Wikipedia

Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 2024

alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova

În Moldova au avut loc alegeri prezidențiale la 20 octombrie 2024,[2] cu un tur de scrutin la 3 noiembrie.[3] Președintele în exercițiu Maia Sandu, care a câștigat primul tur, și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care a fost al doilea, au contestat turul doi, Sandu câștigând majoritatea voturilor și fiind realeasă pentru un al doilea mandat final.[4]

Alegeri prezidențiale în Republica Moldova, 2024
Republica Moldova
2020 ←
 20 octombrie 2024 (I)
3 noiembrie 2024 (II)
 → 2028

Prezență la urne

Turul I: 51,41% ▲
Turul II: 54,34%[1] ▲
 
Candidat Maia Sandu Alexandr Stoianoglo
Partid Ind. (susținută de PAS) PSRM
Vot popular 656.852 (turul I)
930.139 (turul II)		 401.215 (turul I)
750.430 (turul II)
Turul I 42,49% 25,95%
Turul II 55,35% 44,65%



Rezultatele pe raioane, sectoare ale Municipiului Chișinău și a votului din străinătate în cele două tururi de scrutin
Președinte în funcție

Maia Sandu
PAS

Președinte ales

Maia Sandu
PAS

The Guardian a descris aceste alegeri ca fiind niște alegeri ce vor dicta dacă Republica Moldova se duce spre vest sau spre Rusia, Maia Sandu reprezentând tabăra pro-Uniunea Europeană în timp ce Stoianoglo tabăra pro-Rusia.[5] Potrivit Ziarului de Gardă, Victoria Furtună, care a ieșit pe locul cinci, a fost un candidat pro-rus.[6]

În plus, în aceeași zi referendumul privind adăugarea obicetivului de aderare la UE în constituție a trecut cu „da” la limită. Acest lucru a fost văzut ca o victorie pentru Sandu care a făcut campanie pentru opțiunea „da”, totuși rezultatul a fost mult mai strâns decât era așteptat, un fapt pe care Sandu l-a învinuit pe presupusa intervenție sponsorizată de Rusia în alegeri, inclusiv cumpărarea de voturi organizată de grupuri formate din Rusia.[7] Observatorii internaționali au remarcat, de asemenea, utilizarea abuzivă a resurselor administrative și acoperirea media dezechilibrată în favoarea titularului.

Sistem electoral

modificare

Conform Constituției Republicii Moldova, mandatul președintelui este de 4 ani, cu posibilitate obținerii a încă unui singur mandat (în total, președintele poate avea maximum două mandate). Dacă în cadrul alegerilor niciun candidat nu a obținut 50%+1 din voturi, atunci se organizează turul al doilea, în care se confruntă primii doi candidați din primul tur după numărul de voturi. Este declarat câștigător cel care câștigă cele mai multe voturi în al doilea scrutin. Poate fi ales Președinte al Republicii Moldova cetățeanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniți, a locuit sau locuiește permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai puțin de 10 ani și posedă limba de stat.[8]

Candidați

modificare

Oficiali

modificare

Următorii candidați au depus actele oficial la Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova pentru a candida în alegerile prezidențiale:

Nume Născut Campanie Carieră Partid Statut
 
Maia Sandu 		01972-05-24 24 mai 1972 (52)
Risipeni, Raionul Fălești 		 
(website) 		Președintele Republicii Moldova (2020–prezent)
Prim-ministrul Republicii Moldova (2019)
Ministrul Educației (2012–2015) 		Partidul Acțiune și Solidaritate Înregistrat[9]
 
Alexandr Stoianoglo 		3 June 1967 (57)

Comrat

  Procuror General al Republicii Moldova (2019–2021)

Vicepreședintele Parlamentului (2009–2010)

Partidul Socialiștilor Înregistrat[10]
 
Renato Usatîi 		01978-11-04 4 noiembrie 1978 (46)
Fălești 		 
(website) 		Primarul Municipiului Bălți (2015–2018, 2019–2021) Partidul Nostru Înregistrat[11]
 
Vasile Tarlev 		9 October 1963 (61)

Bașcalia, Raionul Basarabeasca

  Prim-ministrul Republicii Moldova (2001–2008) Partidul Viitorului Moldovei
susținut de Partidul Comuniștilor 		Înregistrat[12]
 
Irina Vlah 		26 February 1974 (50)

Comrat

 
(website) 		Guvernatorul Găgăuziei (2015–2023) Independent Înregistrat[13]
 
Ion Chicu 		28 February 1972 (52)

Pîrjolteni, Raionul Călărași

  Prim-ministrul Republicii Moldova (2019–2020)

Ministrul Finanțelor (2018–2019)

Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei Înregistrat[14]
 
Andrei Năstase 		6 August 1975 (49)

Mîndrești, Raionul Telenești

 
(website) 		Viceprim-ministru și Ministru al Afacerilor Interne (2019) Independent Înregistrat[15]
 

Octavian Țîcu

21 August 1972 (52)

Costuleni, Raionul Ungheni

  Deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2019–2021)

Ministrul Tineretului și Sportului (2013)

Blocul Împreună Înregistrat[16]
Victoria Furtună 24 February 1981 (43)

Hîncești

 
(website) 		Procuror Independent Înregistrat[17]
 
Tudor Ulianovschi 		25 May 1983 (41)

Florești

 
(website) 		Ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene (2018–2019)

Ambasador în Elveția și Liechtenstein; Reprezentant permanent la Națiunile Unite (2016–2018)

