). „Americans agree that the 2024 election will be pivotal for democracy, but for different reasons”. Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ a b Lemire, Jonathan; Ward, Myah (). „Trump's 'dictator' remark puts 2024 campaign right where Biden wants it”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ „US Election guide: how does the election work?”. The Daily Telegraph. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ Megerian, Chris (). „For Biden and Trump, 2022 is 2020 sequel — and 2024 preview?”. Associated Press (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ Baker, Peter (). „Trump Hints at Another Act in Four Years, Just Like Grover Cleveland”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ Samuels, Brett (). „Trump releases 12-page response to Jan. 6 hearing”. The Hill (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ Feinberg, Andrew (). „Trump demands 'new election immediately' in bizarre post on Truth Social”. The Independent (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ Waldman, Michael (). „How Bad Could the 2024 Election Be?”. Brennan Center for Justice (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ Balz, Dan; Ence Morse, Clara (). „American democracy is cracking. These forces help explain why”. The Washington Post (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ Leonhardt, David (). „A Crisis Coming: The Twin Threats to American Democracy”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ Gambino, Lauren (). „With the US election a year away, most Americans don't want Biden or Trump”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „Is Our Democracy Under Threat?”. www.rutgers.edu (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ McArdle, Megan (). „2016 Might Look Safe to Democrats. But 2024?”. Bloomberg. Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ Janda, Kenneth (). The Challenge of Democracy: American Government in Global Politics. Wadsworth. p. 218. ISBN 978-1133602309. 
  37. ^ Neale, Thomas (). The Electoral College: How It Works in Contemporary Presidential Elections (PDF). Congressional Research Service. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  38. ^ Dorman, John L. „Six battleground states will hold the key to the White House in 2024”. Business Insider. Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ „North Carolina may be the hottest political battleground of 2024”. The Economist. ISSN 0013-0613. Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ Mondeaux, Cami (). „Who's in and who's out: Here are the battleground states to watch in 2024”. The Washington Examiner. Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ Kaul, Greta (). „Biden wins Minnesota, continuing decades-long Democratic streak”. minnpost.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  42. ^ Smith, David (). 'We're making our way': how Virginia became the most progressive southern state”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ Levitz, Eric (). „How the Diploma Divide Is Remaking American Politics”. New York (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . Blue America is an increasingly wealthy and well-educated place. Throughout the second half of the 20th century, Americans without college degrees were more likely than university graduates to vote Democratic. But that gap began narrowing in the late 1960s before finally flipping in 2004... A more educated Democratic coalition is, naturally, a more affluent one... In every presidential election from 1948 to 2012, white voters in the top 5 percent of America's income distribution were more Republican than those in the bottom 95 percent. Now, the opposite is true: Among America's white majority, the rich voted to the left of the middle class and the poor in 2016 and 2020, while the poor voted to the right of the middle class and the rich. 
  44. ^ Edsall, Thomas (). „How Much Longer Can 'Vote Blue No Matter Who!' Last?”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ Goldberg, Zach (). „The Rise of College-Educated Democrats”. Manhattan Institute (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  46. ^ Munis, Kal; Jacobs, Nicholas (). „Why Resentful Rural Americans Vote Republican”. The Washington Post. Arhivat din original  la . Accesat în . ...that the disproportionately White, older, more religious, less affluent and less highly educated voters who live in rural areas are more likely to hold socially conservative views generally championed by Republicans. Meanwhile, urban areas are filled with younger, more racially diverse, more highly educated and more affluent people who hold the more socially liberal views generally championed by Democrats. 
  47. ^ Brownstein, Roland (). „This may be the Democrats' last chance to recover working-class Whites”. cnn.com. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  48. ^ Charen, Mona (). „Who Votes Republican”. RealClearPolitics.com. Real Clear Politics. Arhivat din original la . Accesat în . 
  49. ^ Cost, Jay. „Losing the Suburbs”. AEI.com. AEI. Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ Gonyea, Don. „Amid Changing Political Landscape, Suburbs No Longer Belong To GOP”. NPR. Arhivat din original la . Accesat în . 
  51. ^ Goldmacher, Shane (). „Trump Leads in 5 Critical States as Voters Blast Biden, Times/Siena Poll Finds”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  52. ^ Cohn, Nate (). „Why Are Democrats Losing Ground Among Nonwhite Voters? 5 Theories”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ Cohn, Nate (). „Consistent Signs of Erosion in Black and Hispanic Support for Biden”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  54. ^ Shalal, Andrea (). „Arab American support for Biden, Democrats plummets over Israel, poll shows”. Reuters (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ Cohn, Nate (). „Why Biden's Weakness Among Young Voters Should Be Taken Seriously”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  56. ^ Enten, Harry (). „How RFK Jr. could change the outcome of the 2024 election”. CNN.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  57. ^ Blake, Aaron (). „Third-party candidates see some of their best polls since Ross Perot”. The Washington Post (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  58. ^ Aleem, Zeeshan (). „What Robert Kennedy Jr.'s shocking poll numbers say about 2024”. MSNBC (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  59. ^ a b Kimball, Spencer (). „Republicans back lawsuit to overturn FDA approval of abortion pill and pull the medication from U.S. market”. CNBC (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  60. ^ Feiner, Lauren (). „Democratic senators concerned about phone location data being used to track people seeking abortions”. CNBC (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  61. ^ Kilgore, Ed (). „House GOP Forges Ahead on Wildly Unpopular National Abortion Ban”. Intelligencer (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  62. ^ Baker, Peter (). „Biden Takes His Battle for Democracy Case by Case”. New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  63. ^ Jill Colvin; Bill Barrow (). „Trump's vow to only be a dictator on 'day one' follows growing worry over his authoritarian rhetoric”. Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  64. ^ Michael C. Bender; Michael Gold (). „Trump's Dire Words Raise New Fears About His Authoritarian Bent”. New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  65. ^ Stone, Peter (). 'Openly authoritarian campaign': Trump's threats of revenge fuel alarm”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
  66. ^ a b Baker, Peter (). „Talk of a Trump Dictatorship Charges the American Political Debate”. New York Times. Arhivat din original  la . Accesat în . 
