Fraudă electorală

intervenția ilegală în procesul electoral
Parte a seriei despre
Corupție
Metode

MităFurtFraudăDeturnare de fonduri
Spălare de baniȘantajFraudă electorală
Nepotism FavoritismClientelism
Trafic de influențăConflict de interese
Abuz în serviciuEvaziune fiscală
Paradis fiscal

Combatere

Libertatea preseiLibertate de exprimare
Consolidarea statului de drept
Independență judiciară
Protejarea avertizorilor de integritate
Principiul subsidiaritățiiReducerea birocrației
Transparență politicăComerț electronic
E-guvernarePrivatizareSocietate civilă

Corupția din diferite țări

RomâniaRepublica Moldova

Instituții anticorupție în România

Direcția Națională Anticorupție
Direcția Generală Anticorupție
Agenția Națională de IntegritateDIICOT

Vezi și

Corupție politicăCorupția în Armata Română
Scandaluri publice în România
Indicele de percepție a corupției
Transparency International

editează

Frauda electorală, denumită uneori manipularea alegerilor, sau fraudarea voturilor, implică interferența ilegală cu procesul de alegeri, fie prin creșterea ponderii voturilor unui candidat favorit, fie prin scăderea ponderii voturilor candidaților rivali, fie prin ambele.[1] Diferă de suprimarea alegătorilor, dar adesea merge mână în mână cu aceasta. Ce anume constituie fraudă electorală variază de la o țară la alta, deși scopul este adesea subminarea alegerilor.

Legislația electorală interzice multe tipuri de fraudă electorală,[2] dar alte practici încalcă legi generale, precum cele care interzic agresiunea, hărțuirea sau calomnia. Deși, din punct de vedere tehnic, termenul "fraudă electorală" acoperă doar acele acte care sunt ilegale, termenul este uneori folosit pentru a descrie acte care sunt legale, dar considerate inacceptabile din punct de vedere moral, în afara spiritului unei alegeri sau care încalcă principiile democrației.[3][4] Alegerile demonstrative, cu un singur candidat, sunt uneori clasificate{[de cine?] drept fraudă electorală, deși pot respecta legea și sunt prezentate mai degrabă ca referendumuri/plebiscite.

În alegerile naționale, frauda electorală reușită la o scară suficientă poate avea efectul unei lovituri de stat,[necesită citare] protest[5] sau corupția democrației. Într-o listă de alegeri restrânse, o cantitate mică de fraudă poate fi suficientă pentru a schimba rezultatul. Chiar dacă rezultatul nu este afectat, dezvăluirea fraudei poate reduce încrederea alegătorilor în democrație.

  1. ^ „The Myth of Voter Fraud” (în engleză). Brennan Center for Justice. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ Jones, Douglas (). „Threats to Voting Systems”. University of Iowa. Arhivat din original la . Accesat în . 
    • also at Jones, Douglas (). „An Expanded Threat Taxonomy” (PDF). National Institute of Standards and Technology. pp. 178–179. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Myagkov, Mikhail G.; Peter C. Ordeshook; Dimitri Shakin (). The Forensics of Election Fraud: Rusia și Ucraina. Cambridge University Press. ISBN 978-0-521-76470-4. 
  4. ^ Alvarez, Michael; Hall, Thad; Hyde, Susan (). Frauda electorală: Detecting and Deterring Electoral Manipulation. Brookings Institution Press. ISBN 978-0-81-570138-5. 
  5. ^ Brancati, Dawn (). Protestele democrației: Origins, Features, and Significance. New York: Cambridge University Press. ISBN 978-1107137738. } [necesită pagina]

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare