Ismail Kadaré

scriitor albanez
Ismail Kadare
Date personale
Născut[6][7][8][9][10] Modificați la Wikidata
Gjirokastra, Regiunea Gjirokastër, Albania[11][12][13] Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[14] Modificați la Wikidata
Tirana, Albania[14] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic[15]) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuHelena Kadare[*][[Helena Kadare (Albanian writer and translator)|​]] ()[16] Modificați la Wikidata
Număr de copii2 Modificați la Wikidata
CopiiBesiana Kadare[*][[Besiana Kadare (diplomată albaneză)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Albania[17]
 Franța[17]
 Kosovo Modificați la Wikidata
EtnieAlbanezi Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
Limbi vorbitelimba franceză
limba rusă
limba albaneză[18] Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea din Tirana[*]
Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova[*]
Activitatea literară
Activ ca scriitor1954-prezent
Limbilimba albaneză
limba franceză  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarPostmodernism
Specie literarădramă, documentar, roman de război, istorie.
Operă de debutGeneralul armatei moarte
Opere semnificativeGeneralul armatei moarte
Cetatea (Kadare)
Cronică în piatră
Aprilie spulberat
Podul cu trei arce
Dosja H[*][[Dosja H |​]]
Pallati i ëndrrave[*][[Pallati i ëndrrave |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Literar al Prințesei Asturiilor[*]
Premiul Herder
prix mondial Cino-Del-Duca[*][[prix mondial Cino-Del-Duca (international literary award)|​]][1]
International Booker Prize[*][[International Booker Prize (international literary award)|​]][2]
Jerusalem Prize[*][[Jerusalem Prize (litterature award of the City of Jerusalem)|​]]
Premio Nonino[*][[Premio Nonino (Italian literary award)|​]]
Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*]
Legiunea de Onoare în grad de Mare Ofițer[*]
Premiul Internațional Neustadt pentru Literatură[*][3]
Urdhri i Flamurit Kombëtar[*][[Urdhri i Flamurit Kombëtar (Order of the Republic of Albania)|​]]
Urdhri "Nderi i Kombit"[*][[Urdhri "Nderi i Kombit" |​]]
doctorat honoris causa de l'université Grenoble-III[*][[doctorat honoris causa de l'université Grenoble-III |​]][4]
doctorat honoris causa de l'université Jean Monnet-Saint-Étienne[*][[doctorat honoris causa de l'université Jean Monnet-Saint-Étienne |​]][5]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Ismail Kadare (n. , Gjirokastra, Regiunea Gjirokastër, Albania – d. , Tirana, Albania) a fost cel mai cunoscut scriitor albanez, excelând mai ales ca dramaturg și romancier.

În 1992 a câștigat Premiul mondial Cino Del Duca, iar în 2005, Kadare a devenit câștigătorul inaugural al Premiului Internațional Man Booker.

Biografie

modificare

Ismail Kadare s-a născut în Gjirokastër, Albania, în 1936. A studiat inițial la Facultatea de Istorie și Filologie la Universitatea din Tirana și mai târziu la Institutul Literar Maxim Gorky în Moscova. În timpul regimului comunist, Kadare a lansat o serie de cărți care aduceau o numeroase critici totalitarismului și doctrinelor socialiste. Printre acestea, se numără și “Palatul viselor”, descrisă de Andre Clavel drept “cea mai teribilă și nemiloasă caricatură a totalitarismului în descompunere”[19], și care a fost interzisă de regimul comunist imediat după lansare.

Cunoaște debutul editorial timpuriu: În 1954 îi apare primul volum de versuri intitulat Inspirații juvenile, urmat, trei ani mai târziu, de Visări. Critica literară albaneză relevă, la apariția volumelor citate, timbrul de o vibrație aparte, vecină melancoliei, ce răzbate din lirica tânărului poet gjirokastrit. Urmează Secolul meu (1961), Ce gândesc munții aceștia (1964), Motive cu soare (1968) și Timpul (1976), prin care poetul se implică plenar în cotidian, încercând să răspundă, evident, cu „armele” poeziei, problemelor fundamentale ale epocii. Volumele citate cuprind și melancolice poeme de dragoste. Revenind la poezia de implicație socială, trebuie remarcat faptul că versul lui Kadare devine, cu fiecare volum, tot mai decis, mai cadențat, mai angajat.

Ca prozator, Ismail Kadare debutează în 1963 cu prima variantă a romanului Generalul armatei moarte, refăcut și editat prima oară în 1967. Romanul dezvoltă, în esență, o idee fundamentală: agresiunea care lasă urme de neșters în conștiința popoarelor. Kadare comunică enorm în câteva fraze. Episoadele, scenele, sunt cât se poate de sintetice. Scriitorul deține unul dintre secretele sacre ale meșteșugului: reușește, în vorbe numărate, să spună totul. Secvența coborârii munteanului Nik Martin din cătunul său pierdut pe văile golașe ale Alpilor albanezi pentru a-i înfrunta de unul singur pe agresorii italieni debarcați la Durres are valoare de simbol, un simbol trist și înălțător totodată.