Independent Înregistrat[18]
 
Natalia Morari 		12 January 1984 (40)

Hîncești

 
(website) 		Jurnalist

Deținător al site-ului Morari.live

Independent Înregistrat[19]

Candidați respinși

modificare

Următorii candidați au fost respinși de CEC:

Nume Născut Activitate politică precedentă Partid Statut
 

Valeriu Pleșca

01958-11-08 8 noiembrie 1958 (66 ani)

Dumitreni, RSSM, URSS

Ministrul Apărăii Naționale (2004–2007) Partidul Social Democrat European înregistrarea respinsă de CEC
 

Igor Munteanu

01969-05-06 6 mai 1969 (55 ani)

Lăpușna, RSSM, URSS

Ambasador în Statele Unite, Canada și Mexic (2010–2015)

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2019–2021)

Coaliția pentru Unitate și Muncă înregistrarea respinsă de CEC
 

Vasile Bolea

01982-10-27 27 octombrie 1982 (42 ani)

Moscova, RSFSR, URSS

Deputat în Parlamentul Republicii Moldova (2014–prezent) Blocul electoral „Victorie-Pobeda” înregistrarea respinsă de CEC

Care au fost potențiali

modificare

De-a lungul timpului, mai mulți potențiali candidați au fost luați în calcul pentru a participa în cadrul alegerilor prezidențiale:

Au refuzat să candideze

modificare

Potrivit situației de la 6 iunie 2024, următorii candidați au anunțat că nu vor candida:

Sondaje de opinie

modificare

Primul tur

modificare

 

Candidați înregistrați

modificare
Data Operatorul sondajului Eșantion                     Niciunul/
Indeciși/
Absenți
Maia Sandu Alexandr Stoianoglo Renato Usatîi Vasile Tarlev Irina Vlah Ion Chicu Andrei Năstase Octavian Țîcu Victoria Furtună Tudor Ulianovschi Natalia Morari
Independent PSRM PN PVM Independent PDCM Independent BÎ Independent Independent Independent
11–16 octombrie 2024 CBS Research–WatchDog 1,034 35.8% 9.0% 6.4% 1.3% 2.2% 1.2% 0.8% 0.4% 1.4% 0.1% 0.5% 40.9%
19 septembrie–10 octombrie 2024 iData 1,100 29.5% 11.6% 13.3% 6.1% 4.5% 3.4% 1.1% 1.3% 5.5% 4.3% 0.4% 19.0%
13–22 septembrie 2024 ASPEN–APEC–WatchDog[29] 1,021 36.1% 10.1% 7.5% 1.8% 4.1% 2.5% 0.6% 0.8% 0.5% 0.8% 0.6% 34.6%
13–18 septembrie 2024 iData[30] 1,021 26.8% 11.2% 12.7% 6.3% 6.1% 4.1% 0.9% 0.7% 0.1% 3.5% 1.8% 25.8%
30 august–2 septembrie 2024 Intellect Group[31] 596 24.5% 12.0% 6.2% 4.7% 5.0% 1.5% 3.5% – – – 2.0% 40.6%
19–25 august 2024 iData[32] 1,004 27.5% 11.4% 11.6% 5.8% 3.3% 2.8% 1.2% – – – – 36.4%
20–23 august 2024 CBS Research–WatchDog[33] 1,011 35.5% 9.9% 6.8% 1.8% 5.8% 3.0% 1.2% 1.3% 0.3% 0.2% 0.2% 34.0%
8–21 iulie 2024 IMAS[34] 1,093 33.7% 11.5% 10.8% 1.2% 8.9% 6.0% 1.4% 0.9% – 0.1% 1.1% 24.4%

Candidați ipotetici

modificare
Data Operatorul sondajului Eșantion                     Alții Niciunul/

Indeciși/ Absenți

Maia Sandu Igor Dodon Alexandr

Stoianoglo

Ion

Ceban

Ilan

Șor

Marina Tauber Vladimir Voronin Ion

Chicu

Renato Usatîi Irina

Vlah

Independent PSRM Independent MAN ȘOR ȘOR PCRM PDCM PN Independent
30 Aug–2 Sep 2024 Intellect Group[35] 596 24.5% – 12.0% – – – 1.5% – 6.2% 5.0% 14.7% 20.7%
19–25 Aug 2024 iData[30] 1,004 27.5% – 11.4% – – – 2.8% – 11.6% 3.3% 21.2% 22.2%
20–23 Aug 2024 CBS Research–WatchDog[36] 1,011 35.5% – 9.9% – – – 3.0% – 6.8% 5.8% 14.4% 24.6%
8–21 Jul 2024 IMAS[37] 1,093 33.7% – 11.5% – – – – 6.0% 10.8% 8.9% 10.3% 18.8%
28 Jun–18 Jul 2024 CBS-AXA-IPRE 1,119 30.3% 13.0% 1.0% 5.4% 2.5% – 3.4% 3.2% 6.5% 5.6% 6.3% 23%
23 May–13 Jun 2024 IRI[38] 1,225 34% 18% – 4% 4% – – 5% 5% 4% 3% 24%
22–27 May 2024 iData[39] 1,022 30.4% 14.3% – 3.0% – – 2.5% 6.1% 3.9% 1.6% 6.1% 32.1%
2–19 May 2024 IMAS[40] 1,088 35.2% 16.4% – 5.9% – – 5.3% 5.7% 4.7% 4.1% 7.8% 14.9%
6–13 Apr 2024 CBS-AXA–WatchDog[41] 1,008 35.1% 15.8% – 5.4% 1.7% – 4.6% 5.6% 3.9% 4.5% 5.3% 18.0%
18–24 Mar 2024 iData[42] 1,131 27.9% 13.3% – 4.4% – – 2.6% 5.7% 3.0% 4.3% 6.5% 32.3%
27 Jan–22 Feb 2024 IRI[43] 1,247 30% 24% – 6% 4% – – 5% 4% 4% 1% 22%
7–12 Feb 2024 CBS Research[44] 1,104 29.8% 14.8% – 4.5% 8.5% – 1.6% 5.0% 4.4% 4.8% 4.1% 22.4%
26–30 Jan 2024 iData[45] 1,011 24.1% 29.7% 46.2%
29 Nov–16 Dec 2023 IMAS[46] 954 30.1% 24.0% – 8.1% – – 2.7% 6.1% 4.1% 5.6% 6.0% 13.3%
2–24 Sep 2023 IMAS[47] 822 27.8% 16.0% – 6.0% – – 4.3% 5.9% 6.0% 4.9% 4.7% 24.4%
9–23 Aug 2023 CBS-AXA–IPP[48] 1,215 29.4% 18.1% – 5.6% 3.2% – 1.5% 4.1% 5.1% – 3.0% 30.1%
13–28 Jun 2023 CBS-AXA–IPRE[49] 1,120 32.6% 17.8% – 5.3% 3.3% 3.0% 4.3% 2.9% 4.3% – 1.5% 24.0%
10–19 Jun 2023 CBS-AXA–WatchDog[50] 1,121 37.9% 14.2% – 6.2% 2.5% 3.5% 4.7% 5.0% 4.7% – 3.0% 18.3%
2–19 May 2023 IMAS[51] 1,112 28.5% 23.9% – 8.3% – 2.7% 3.7% 7.2% 3.8% – 4.1% 18.0%
27 Apr–8 May 2023 iData[52] 1,049 30.4% 18.3% – 6.7% 12.2% – – 5.9% 4.5% 2.8% 1.5% 17.7%
4–13 Apr 2023 CBS-AXA–WatchDog[53] 1,015 38.3% 18.4% – 6.2% 2.5% 2.2% 3.2% 4.9% 3.2% – 1.9% 19.2%
15–26 Mar 2023 iData[54] 1,065 29.4% 17.6% – 7.2% 9.2% – 0.9% 5.4% 1.7% 3.1% 1.7% 23.9%
24 Feb–3 Mar 2023 CBS-AXA–WatchDog[55] 1,000 31.8% 17.8% – 4.7% 2.0% 1.8% 3.5% 3.3% 2.0% 2.1% 2.1% 28.8%
6–23 Feb 2023 IMAS[56] 1,100 25.2% 20.4% – 8.2% – 4.3% 4.9% 5.4% 3.4% – 3.8% 24.6%
17–26 Jan 2023 CBS-AXA–WatchDog[57] 1,001 28.2% 17.6% – 8.5% 4.2% 2.4% 3.9% 3.9% 3.5% 1.8% 4.0% 21.8%
15–26 Dec 2022 iData[58] 1,006 27.2% 24.1% – 10.0% 13.4% 0.2% 0.6% 5.0% 0.5% 0.1% 3.0% 16.0%
10–29 Nov 2022 IMAS[59] 1,100 26.9% 19.6% – 8.8% – 2.8% 4.0% 7.1% 2.2% – 7.3% 21.3%
29 Oct–10 Nov 2022 CBS Research/IPP[60] 1,134 27.3% 15.4% – 7.1% 9.1% – 4.3% – 2.9% – 3.5% 30.5%
29 Sep–11 Oct 2022 IDIS–CBS Research–IPRI[61] 1,066 34.1% 19.1% – 7.1% 6.3% – 5.2% 2.5% 3.3% 1.2% 3.2% 18.1%
6–18 Jul 2022 IMAS[62] 1,007 24.4% 25.4% – 9.2% – 3.6% 7.1% 5.2% 2.8% – c. 5.4% 16.0%

Al doilea tur

modificare

Sandu vs. Stoianoglo

modificare
Data Operatorul sondajului Eșantion     Niciunul/
Indeciși/
Absenți
Maia Sandu Alexandr Stoianoglo
Independent PSRM
19 septembrie–10 octombrie 2024 iData 1,100 40.6% 36.4% 23.0%
13–18 septembrie 2024 iData 1,021 39.4% 31.9% 28.7%

Sandu vs. Usatîi

modificare
Data Operatorul sondajului Eșantion     Niciunul/
Indeciși/
Absenți
Maia Sandu Renato Usatîi
Independent PN
19 septembrie–10 octombrie 2024 iData 1,100 38.6% 35.6% 25.8%
13–18 septembrie 2024 iData 1,021 35.1% 32.2% 32.7%

Susținere

modificare

Susținerea partidelor

modificare

Tabelul de mai jos prezintă partidele politice și alte organizații politice care au susținut oricare dintre candidații în primul și al doilea tur al alegerilor prezidențiale.

Partid/organizație Ideologie Primul tur Al doilea tur
Partidul Acțiune și Solidaritate Liberalism Maia Sandu Maia Sandu
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova Socialism Alexandr Stoianoglo Alexandr Stoianoglo
Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic Democrație socialistă Alexandr Stoianoglo[63] Alexandr Stoianoglo
Partidul Nostru Conservatorism social Renato Usatîi Nu a luat o poziție[64]
Platforma Moldova[a] Populism de stânga Irina Vlah Împotriva Maiei Sandu[65]
Partidul Viitorului Moldovei Naționalism de stânga Vasile Tarlev Împotriva Maiei Sandu[66]
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova Comunism Vasile Tarlev Alexandr Stoianoglo[67]
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei Creștin democrație Ion Chicu Împotriva Maiei Sandu[68]
Platforma Demnitate și Adevăr[b] Liberalism Octavian Țîcu Împotriva lui Stoianoglo[69]
Partidul Schimbării[b] Liberalism conservator
Liga Orașelor și Comunelor[b] Localism
Victorie[c] Moldovenism Împotriva Maiei Sandu[70][71][d] Împotriva Maiei Sandu[73]
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa Liberalism social Fără candidat Împotriva lui Stoianoglo[74]
Mișcarea Alternativa Națională Social democrație Fără candidat Nu a luat încă poziție[75][76]
Partidul Liberal Democrat din Moldova Conservatorism liberal Fără candidat Împotriva Maiei Sandu[77][78]
Partidul Verde Ecologist Politică verde Fără candidat Maia Sandu[79]
Partidul Liberal Liberalism conservator Fără candidat Maia Sandu[80]
Coaliția pentru Unitate și Prosperitate Liberalism Fără candidat Participă fără a lua vreo poziție[81]

Susținere pentru candidații din turul doi

modificare
Candidat Primul tur Susținere
Renato Usatîi 13.79% Nu a luat poziție[64]
Irina Vlah 5.38% Împotriva Maiei Sandu[65]
Victoria Furtună 4.45% Alexandr Stoianoglo[82]
Vasile Tarlev 3.19% Împotriva Maiei Sandu[66]
Ion Chicu 2.06% Împotriva Maiei Sandu[68]
Octavian Țîcu 0.93% Împotriva lui Stoianoglo[83]
Andrei Năstase 0.64% Nu a luat poziție[84]
Natalia Morari 0.61% Împotriva Maiei Sandu[85]
Tudor Ulianovschi 0.52% Nu a luat poziție[86]

Rezultate

modificare

Primul tur

Președintele în exercițiu, Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo au avansat în al doilea tur, Sandu câștigând primul tur cu aproximativ 42 la sută.[87] Cel mai mult a obținut în zona centrală a țării, cu rezultate mai modeste la Chișinău: cu 48,32% din voturi, a obținut cel mai bun rezultat al ei de 59,97% în raionul Ialoveni. Cel mai puternic rezultat al lui Sandu a fost în străinătate, cu 70,71% din voturi. În schimb, ea a înregistrat cele mai slabe rezultate în autonomia Găgăuziei[88] și în raionul Taraclia, cu majoritate bulgară,[89] cu 2,26%, respectiv 4,44% din voturi. Între timp, Stoianoglo, originar din Găgăuzia,[90] și-a asigurat cel mai bun rezultat acolo, cu ceva mai puțin de 50% din voturi. Pe lângă Găgăuzia, a avut rezultate bune și în nordul țării,[91] la fel și la Taraclia.

Al doilea tur

 
Rezultatele Maiei Sandu în primul tur de scrutin pe raioane:

     70–80%

     50–60%

     40–50%

     30–40%

     20–30%

     10–20%

     0–10%

 
Rezultatele lui Stoianoglo în primul tur de scrutin pe raioane:

     40–50%

     30–40%

     20–30%

     10–20%

     0–10%

Președinta în exercițiu Maia Sandu l-a învins pe Alexandr Stoianoglo cu aproximativ 55% din voturi, față de 45% din voturi. Stoianoglo a condus numărătoarea în interiorul Moldovei, în special în zonele rurale și în sudul țării și Transnistria, obținând 51,2%. El a înregistrat rezultate decisive consecutive în Găgăuzia și Taraclia, obținând peste 90% din voturi în fiecare. Cu toate acestea, Sandu a condus în voturi la Chișinău și în alte orașe, în rândul tinerilor și al diasporei moldovenești. Ea și-a asigurat cel mai bun rezultat în raionul Ialoveni, care a fost și cea mai puternică performanță a sa în primul tur. Stoianoglo a câștigat șapte subdiviziuni pe care le-a pierdut în primul tur: și-a asigurat raionul Fălești câștigat inițial de Usatîi, precum și raioanele Sîngerei, Șoldănești, Dubăsari, Basarabeasca, Cahul și Botanica din Chișinău câștigată anterior de Sandu.

Candidat Partid Turul 1 Turul 2
Voturi % Voturi %
Maia Sandu Partidul Acțiune și Solidaritate 656,852 42,49% 930,139 55,35%
Stoianoglo Alexandru Partidul Socialiștilor 401,215 25,95% 750,430 44,65%
Renato Usatîi Partidul Nostru 213,169 13,79%
Irina Vlah Independent 83,193 5,38%
Victoria Furtună Independent 68,778 4,45%
Vasile Tarlev Partidul Viitorului Moldovei 49,316 3,19%
Ion Chicu Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei 31,797 2,06%
Octavian Țîcu Blocul Împreună 14,326 0,93%
Andrei Năstase Independent 9,946 0,64%
Natalia Morari Independent 9,444 0,61%
Tudor Ulianovschi Independent 7,995 0,52%
Voturi valide 1,546,031 98,82% 1,680,608 98,86%
Voturi nule 18,464 1,18% 19,337 1,14%
Total 1,564,495 100,00% 1,680,608 100,00%
Înscriși/prezență 3,023,506 51,74% 3,128,349 54.34%
Sursă: CEC

Urmări

modificare

Președintele Maia Sandu a atribuit rezultatul primului tur și al referendumului ingerinței străine și l-a descris drept un „atac fără precedent la democrație”, adăugând că guvernul său are dovezi că au fost cumpărate 150.000 de voturi, cu un obiectiv de 300.000. Uniunea Europeană a mai spus că cele două exerciții au avut loc „sub o ingerință și intimidare fără precedent din partea Rusiei și a împuterniciților săi”.[92] Statele Unite au remarcat, de asemenea, încercările Rusiei de a „submina alegerile din Moldova și integrarea sa europeană”.[93] Kremlinul, ca răspuns, a denunțat voturile din Moldova ca fiind „nelibere”, punând la îndoială ceea ce spunea că este o creștere „greu de explicat” a voturilor în favoarea lui Sandu și a referendumului pro-UE și a provocat-o să „prezinte dovezi” pentru presupul amestec în treburile interne.[94]

Acuzații de cumpărare de voturi

modificare

400 de cetățeni ai Moldovei sunt investigați pentru acuzația de primire de mită pentru a alege opțiunea „nu” la referendum și pentru a vota candidatul desemnat la alegerile prezidențiale. Cei găsiți vinovați ar fi fost amendați cu 37.000 de lei moldovenești (peste 1.900 de euro), dar aveau posibilitatea de a nu primi pedepse dacă cooperează cu autoritățile.[95]

Șeful Poliției Republicii Moldova, Viorel Cernăuțeanu, a declarat, pe 24 octombrie, că, din septembrie, un total de 39 de milioane de dolari, inclusiv 15 milioane în acea lună și 24 de milioane în octombrie, au fost transferați către peste 138.000 de persoane din Moldova prin intermediul băncii ruse Promsvyazbank. care este interzisă în Moldova. El a adăugat că numărul persoanelor care au beneficiat de acest sistem ar fi mult mai mare, deoarece ar fi primit bani nu numai pentru ei înșiși, ci și pentru membrii familiei lor. Se credea că acest sistem de transfer de bani a început la sfârșitul primăverii și a fost realizat prin aplicații pe care oamenii le-au descărcat cu instrucțiuni de la chatboții interactivi de pe Telegram. Acest lucru le-a permis să intre în sistem și să beneficieze de transferuri de la bancă. Cernăuțeanu a declarat că poliția moldovenească a documentat și a oprit activitatea unor astfel de roboți în 97 de grupuri de Telegram.[96]

Reacții internaționale

modificare

Misiunea OSCE de observare a alegerilor a scris că procesul de vot a fost primit „covârșitor de pozitiv” de către observatorii săi. Potrivit raportului, „administrația electorală a lucrat profesionist și a demonstrat imparțialitate în luarea deciziilor”, în timp ce „libertățile fundamentale au fost în general respectate și concurenții au putut face campanie liber”. În ceea ce privește peisajul media, raportul a precizat că „majoritatea interlocutorilor MOA ODIHR au informat că condițiile de lucru în mass-media fără interferențe s-au îmbunătățit”, cu toate acestea, a remarcat și utilizarea greșită a resurselor administrative de către campania lui Sandu și a concluzionat că media nu oferă șanse pe deplin egale, cu mai multe organizații media, în special radiodifuzorul public Teleradio-Moldova, care o favorizează pe Sandu și guvernul. De asemenea, Comisia Electorală nu a soluționat plângerile în timp util și nu a abordat în mod corespunzător acuzațiile de abuz în funcție de către titularul aflat în funcție. Raportul a recunoscut, de asemenea, preocupările legate de interferența străină ilegală și campaniile de dezinformare.[97]

Reacții interne

modificare

Într-o declarație din 24 octombrie, Sandu a declarat că, în ciuda cazurilor de cumpărare de voturi, ea a respins sugestiile de anulare și repetare a alegerilor, deoarece „nimeni nu are dreptul de a refuza cetățenilor o exprimare masivă, onestă și liberă a voinței lor”. Ea a mai spus că, fără cumpărarea de voturi, „am fi avut o victorie clară atât pentru alegerile prezidențiale, cât și pentru referendum”, și a mai îndemnat justiția din Republica Moldova să „se trezească” și să abordeze problema mituirii electorale.[98]

Note

modificare
  1. ^ Organizație politică condusă de Irina Vlah
  2. ^ a b c Membru al partidului Blocul Împreună
  3. ^ Bloc politic condus de Ilan Șor
  4. ^ acuzat că o susține pe Victoria Furtună[72]