  67. ^ Ibrahim, Nur (). „Did Trump Say Election Fraud Allows for 'Termination' of US Constitution?”. Snopes. Arhivat din original la . Accesat în . In sum, Trump posted on Truth Social that, what he believed to be, election fraud in the 2020 presidential election allows "for the termination of all rules, regulations, and articles, even those found in the Constitution." For that reason, we rated this claim "Correct Attribution." 
  68. ^ Astor, Maggie (). „Trump's Call for 'Termination' of Constitution Draws Rebukes”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  69. ^ Olivia Ronaldi (). „Trump says he would be a dictator only on "Day One" if he wins a second term”. CBS News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  70. ^ David A. Graham (). „Trump Says He'll Be a Dictator on 'Day One'. The Atlantic. Arhivat din original la . Accesat în . 
  71. ^ Adam Wren (). „Trump's 'dictator' remark jolts the 2024 campaign - and tests his GOP rivals on debate day”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  72. ^ David Jackson (). „Donald Trump says he will be a 'dictator' only on 'day one.' Then he'll focus on drilling”. USA Today. Arhivat din original la . Accesat în . 
  73. ^ Michael Gold (). „Trump Says He Wouldn't Be a Dictator, 'Except for Day 1'. New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  74. ^ Mariana Alfero (). „Trump says he wouldn't be a dictator 'except for Day One'. Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  75. ^ Swan, Jonathan; Savage, Charlie; Haberman, Maggie (). „The Radical Strategy Behind Trump's Promise to 'Go After' Biden”. New York Times. Arhivat din original  la . Accesat în . 
  76. ^ „Trump Is Lying About Another Election Being 'Stolen' From Him – The One Still A Year Away”. HuffPost (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  77. ^ Mizelle, Shawna (). „Lawmakers in 32 states have introduced bills to restrict voting so far this legislative session”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  78. ^ Skelley, Geoffrey (). „How The Republican Push To Restrict Voting Could Affect Our Elections”. FiveThirtyEight. Arhivat din original la . Accesat în . 
  79. ^ Gardner, Amy (). „After Trump tried to intervene in the 2020 vote, state Republicans are moving to take more control of elections”. The Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  80. ^ Siders, David (). „How the coronavirus is shaping the 2024 presidential race”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  81. ^ Kalish, Ira; Wolf, Michael (). „Global surge in inflation”. Deloitte. Arhivat din original la . 
  82. ^ Mui, Christine (). „Top economist Mark Zandi says forget Biden's stimulus—Putin's war in Ukraine is by far the biggest driver of inflation”. Fortune. Arhivat din original la . 
  83. ^ Enten, Harry (). „Biden's economic ratings are worse than Carter's”. CNN. Arhivat din original la . 
  84. ^ Goldmacher, Shane (). „Republicans Gain Edge as Voters Worry About Economy, Times/Siena Poll Finds”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  85. ^ Montanaro, Domenico (). „Poll: Dangers for both parties on the economy, crime and transgender rights”. NPR. Arhivat din original la . Accesat în . 
  86. ^ Panetta, Grace (). „Biden's reelection could hinge on how much women voters trust him on the economy”. The 19th (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  87. ^ Panetta, Grace (). „Why child care can't be overlooked as an issue in 2024”. The 19th (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  88. ^ Minsky, Adam S. „Biden Administration Has Approved $32 Billion In Student Loan Forgiveness, And More Is Coming — Here's How To Apply”. Forbes (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  89. ^ Nicholas, Peter (). „Biden moves quickly in effort to reassure young voters on student loans”. NBC News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  90. ^ „FACT SHEET: President Biden Announces Student Loan Relief for Borrowers Who Need It Most”. The White House (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  91. ^ Sherman, Mark (). „The Supreme Court rejects Biden's plan to wipe away $400 billion in student loan debt”. Associated Press (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  92. ^ Potts, Monica (). „The Supreme Court Killed Biden's Student Loan Forgiveness Plan. What Does That Mean For 2024?”. FiveThirtyEight (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  93. ^ Trudo, Hanna (). „Student debt: Democrats seek to galvanize young voters over Supreme Court ruling”. The Hill (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  94. ^ Lim, Naomi (). „Biden makes women the key to his 2024 reelection plans”. Washington Examiner (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  95. ^ Wilson, Reid (). „GOP sees critical race theory battle as potent midterm weapon”. The Hill (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  96. ^ Asmelash, Leah (). „A school district tried to address racism, a group of parents fought back”. CNN (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  97. ^ Snyder, Timothy (). „The War on History Is a War on Democracy”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  98. ^ Allen, Jonathan; Dixon, Matt (). „Israel-Hamas war ignites fight between Ron DeSantis and Nikki Haley”. NBC News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  99. ^ Liptak, Kevin (). „Biden makes surprise visit to Ukraine for first time since full-scale war began”. CNN (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  100. ^ „US to send $425 million in aid to Ukraine, US officials say”. AP News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  101. ^ Ellyatt, Amanda Macias,Holly (). „Blinken announces $1 billion Ukraine aid package during surprise visit”. CNBC. Arhivat din original la . Accesat în . 
  102. ^ Lukpat, Alyssa; Calfas, Jennifer (). „Your Guide to the 2024 Presidential Election”. The Wall Street Journal (în engleză). ISSN 0099-9660. Arhivat din original la . Accesat în . 
  103. ^ Brownstein, Ronald (). „In 2024, Republicans may complete a historic foreign policy reversal”. CNN (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  104. ^ Meyer, Ken (). „Vivek Ramaswamy Proposes 'Major Concessions to Russia' in Contentious Interview With ABC's Martha Raddatz”. Mediaite (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  105. ^ Baker, Peter (). „In Unforgiving Terms, Biden Condemns 'Evil' and 'Abhorrent' Attack on Israel”. The New York Times. ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în . 
  106. ^ Shear, Michael; Demirjian, Karoun. „Biden Requests $105 Billion Aid Package for Israel, Ukraine and Other Crises”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  107. ^ Soave, Robby. „RFK Jr. Dumps Democrats, Libertarian Party Blasts RFK Jr.'s Stance on Israel”. news.yahoo.com. Yahoo! News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  108. ^ McCammon, Sarah (). „In new poll, Jewish voters express strong support for Biden on Israel”. National Public Radio. Arhivat din original la . Accesat în . 
  109. ^ Shalal, Andrea (). „Arab American support for Biden, Democrats plummets over Israel, poll shows”. Reuters (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  110. ^ a b Lange, Jason; Spetalnick, Matt (). „US public support for Israel drops; majority backs a ceasefire, Reuters/Ipsos shows”. Reuters (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  111. ^ Nazzaro, Miranda (). „Sympathy for Israel plunges among younger voters: Poll”. The Hill (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  112. ^ Larry Levitt (). „Health Care Issues in the Early Stages of the 2024 Election”. KFF (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  113. ^ Bradner, Eric (). „2024 GOP contenders clash over Covid-19 records as they warn against future mandates”. CNN (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  114. ^ Benson, Samuel (). „RFK Jr.'s big gamble”. Deseret News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . He's shared a number of controversial theories relating to school shootings and COVID-19 vaccines. In more recent interviews, however, he's taken a more measured approach... Early polls show Kennedy polling in the teens or low 20s — a major underdog, but enough to put both major party nominees on edge... 
  115. ^ Rogers, Kaleigh; Radcliffe, Mary (). „Over 100 Anti-LGBTQ+ Laws Passed In The Last Five Years — Half Of Them This Year”. FiveThirtyEight. 
  116. ^ „BREAKING: Louisiana Legislature Passes Bills Targeting LGBTQ+ Youth”. Human Rights Campaign. . Accesat în . 
  117. ^ Nehamas, Nicholas; Mazzei, Patricia (). „DeSantis Signs Tall Stack of Right-Wing Bills as 2024 Entrance Nears”. The New York Times. Accesat în . 
  118. ^ a b Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite abcpresumptive
  119. ^ a b Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite BidenPull
  120. ^ Rafford, Claire (). „Biden commits to Harris as his running mate for 2024”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  121. ^ Evans, Gareth (). „President Joe Biden launches 2024 re-election campaign”. BBC News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  122. ^ Garrison, Joey. „VP Kamala Harris becomes Republicans' go-to target after Biden launches 2024 reelection bid”. USA TODAY (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  123. ^ Gangitano, Alex (). „Harris says 2024 is 'absolutely not' being discussed yet with Biden”. The Hill. Arhivat din original la . Accesat în . 
  124. ^ Watson, Kathryn (). „Rep. Carolyn Maloney says 'off the record', Biden is 'not running again'. CBS News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  125. ^ Vakil, Caroline (). „SC Democratic governor candidate says Biden shouldn't run in 2024 due to age”. The Hill. Arhivat din original la . Accesat în . 
  126. ^ Reimann, Nicholas (). „Rep. Tim Ryan Suggests Biden Shouldn't Run In 2024—Joining These Other Democrats”. Forbes. Arhivat din original la . Accesat în . 
  127. ^ Gittleson, Ben (). „Biden tells ABC's David Muir 'yes' he'll run again, Trump rematch would 'increase the prospect' (în engleză). ABC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  128. ^ Silver, Nate (). „How Popular Is Joe Biden?” (în engleză). FiveThirtyEight. Arhivat din original la . Accesat în . 