În anul 1968 vede lumina tiparului romanul Nunta. Cartea, considerată o experiență nereușită, ridiculizează un fenomen social cu rădăcini adânci în istoria Albaniei: căsătoria contractată fără consimțământul partenerilor și, nu în puține cazuri, chiar înainte ca aceștia să se fi născut. În presa literară albaneză i s-a reproșat acestui roman schematismul personajelor, ca și slaba realizare artistică, deși, pe alocuri, se pot întâlni pagini de o frumusețe sobră care dovedesc forța creatoare a lui Ismail Kadare. Doi ani mai târziu apare romanul Cetatea. Și aici, plecând de la unele evenimente petrecute în secolul al XV-lea, Kadare încearcă să dezvăluie mecanismul invizibil al conflictelor armate. Rezistența cetății albaneze, a schipetarilor (cum se numesc albanezii înșiși), încarnează, în esență, ideea general valabilă a Rezistenței în fața agresiunii. În același an Ismail Kadare publică Cronică în piatră. „Cei ce scriu adevărata Cronică, sugerează romancierul, nu sunt, așa a cum s-ar părea la prima vedere, opresorii și nici vremelnicii deținători ai puterii; imperiile se ridică și se prăbușesc, armatele făloase vin și pleacă, numai poporul este statornic, doar el supraviețuiește, el singur răzbate printre vicisitudinile istorie; el este cronicarul anonim al veacurilor.”

Iarna marii însingurări apărut în 1973 și reeditat în 1977 sub titlul Marea iarnă, este un roman de actualitate, acțiunea fiind plasată la începutul anilor ’60.

În 1975 Kadare publică O capitală în noiembrie. Scris cu nerv și vădind o serioasă aplecare a autorului spre cartea-document, romanul aduce un omagiu eroilor căzuți în luptele pentru eliberarea Tiranei, în noiembrie 1944. Este un recviem adresat poate aceluiași Nik Martin, păstorul-maquisard devenit în romanul de mai sus citat ostaș al Armatei de Eliberare Națională. Între anii 1977 și 1986 scriitorul publică succesiv volumele de povestiri și nuvele: Străvechea emblemă, Podul, Starea de calm și Vremea scrisului, cuprinzând bucăți remarcabile precum: Aprilie spulberat, Palatul viselor și Comisia de organizare a serbării. Pentru a întregi lista scrierilor apărute sub semnătura lui Kadare, enumerăm volumele de reportaje Orașul din sud (1967), Linii îndepărtate (1971), eseul Autobiografia poporului în versurile sale (1980), cărțile pentru copii Prințesa Arjiro (1958), Sculptorii (1967), Muzeul armelor (1978), precum și piesa de teatru Cetatea și otrava (1977).

Recunoaștere

modificare

Lucrările lui Kadare au fost publicate în peste 40 de țări. A fost nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură și în 2005 a primit premiul inaugural Man Booker International Prize. În iunie 2009, a primit premiul Prince of Asturias pentru literatură.[20]. A fost adesea comparat cu Gogol, Kafka și Orwell.

Kadare este considerat unul dintre cei mai importanți scriitori europeni ai secolului XX și o voce universală împotriva totalitarismului.[21]

  1. ^ Prix mondial Cino Del Duca (în italiană), accesat în  
  2. ^ The Man Booker International Prize 2005 (în engleză), accesat în  
  3. ^ Ismail Kadare: Winner of the 2020 Neustadt International Prize for Literature (în engleză), accesat în  
  4. ^ Journal officiel de la République française. Document administratif 
  5. ^ Journal officiel de la République française. Document administratif 
  6. ^ Who's Who in France 
  7. ^ Ismaïl Kadaré, Babelio 
  8. ^ Ismail Kadare, Brockhaus Enzyklopädie 
  9. ^ „Ismail Kadare”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  10. ^ Ismail Kadare, Munzinger Personen, accesat în  
  11. ^ The Fall of the Stone City, By Ismail Kadare (trs John Hodgson) (în engleză), The Independent,  
  12. ^ Albanian wins first world Booker (în engleză), BBC News,  
  13. ^ „Ismail Kadare”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  14. ^ a b Ismail Kadare dies! Along with it a civilization (în engleză),  
  15. ^ The well-known writer Ismail Kadare passed away (în engleză), accesat în  
  16. ^ http://www.albanianliterature.net/authors/modern/kadare-h/index.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  17. ^ a b Cercle Richelieu Senghor de Paris: Tribune internationale de la francophonie (în franceză), Cercle Richelieu-Senghor[*][[Cercle Richelieu-Senghor (association)|​]], accesat în  
  18. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  19. ^ „Palatul Viselor , Kadare, Ismail”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ en Price of Asturias awards laureates 2009
  21. ^ Fundacion Princessa de Asturias (). „Ismaíl Kadare, Prince of Asturias Award Laureate for Literature”. Fundacion Princessa de Asturias. Accesat în . 

Legături externe

modificare