Referințe

modificare
  1. ^ „Prezență la vot TOTAL”. Comisia Electorală Centrală (CEC) a Republicii Moldova. Accesat în . 
  2. ^ „Moldova announces presidential elections, EU accession referendum for October”. TVP World. Accesat în . 
  3. ^ „Moldovans cast votes to choose president and decide on EU path as Russian interference claims spike”. Associated Press. Accesat în . 
  4. ^ „Moldova's pro-Western Sandu claims election win after meddling allegations”. Reuters. Accesat în . 
  5. ^ a b c d „Moldovans go to polls to decide whether future lies with Russia or the west”. amp.theguardian.com. Accesat în .  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele ":3" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  6. ^ Victor, Constance (). „Votes for sale: How Moldova can combat Russia's election meddling”. ECFR. Accesat în . Shor has also publicly ramped up his anti-EU rhetoric: he is expected to outwardly endorse a pro-Russian presidential candidate just before the election, with an investigation conducted by Moldovan newspaper ZDG naming her as the independent, Victoria Furtuna. 
  7. ^ „Early results show 50% of Moldovans vote "yes" at referendum on EU aspirations”. Reuters. 
  8. ^ Constituția Republicii Moldova. . p. 72-75. 
  9. ^ „Maia Sandu Înregistrat as a candidate for presidency”. IPN. . 
  10. ^ „CEC registers first candidate for office of President”. IPN. . 
  11. ^ „Renato Usatyi and Vasile Tarlev officially Înregistrat as presidential candidates”. IPN. . 
  12. ^ „Renato Usatyi and Vasile Tarlev officially Înregistrat as presidential candidates”. IPN. . 
  13. ^ „The CEC Înregistrat two candidates in the presidential elections and one participant in the referendum”. CEC. . 
  14. ^ „The CEC Înregistrat two candidates in the presidential elections and one participant in the referendum”. CEC. . 
  15. ^ „The CEC Înregistrat two candidates in the presidential elections and three participants in the referendum”. CEC. . 
  16. ^ „The CEC Înregistrat two candidates in the presidential elections and three participants in the referendum”. CEC. . 
  17. ^ „CEC Înregistrat the last candidates nominated for the presidential elections of October 20, 2024”. CEC. . 
  18. ^ „CEC Înregistrat the last candidates nominated for the presidential elections of October 20, 2024”. CEC. . 
  19. ^ „CEC Înregistrat the last candidates nominated for the presidential elections of October 20, 2024”. CEC. . 
  20. ^ „SONDAJ // Patru PARTIDE în următorul Parlament al R. Moldova, dacă duminică ar avea loc alegeri anticipate. PAS revine pe primul loc”. www.ziarulnational.md. Accesat în . 
  21. ^ ȘTIRILE, PUBLIKA MD-AICI SUNT (). „GALERIE FOTO: Foto: publika.md - SONDAJ IMAS: Moldovenii vor alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate. Pentru cine ar vota? | PUBLIKA .MD - AICI SUNT ȘTIRILE”. www.publika.md. Accesat în . 
  22. ^ „Gheorghe Gonța, pleacă de la N4?”. Accesat în . 
  23. ^ „Ion Ceban spune că nu are ambiții prezidențiale și nu a decis încă dacă va candida sau nu la un nou mandat de primar al Chișinăului”. Replica Media. Accesat în . 
  24. ^ „IGOR DODON: PSRM NU VA AVEA CANDIDAT LA PREZIDENȚIALE, CI VA SUSȚINE UN CANDIDAT APOLITIC - PE ALEXANDR STOIANOGLO”. tribuna.md. Accesat în . [nefuncțională – arhivă]
  25. ^ „PLDM accuses government of precluding Filat from running for president” (în engleză). IPN. . Accesat în . 
  26. ^ OdN (). „Unii se și mai retrag – Grigore Belostecinic, candidatul PSDE la prezidențiale, a decis să se retragă din cursă”. Observatorul de Nord. Accesat în . 
  27. ^ Silvia, Pusca (). „Alexandru Slusari: „Am primit propunerea de a candida la alegerile prezidențiale"”. Vocea Basarabiei. Accesat în . 
  28. ^ „Slusari intră în cursa pentru prezidențiale? Răspunsul ferm oferit”. stiri.md. Accesat în . 
  29. ^ „Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri prezidențiale, Maia Sandu ar lua cele mai multe voturi. Ce arată datele unui sondaj realizat de WatchDog - FOTO”. Pro TV. Accesat în . 
  30. ^ a b „POLL: PRESIDENT MAIA SANDU LEADS AMONG PRESIDENTIAL CANDIDATES, 26.8% OF RESPONDENTS ARE READY TO VOTE FOR HER”. . Accesat în .  Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; numele ":2" este definit de mai multe ori cu conținut diferit
  31. ^ „Un nou sondaj privind prezidențialele: Maia Sandu ar obține 24,5%..”. . Accesat în . 
  32. ^ „Agora”. agora.md. Accesat în . 
  33. ^ „Preferințele electorale în cazul alegerilor prezidențiale și parlamentare rezultatele unui sondaj de opinie/”. . 
  34. ^ „Sondaj IMAS. Surprizele de la Prezidențiale: Trei candidați luptă crâncen pentru a intra în turul II cu Maia Sandu”. UNIMEDIA. . Accesat în . 