  129. ^ Otterbein, Holly (). „The left is already looking to 2024. Some want to see a Biden primary challenge”. Politico (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  130. ^ Dorman, John L. (). „Former Sanders presidential campaign manager says Biden will have 'a progressive challenger' in 2024”. Business Insider (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  131. ^ Enten, Harry (). „How the midterms changed the 2024 primaries for Biden and Trump”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  132. ^ Weissert, Will (). „Williamson becomes Democratic primary's 1st Biden challenger”. The Associated Press (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  133. ^ McDuffie, McDuffie; Murray, Isabella (). „Robert F. Kennedy Jr. launches long shot presidential bid as a Democrat”. ABC News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  134. ^ Multiple sources:
  135. ^ Rebecca Klar, Emily Brooks (). „RFK Jr. hearing puts censorship, misinformation fights at center stage”. The Hill (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  136. ^ „2024 Democratic Presidential Nomination”. RealClearPolitics. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  137. ^ Davis O'Brien, Rebecca (). „Robert F. Kennedy Jr. to Run for President as Independent, Leaving Democratic Primary”. The New York Times (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  138. ^ Rakich, Nathaniel (). „If RFK Jr. Wants To Be President, He's Running In The Wrong Primary” (în engleză). FiveThirtyEight. Arhivat din original la . Accesat în . 
  139. ^ Otterbein, Holly; Schneider, Elena (). „Rep. Dean Phillips files paperwork for presidential bid against Biden”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  140. ^ Weigel, David (). „Biden primary foe Phillips will challenge states where he missed ballot”. Semafor. Accesat în . 
  141. ^ Chatelain, Ryan (). „Dean Phillips might file challenges after being left off Florida, North Carolina ballots”. New York 1. Accesat în . 
  142. ^ Timotija, Filip (). „Long-shot candidates blast Florida Democrats for absence on primary ballot”. The Hill. Accesat în . 
  143. ^ Perry, Mitch (). „Dem presidential candidates left off the FL ballot are digging in; party is standing by the process”. Florida Phoenix. Accesat în . 
  144. ^ Gibson, Brittany (). „Marianne Williamson ends her 2024 presidential run”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  145. ^ „Williamson restarts campaign after 3% in Michigan primary vote”. United Press International. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  146. ^ Shabad, Rebecca; Egwuonwu, Nnamdi (). „Dean Phillips ends presidential campaign and endorses Biden”. NBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  147. ^ Murray, Isabella (). „Marianne Williamson signals end of 2024 bid now that presidential primaries have ended”. ABC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  148. ^ Bickerton, James (). „Joe Biden is first incumbent president to lose a primary in 44 years”. Newsweek. Arhivat din original la . Accesat în . 
  149. ^ Pipia, Lindsey (). „American Samoa primary victor Jason Palmer bows out of the presidential race”. NBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  150. ^ Sangal, Aditi; Hammond, Elise; Forrest, Jack; Chowdhury, Maureen (). „Live updates: Biden secures Democratic nomination as Trump inches closer to GOP one”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  151. ^ Fortinsky, Sarah (). „Marianne Williamson calls to replace Biden: 'Today I throw my hat in the ring'. The Hill. Arhivat din original la . Accesat în . 
  152. ^ „Two weeks that imperiled Biden's presidency left him on probation in the court of Democratic opinion”. Associated Press. . 
  153. ^ „President Joe Biden tests positive for COVID-19 while campaigning in Las Vegas, has 'mild symptoms'. Associated Press. . 
  154. ^ Johnson, Ted (). „Joe Biden Endorses Kamala Harris As Democratic Presidential Nominee”. Deadline Hollywood. Accesat în . 
  155. ^ Nehamas, Nicholas (). „Kamala Harris Says She's Running in Biden's Place”. The New York Times. 
  156. ^ Zeitz, Joshua (). „4 Ex-Presidents Who Ran Again — And What They Mean for Trump”. POLITICO (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  157. ^ Orr, Gabby (). „Former Republican President Donald Trump says he's launching another White House bid”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  158. ^ Jackson, David; Mansfield, Erin; Looker, Rachel (). „Donald Trump files federal paperwork for 2024 presidential run as GOP debates party future: live updates”. USA Today. Arhivat din original la . Accesat în . 
  159. ^ Bravender, Robin (). „A top campaign strategist for Ted Cruz and Glenn Youngkin says 'if Trump runs, Trump will be the nominee' in 2024”. Business Insider (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . Immediately after Youngkin's upset win last week, political pundits started chattering about whether the Virginia governor-elect was on a fast track to the White House. 
  160. ^ Hagen, Lisa (). „Trump Appears to Rule Out Pence as Running Mate in Potential 2024 Run”. US News & World Report. Arhivat din original la . Accesat în . 
  161. ^ Mangan, Dan (). „NY grand jury indicts Trump in hush money payment case”. CNBC (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  162. ^ Sangal, Aditi; Hayes, Mike; Powell, Tori B.; Chowdhury, Maureen; Hammond, Elise; Vogt, Adrienne (). „June 13, 2023 Trump pleads not guilty in historic federal indictment”. CNN. Arhivat din original la . Accesat în . 
  163. ^ Zitner, Aaron; Leary, Alex (). „Trump Faces 2024 Split Screen of Campaign and Criminal Trials”. The Wall Street Journal (în engleză). ISSN 0099-9660. Arhivat din original la . Accesat în . 
  164. ^ „Donald Trump banned from Colorado ballot in historic ruling by state's Supreme Court”. Associated Press. . 
  165. ^ Montellaro, Zach (). „Maine strips Trump from the ballot, inflaming legal war over his candidacy”. Politico (în engleză). Accesat în . 
  166. ^ Margaritoff, Marco (). „Trump Fundraising Slows For First Time In 18 Months, Trails DeSantis”. HuffPost (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  167. ^ Pengelly, Martin (). „Trump 'is in trouble', says insider after DeSantis surges in 2024 polls”. The Guardian. Arhivat din original la . Accesat în . 
  168. ^ Fineout, Gary (). „DeSantis builds his conservative resume as Trump flounders”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  169. ^ Peoples, Steve; Gomez Licon, Adriana; Izaguirre, Anthony (). „DeSantis launches GOP presidential campaign in Twitter announcement plagued by glitches” (în engleză). Associated Press. Arhivat din original la . Accesat în . 
  170. ^ Pengelly, Martin (). „Ron DeSantis says he will 'destroy leftism' in US if elected president”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Arhivat din original la . Accesat în . 
  171. ^ Morris, G. Elliott (). „Who's ahead in the national polls?” (în engleză). FiveThirtyEight. Arhivat din original la . Accesat în . 
  172. ^ Kashinsky, Lisa (). „Chris Sununu: Vivek Ramaswamy 'would be a poor choice' for president”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  173. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite aligned2
  174. ^ Hernández, Alec; Dixon, Matt; Burns, Dasha; Allen, Jonathan (). „Ron DeSantis suspends his presidential bid and endorses Trump”. NBC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  175. ^ Blake, Aaron (). „3 takeaways from the South Carolina GOP primary”. The Washington Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  176. ^ Allison, Natalie (). „Nikki Haley drops out of Republican primary”. Politico. Arhivat din original la . Accesat în . 
  177. ^ Allison, Natalie (). „It's official: Donald Trump is the GOP's presumptive presidential nominee”. Politico (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  178. ^ Staff (). „2024 Presidential Race Stays Static In The Face Of Major Events, Quinnipiac University National Poll Finds; RFK Jr. Receives 22% As Independent Candidate In 3-Way Race”. Quinnipiac University Polling Institute (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  179. ^ Staff (). „In 3-Way Race, Independent Robert Kennedy Jr. Garners 24% Across 6 Battleground States; Trump 35%, Biden 33%, Kennedy 24%; RFK Noses Ahead Among Voters Under 45”. Siena College Research Institute. Arhivat din original la . Accesat în . 
  180. ^ „RFK Jr. defends stance on vaccines and JFK conspiracy on Joe Rogan podcast”. Washington Examiner (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  181. ^ Kurtzleben, Danielle (). „Democrats sound alarms over No Labels third-party bid”. NPR (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  182. ^ Robertson, Nick (). „Libertarian Party chooses Chase Oliver as presidential nominee”. The Hill. Arhivat din original la . Accesat în . 
  183. ^ Oppenheim, Oren (). „Could RFK Jr., Libertarian Party team up? How it could be a game-changer for him”. ABC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  184. ^ DrJillStein (). „BREAKING: We have received enough delegates to clinch the @GreenPartyUS presidential nomination! We have swept 21 states' delegate selection conventions, bringing our total delegate count to 219. We can't continue this fight without your help! We don't take money from super PACs and rely on supporters like you. Join our movement for people, planet and peace: http://jillstein2024.com/donate” (Tweet). Accesat în .  Legătură externa în |title= (ajutor)
  185. ^ Kennedy, Kaitlyn (). „Jill Stein makes major announcement on Green Party nomination for president”. MSN. Accesat în . 
  186. ^ Astor, Maggie (). „Jill Stein Announces Third-Party Bid For President”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  187. ^ „2024 Green Party ANM / PNC”. Green Party US. . Accesat în . 
  188. ^ „Ballot Access Map - Jill Stein 2024”. jillstein2024ballotaccess.com. Accesat în . 
  189. ^ Redpath, Bill (). „Peter Sonski is the American Solidarity Party 2024 Presidential nominee”. Ballot Access News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  190. ^ Winger, Richard (). „Randall Terry Wins Constitution Party's Presidential Nomination”. Ballot Access News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  191. ^ Winger, Richard (). „Prohibition Party Chooses National 2024 Ticket”. Ballot Access News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  192. ^ Evans, Jordan Willow (). „Party for Socialism and Liberation Announces 2024 Presidential Ticket”. Independent Political Report (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  193. ^ „2024 Candidate Filings”. Utah Voter Information. Arhivat din original la . Accesat în . 
  194. ^ Redpath, Bill (). „Socialist Party USA Nominates Presidential Ticket”. Ballot Access News (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  195. ^ „Socialist Party USA Announces 2024 Presidential Ticket and New Leadership”. Independent Political Report (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  196. ^ Barrickman, Nick (). „Socialist Equality Party selects Joseph Kishore and Jerry White as its presidential and vice presidential candidates for the 2024 US election”. World Socialist Web Site. Arhivat din original la . Accesat în . 
  197. ^ Sahner, Vivian (). „Vote Socialist Workers Party! Rachele Fruit • Margaret Trowe for president & vice president”. The Militant (în engleză). 88 (9). Arhivat din original la . Accesat în . 