  35. ^ „Un nou sondaj privind prezidențialele: Maia Sandu ar obține 24,5%..”. . Accesat în . 
  36. ^ „Preferințele electorale în cazul alegerilor prezidențiale și parlamentare rezultatele unui sondaj de opinie/”. . 
  37. ^ „Sondaj IMAS. Surprizele de la Prezidențiale: Trei candidați luptă crâncen pentru a intra în turul II cu Maia Sandu”. UNIMEDIA. . Accesat în . 
  38. ^ „SONDAJ IRI: 34% AR VOTA CU MAIA SANDU LA ALEGERILE PREZIDENȚIALE; 18% - CU IGOR DODON”. . [nefuncțională – arhivă]
  39. ^ „Sondaj: Pe cine ar vota moldovenii în cazul unor alegeri prezidențiale”. stiri.md. Accesat în . 
  40. ^ „Sondaj: Pe cine ar vota moldovenii în cazul unor alegeri prezidențiale”. stiri.md. Accesat în . 
  41. ^ „Studiu-sociologic-1_compressed.pdf”. Comunitatea Watchdog. Accesat în . 
  42. ^ „Maia Sandu și Igor Dodon ar ieși în turul doi la prezidențiale, Barometrul iData”. ipn.md. Accesat în . 
  43. ^ „National Survey of Moldova”. International Republican Institute. . Accesat în . 
  44. ^ „Cine ar putea deveni viitorul președinte al Republicii Moldova - sondaj”. noi.md. Accesat în . 
  45. ^ „Sondaj: Cîte de reale sînt șansele Maiei Sandu de a cîștiga un nou mandat prezidenția”. noi.md. Accesat în . 
  46. ^ „barometrul socio-politic” (PDF). Accesat în . 
  47. ^ „Sandu și Dodon, favoriți la prezidențiale: Printre preferințe apare Irina Vlah, iar 3 lideri de partide se înghesuie pe locul 3”. . Accesat în . 
  48. ^ „Barometrul Opiniei Publice, septembrie 2023”. ipp.md. Accesat în . 
  49. ^ „Sondaj IPRE: Sandu, urmată de Dodon și Ceban. Cum ar vota moldovenii, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale”. UNIMEDIA. . Accesat în . 
  50. ^ „/INFOGRAFIC/ Sondaj WatchDog: Trei partide ar ajunge în Legislativ în cazul unor alegeri parlamentare. Preferințele cetățenilor”. tv8.md. Accesat în . 
  51. ^ „Maia Sandu, umăr la umăr cu pro-rusul Igor Dodon, dacă duminică ar fi alegeri în Republica Moldova / Dodon ar câștiga turul II - sondaj IMAS”. . Accesat în . 
  52. ^ Petru Beșleaga. „(sondaj) În cazul unor alegeri parlamentare în Moldova, trei formațiuni politice ar intra în Parlament”. diez.md. Accesat în . 
  53. ^ „SONDAJ. PAS ar avea cele mai multe mandate de deputat, iar Maia Sandu ar câștiga detașat primul tur, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri”. tvrmoldova.md. Accesat în . 
  54. ^ „PREZIDENȚIALE: MAIA SANDU AR OBȚINE 29.4% DIN VOTURILE CETĂȚENILOR, IGOR DODON CU 17.6%”. tribuna.md. Arhivat din original la . Accesat în . 
  55. ^ „Sondaj WatchDog: Trei partide ar accede în Parlament, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri”. tv8.md. Accesat în . 
  56. ^ „SONDAJ Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, în Parlamentul R. Moldova ar accede trei formațiuni”. . Accesat în . 
  57. ^ „Sondaj Socio-Politic Republica Moldova Ianuarie 2023” (PDF). watchdog.md. Accesat în . 
  58. ^ „SONDAJ: Maia Sandu ar acumula cele mai multe voturi, în cazul în care duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale”. vocebasarabiei.md. Accesat în . 
  59. ^ „Ar ramana Maia Sandu presidentele Republicii Moldova daca duminica viitoare ar avea loc alegerile prezidentiale. Ce arata datele unui sondaj - FOTO”. www.protv.md. Accesat în . 
  60. ^ „BOP 2022: Sandu continuă să se bucure de încrederea moldovenilor, iar în Parlament ar accede trei partide”. Radio Europa Liberă Moldova. Accesat în . 
  61. ^ „Dodon, nicio șansă să ajungă din nou președintele R. Moldova: Primii TREI favoriți la șefia statului”. twnews.it. Accesat în . 
  62. ^ ȘTIRILE, PUBLIKA MD-AICI SUNT (). „GALERIE FOTO: Foto: publika.md - SONDAJ IMAS: Moldovenii vor alegeri parlamentare și prezidențiale anticipate. Pentru cine ar vota? | PUBLIKA .MD - AICI SUNT ȘTIRILE”. www.publika.md. Accesat în . 
  63. ^ NEWTV. „New TV - Congresul Civic, în frunte cu Tkaciuk, l-ar putea susține pe Stoianoglo la alegerile prezidențiale”. newtv.md. Accesat în . 
  64. ^ a b „Renato Usatîi, despre cei doi candidați la prezidențiale: „În grupul de susținători ai domnului Stoianoglo stau ticăloși cum sunt Filat, Platon, Caramalac și alții". Ce a zis despre Maia Sandu”. zdg.md. Accesat în . 
  65. ^ a b „Ирина Влах - гражданам: "Спасите страну! Призываю вас принять активное участие в выборах 3 ноября"”. noi.md (în rusă). Accesat în . 
  66. ^ a b „Vasile Tarlev își cheamă susținătorii să voteze împotriva Maiei Sandu: "Fiecare om cinstit are o singură alegere"”. tv8.md (în engleză). Accesat în . 
  67. ^ „PCRM îl susține pe Alexandr Stoianoglo în turul doi al prezidențialelor: „Cu Maia Sandu țara va pierde suveranitatea și identitatea"”. UNIMEDIA. . Accesat în . 