  198. ^ „Conversations with Tom Ross: The Transhumanist Party's 2024 Presidential Candidate”. Scientific Inquirer (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  199. ^ „Indian American Scientist Shiva Ayyadurai joins 2024 US presidential race”. Business Insider India. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  200. ^ „Nikki Haley To Shiva Ayyadurai: The 4 Indian-Americans To Enter 2024 US Presidential Election Race”. India.com. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  201. ^ „Lakers part-owner Johnny Buss announces presidential campaign as an independent”. CBS Sports. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  202. ^ „Johnny Buss, brother of Lakers owner Jeanie Buss, is running for president”. Los Angeles Times. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  203. ^ Curi, Peter (). „Afroman hosting 2024 presidential campaign show in Lombard”. wgntv.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  204. ^ a b Lafrate, Anthony (). „Who Are the 2024 3rd-Party Candidates?”. catholicvote.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  205. ^ Foley, Ryan (). „14 lesser-known candidates running for president in 2024: Afroman”. The Christian Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  206. ^ Afroman [ogafroman]. „202Fro In Full Effecc💨🇺🇸 Tickets at http://ogafroman.com” (Tweet). Accesat în .  Legătură externa în |title= (ajutor)
  207. ^ Hall, Kennedy (). „Taylor Marshall Running for President: What Does This Mean?”. Crisis Magazine (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  208. ^ Michael Sean Winters (). „Taylor Marshall for Prez in 2024! The Catholic candidate whose time has come”. ncronline.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  209. ^ Foley, Ryan (). „14 lesser-known candidates running for president in 2024: Taylor Marshall”. The Christian Post. Arhivat din original la . Accesat în . 
  210. ^ Dickinson, Tim (). „Kanye is 'Not a Candidate in 2024,' His Lawyer Says”. Rolling Stone. Arhivat din original la . Accesat în . 
  211. ^ Hanna Trudo, Julia Mueller (). „RFK Jr. suspends campaign, throws support behind Trump” (în engleză). The Hill. Accesat în . 
  212. ^ „2022 Cook PVI: State Map and List”. Cook Political Report. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  213. ^ „Federal Elections 2020” (PDF). Federal Election Commission. iulie 2023. 
  214. ^ Gonzales, Nathan L. (). „Initial 2024 Presidential Battleground State Ratings”. Inside Elections. Arhivat din original la . Accesat în . 
  215. ^ Kondik, Kyle (). „Electoral College Ratings: Expect Another Highly Competitive Election”. Sabato's Crystal Ball. Arhivat din original la . Accesat în . 
  216. ^ „2024 CPR Electoral College Ratings”. Cook Political Report. . Accesat în . 
  217. ^ „2024 CNalysis Pres. Forecast”. CNalysis. . Accesat în . 
  218. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y
  219. ^ McDaniel, Eric (). „Republicans say they're quitting the 'biased' Commission on Presidential Debates”. NPR. Accesat în . 
  220. ^ Boak, Josh; Miller, Zeke; Colvin, Jill (). „Biden and Trump agree to presidential debates in June on CNN and in September on ABC”. Associated Press. Accesat în . 
  221. ^ Bohannon, Molly. „Harris Offers 2 Debates With Trump: 'The Debate About Debates Is Over'. Forbes (în engleză). Accesat în . 
  222. ^ Debusmann Jr, Bernd (). „Trump rules out another presidential debate against Harris”. BBC. Accesat în . 
  223. ^ Gold, Hadas (). „51.27 million viewers tuned in to CNN's presidential debate with Biden and Trump”. CNN. Accesat în . 
  224. ^ Shephard, Alex (). „Ditch Biden. That Debate Performance Was a Disaster”. The New Republic. Accesat în . 
  225. ^ 'Babbling' and 'hoarse': Biden's debate performance sends Democrats into a panic”. NBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  226. ^ „A 'disaster': Biden's shaky start in debate with Trump rattles Democrats”. Reuters. . 
  227. ^ Elliot G., Morris; Kaleigh, Rogers (). „Biden's biggest weakness – his age – on full display tonight at debate: ANALYSIS”. ABC News. Arhivat din original la . Ultimately, Biden won the debate on policy but lost it on presentation, and failed to reassure voters he is up for another four years. 
  228. ^ Ryan, Brad; Clark, Emily; Macmillan, Jade; Thorpe, Andrew; Bevan, Matt (). „Biden stumbles as Trump deflects in 'game-changing' presidential debate—as it happened”. ABC News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  229. ^ Long, Colleen; Kim, Seung Min (). „Biden dismisses age questions in interview as he tries to salvage reelection effort”. Associated Press. Accesat în . 
  230. ^ Cameron, Chris (). „Obama Defends Biden: 'Bad Debate Nights Happen'. The New York Times. Accesat în . 
  231. ^ Teshome, Eden (). „Hillary Clinton after debate: 'I'll be voting Biden'. The Hill. Accesat în . 
  232. ^ Pettypiece, Shannon; Murray, Mark (). „Timeline: From the Biden-Trump debate to Biden's withdrawal: 25 days that shook American politics”. NBC News. Accesat în . 
  233. ^ Patten, Dominic; Johnson, Ted (). „Presidential Debate TV Review: Kamala Harris Baits Raging Donald Trump Into His Worst Self In Face-Off”. Deadline Hollywood. 
  234. ^ Johnson, Ted (). „ABC News' Trump-Harris Debate Draws 67.1 Million, Far More Than June's Trump-Biden Event”. Deadline Hollywood. Accesat în . 
  235. ^ Marquez, Alexandra; Alcindor, Yamiche (). „Trump ditches upcoming ABC debate, proposes Fox News debate instead”. NBC News. Accesat în . 
  236. ^ Lynch, James (). „Trump Confirms ABC Debate against Kamala Harris Will Move Forward”. National Review. Accesat în . 
  237. ^ Bradner, Eric; Zeleny, Jeff; Treene, Alayna; John, Arit (). „Harris prepares for the showdown she's long sought with Trump as he takes more informal approach”. CNN. 
  238. ^ Hoffman, Riley (). „READ: Harris-Trump presidential debate transcript”. ABC News. Accesat în . 
  239. ^ Collinson, Stephen (). „Analysis: Harris bests Trump in debate but there's no guarantee it will shape the election” (în engleză). CNN. Accesat în . 
  240. ^ „Harris won the debate—and it wasn't close”. Politico. . 
  241. ^ „Harris Dominates as Trump Gets Defensive: 6 Takeaways From the Debate”. The New York Times. . 
  242. ^ Anderson, Zac. „Who won the debate? Harris' forceful performance rattles a defensive Trump”. USA TODAY (în engleză). Accesat în . 
  243. ^ Griffiths, Brent D. (). „All the signs Trump lost the debate”. Business Insider (în engleză). Accesat în . 
  244. ^ Levitz, Eric (). „Donald Trump lost the debate because he's too online”. Vox (în engleză). Accesat în . 
  245. ^ Bayoumi, Moustafa; Brown, LaTosha; Davis, Ben; Green, Lloyd; Mahdawi, Arwa; Sunkara, Bhaskar (). „Who won Kamala Harris and Donald Trump's first debate? Our panel reacts”. The Guardian (în engleză). Accesat în . 
  246. ^ 'Donald Trump got destroyed': See Maddow and MSNBC panel instantly react to historic debate”. MSNBC.com (în engleză). . Accesat în . 
  247. ^ Barabak, Mark (). „Column: Trump was Trump in his debate with Kamala Harris—which is why he came across so poorly”. Los Angeles Times (în engleză). Accesat în . 
  248. ^ Blake, Aaron (). „How resounding was Kamala Harris's debate win? Let's look at the polls”. The Washington Post. 
  249. ^ Ulmer, Alexandra (). „At debate, Trump shares falsehoods about pet-eating, infanticide”. Reuters. Accesat în . 
  250. ^ Staff writer (). „Fact-checking the ABC News presidential debate”. CNN. Accesat în . 
  251. ^ Bauder, David (). „As Trump and Harris spar, ABC's moderators grapple with conducting a debate in a polarized country”. Associated Press. Accesat în . 
  252. ^ Ngo, Emily; Leonard, Kimberly; Allison, Natalie; Piper, Jessica; Otterbein, Holly (). „Republicans have an answer for Trump's poor debate performance”. Politico. Accesat în . 
  253. ^ Price, Michelle L.; Megerian, Chris; Colvin, Jill; Weisssert, Will (). „Walz and Vance go in depth on policy while attacking each other's running mates in VP debate”. Associated Press. 
  254. ^ Vance and Walz debate in New York City tonight. Here's what you need to know NPR
  255. ^ Graphic: The topics mentioned in the VP debate NBC News
  256. ^ Walz and Vance clash over abortion and immigration in vice-presidential debate The Guardian
  257. ^ Bauder, David (). „CBS News says it will be up to Vance and Walz to fact-check each other in veep debate”. Associated Press News. Arhivat din original la . Accesat în . 
  258. ^ „Fact-checking the CBS News vice presidential debate between Vance and Walz” (în engleză). CNN. . Accesat în . 
  259. ^ Stelter, Brian (). „43 million watched Walz-Vance VP debate, in significant drop from 2020 matchup”. CNN. Accesat în . 
  260. ^ Pinto, Jennifer De; Backus, Fred; Khanna, Kabir; Salvanto, Anthony (). „Who won the VP debate? Here's what debate watchers said in CBS News poll” (în engleză). CBS News. Accesat în . 
  261. ^ Douthat, Ross (). „Vance's Dominant Debate Performance Shows Why He's Trump's Running Mate”. The New York Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  262. ^ Opinion Staff, WSJ (). „Who Won the Vice-Presidential Debate, Tim Walz or JD Vance?”. The Wall Street Journal. 
  263. ^ Jennings, Scott (). „Opinion: JD Vance won the debate with Tim Walz, hands down”. Los Angeles Times. Arhivat din original la . Accesat în . 
  264. ^ Potas, Dace (). „Opinion: I was wrong about Vance. VP debate shows Republicans can win because of him”. USA Today. Arhivat din original la . Accesat în . 
  265. ^ Luce, Edward (). „JD Vance won the debate, but it probably will not matter”. Financial Times. Arhivat din original  la . 
  266. ^ „It was a very Midwestern debate. And Vance won”. Politico. . 
  267. ^ „One was smooth, the other won: Rachel Maddow and MSNBC panel react to the vice presidential debate”. MSNBC. Arhivat din original la . Accesat în . 
  268. ^ „Free & Equal Debate History”. Free and Equal (în engleză). Accesat în . 
  269. ^ „The Green Papers: 2024 General Election” (în engleză). Accesat în . 
  270. ^ „Unofficial Election Night Results”. Alabama Votes. . Accesat în . 
  271. ^ „Unofficial Results”. Clarity Elections. . Accesat în . 
  272. ^ „Delaware Election Results”. Department of Elections – State of Delaware. . Accesat în . 
  273. ^ „2024 General Election November 5, 2024 1st Set of Unofficial Returns (pursuant to s. 102.141, F.S.)”. Florida Election Watch. . Accesat în . 
  274. ^ „2024 General Election 11/5/2024 Results”. Election Results Iowa. . Accesat în . 
  275. ^ „Statewife Unofficial Results”. Voter Information Center – Kentucky. . Accesat în . 