  68. ^ a b „Ion Chicu își cheamă susținătorii să voteze împotriva Maiei Sandu: „Să fim cinstiți cu alegătorii noștri!"”. tv8.md (în engleză). Accesat în . 
  69. ^ „Țîcu și-a îndemnat susținătorii să voteze împotriva lui Stoianoglo”. stiri.md. . Accesat în . 
  70. ^ Достоевский, Генри (). „Молдавский оппозиционер Шор призвал выбрать «неСанду» президентом республики”. Главные новости в России и мире - RTVI (în rusă). Accesat în . 
  71. ^ „Шор назвал своего кандидата”. Новости в Молдове и мире. Независимый информационный портал (în rusă). . Accesat în . 
  72. ^ Nistor, Mariuța (). „VIDEO/ Victoria Furtună, candidata (in)dependentă de rețeaua lui Șor”. Ziarul de Gardă. Accesat în . 
  73. ^ „/VIDEO/ Blocul lui Șor îl va susține pe Stoianoglo la prezidențiale? Răspunsurile lui Bolea și Tauber”. tv8.md (în engleză). . Accesat în . 
  74. ^ „Stoianoglo încearcă să ne întoarcă din drumul nostru European. Așteptarea unui „consens complet" este o capcană care ar amâna la nesfârșit reformele necesare și progresul”. Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa. . Accesat în . 
  75. ^ Gridina, Marina (). „Ion Ceban met with Alexandr Stoianoglo. He is also willing to hold talks with Maia Sandu”. Moldova (în engleză). Accesat în . 
  76. ^ „PRESIDENTIAL CANDIDATE ALEXANDRU STOIANOGLO MEETS WITH THE MAYOR OF CHISINAU”. Infotag.md. . Accesat în . 
  77. ^ „Filat: 40% - Maia Sandu și 60% - Alexandr Stoianoglo este scenariul pe țară în turul II al alegerilor. Diaspora va schimba puțin această diferență zdrobitoare”. UNIMEDIA. . Accesat în . 
  78. ^ „Filat, despre turul II al alegerilor: Surprizele pentru PAS abia încep”. stiri.md. Accesat în . 
  79. ^ „Conferința de presă al Partidul Verde Ecologist din Moldova privitor la al doilea tur electoral”. . Accesat în – via Facebook. 
  80. ^ „Astăzi a avut loc ședința Consiliului Republican al Partidului Liberal,”. . Accesat în – via Facebook. 
  81. ^ Gandrabur, Corneliu (). „CUB îndeamnă cetățenii la un vot rațional în turul II: „Viitorul președinte trebuie să fie garantul bunăstării și unității naționale" Telegraph - Agenție de presă”. Telegraph - Agenție de presă. Accesat în . 
  82. ^ „Victoria Furtună îndeamnă votanții să-l susțină pe Stoianoglo”. IPN. . Accesat în . 
  83. ^ „Țîcu și-a îndemnat susținătorii să voteze împotriva lui Stoianoglo”. stiri.md. . Accesat în . 
  84. ^ „Pe cine va susține Andrei Năstase în al doilea tur al alegerilor”. noi.md (în rusă). Accesat în . 
  85. ^ "Dragi concetățeni, În turul II votăm NU Maia Sandu!" - Morari campaign Facebook pageFormat:Bsn
  86. ^ „„Moldova are nevoie de o alternativă reală": Mesajul lui Ulianovschi, în contextul turului II al alegerilor prezidențiale”. tv8.md (în engleză). Accesat în . 
  87. ^ „Moldovan president appears set to win 1st round of presidential race, but EU vote could be rejected”. AP News (în engleză). . Accesat în . 
  88. ^ Ciesielska, Paulina (). „Gagauzia votes overwhelmingly against EU integration”. msn.com. Accesat în . 
  89. ^ Socor, Vladimir. „Bessarabia's 'Ethnographic Harlequin' in a Regional Perspective”. jamestown.org. Accesat în . 
  90. ^ Ciobanu, Cornel (). „DISINFORMATION: The government in Chisinau is undermining Gagauzia's autonomy”. veridica.co. Accesat în . 
  91. ^ Necsutu, Madalin (). „Moldova Leader Slams 'Attack on Democracy' as Presidential Polls Go to Run-Off”. balkaninsight.com. Accesat în . 
  92. ^ „Moldova says 'Yes' to pro-EU constitutional changes by tiny margin”. BBC. . 
  93. ^ McGrath, Stephen (). „Moldova narrowly votes to secure path toward EU membership after accusing Russia of interference”. Associated Press. Accesat în . 
  94. ^ „Moldova leader decries vote meddling after slim majority backs joining the E.U”. NBC News (în engleză). . Accesat în . 
  95. ^ „Sute de alegători din Moldova sunt anchetați pentru că și-ar fi vândut votul Moscovei. Riscă o amendă uriașă”. ProTV Chișinău. . 
  96. ^ Conovali, Mihaela (). „Transferuri de până la $39 mln pentru a "corupe masiv electoratul". IGP: circa 138 mii de persoane din Moldova – în contact cu PSB Bank”. NewsMaker. 
  97. ^ „Moldova, Presidential Election and Constitutional Referendum, 20 October 2024: Statement of Preliminary Findings and Conclusions”. www.osce.org (în engleză). OSCE. Accesat în . 
  98. ^ Tecuceanu, Paul (). „De ce nu au fost anulate alegerile din Republica Moldova, în ciuda fraudelor masive. Explicațiile oferite de Maia Sandu”. ProTV Chișinău. 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alegeri_prezidențiale_în_Republica_Moldova,_2024&oldid=16654911