  276. ^ „Unofficial results – Presidential Electors”. Voter Portal Louisiana. . Accesat în . 
  277. ^ „2024 Michigan Election Results”. Michigan Voter Information Center. . Accesat în . 
  278. ^ „All Results State of Missouri – General Election, November 05, 2024 – Unofficial Results as of 11/12/2024 4:48:01 AM”. State of Missouri – Election Night Results. . Accesat în . 
  279. ^ „President & Vice President”. Montana Election Results. . Accesat în . 
  280. ^ „President and Vice President of the United States”. New Mexico Election Results Center. . Accesat în . 
  281. ^ „11/05/2024 Unofficial General Election Results – Statewide”. NC SBE Contest Results. . Accesat în . 
  282. ^ „Statewide Results President & Vice-President of the United States”. North Dakota Election Results. . Accesat în . 
  283. ^ „Unofficial Election Results President and Vice President”. Ohio Secretary of State. . Accesat în . 
  284. ^ „OK Election Results”. Oklahoma State Election Board. . Accesat în . 
  285. ^ „Unofficial Results”. Election Night Reporting SC Votes. . Accesat în . 
  286. ^ „Unofficial Results”. Election Results South Dakota. . Accesat în . 
  287. ^ „Texas Elections Division – Election Results”. Texas Election Night Results. . Accesat în . 
  288. ^ „Exit poll results 2024”. CNN. . Accesat în . 
  289. ^ Battaglio, Stephen (). „NewsNation is first TV network to call presidential race for Trump thanks to Decision Desk HQ”. Los Angeles Times (în engleză). Accesat în . 
  290. ^ Bauder, Davic (). „Unexpectedly, news outlets wind up having a relatively traditional election night experience”. Associated Press. Accesat în . 
  291. ^ Holland, Steve; Bose, Nandita; Kelly, Stephanie; Ax, Joseph (). „Trump claims victory after Fox News projects he has won US presidency”. Reuters. Accesat în . 
  292. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite apnov5
  293. ^ Pecorin, Allison; Deliso, Meredith (). „Bernie Sanders blasts Democratic Party following Kamala Harris loss” (în engleză). ABC News. Accesat în . 
  294. ^ Martinez, Xavier (). „George W. Bush Congratulates Trump”. The Wall Street Journal. Accesat în . 
  295. ^ Bose, Nandita; Mason, Jeff (). „Kamala Harris concedes election to Trump but vows to fight on”. Reuters. Accesat în . 
  296. ^ Pauline Mattackal, Lisa; Biswas, Ankika (). „Wall Street hits record high as Trump returns as US president”. Reuters. Accesat în . 
  297. ^ Roush, Ty (). „Tesla Shares Jump And Elon Musk Becomes Nearly $20 Billion Richer With Trump Victory”. Forbes. Accesat în . 
  298. ^ a b c Gilbert, David (). „Election Denial Conspiracy Theories Are Exploding on X. This Time They're Coming From the Left”. Wired. Condé Nast. Accesat în . 
  299. ^ a b Goldin, Melissa (). „Fact Focus: A multimillion vote gap between 2020 and 2024 fuels false election narratives”. AP News. Accesat în . 
  300. ^ a b Martino, Matt; Workman, Michael; Carter, Lucy (). „Following the US election result, new fronts for false election fraud claims have opened online”. ABC News (Australia). Accesat în . 
  301. ^ a b Winter, Emery (). „No, there are not nearly 20 million 'unaccounted for votes”. KGW. Accesat în . 
  302. ^ Sopel, Jon (). „Kamala's catastrophe: How it all went so badly wrong”. The Independent. ISSN 1741-9743. Accesat în . 
  303. ^ Elliott, Philip; Bennett, Brian; Alter, Charlotte (). „The Democrats' Blame Game Begins”. Time. ISSN 0040-781X. Accesat în . 
  304. ^ Tonks, Henry M. J. (). „The Democratic Party Realignment That Empowered Trump”. Time. Accesat în . 
  305. ^ Dovere, Edward-Isaac (). „Where Harris' campaign went wrong”. CNN. Accesat în . 
  306. ^ „What went wrong for Kamala Harris?”. The Economic Times. . ISSN 0013-0389. Accesat în . 
  307. ^ Bierman, Noah (). „What went wrong for Harris: Trying to 'turn the page' while still in office”. Los Angeles Times. ISSN 2165-1736. Accesat în . 
  308. ^ Subramanian, Courtney. „Why Kamala Harris lost: A flawed candidate or doomed campaign?”. BBC. Accesat în . 
  309. ^ Faris, David. „All the Wrong Moves: An Early Autopsy of Kamala Harris' Campaign”. Newsweek. Accesat în . 
  310. ^ Heer, Jeet (). „This Time We Have to Hold the Democratic Party Elite Responsible for This Catastrophe”. The Nation. Katrina vanden Heuvel. Arhivat din original la . Accesat în . 
  311. ^ Narea, Nicole (). „Why Democrats couldn't sell a strong economy, in 3 charts”. Vox (în engleză). Accesat în . 
  312. ^ Prokop, Andrew (). „Why Kamala Harris lost”. Vox (în engleză). Accesat în . 
  313. ^ Chakrabortty, Aditya (). „Why did voters abandon Kamala Harris? Because they feel trapped – and Trump offered a way out”. The Guardian. Accesat în .