Lăpușna, Hîncești
| Lăpușna | |||
| — Sat-reședință — | |||
 | |||
| |||
  Lăpușna Lăpușna (Hîncești) | |||
 Lăpușna Lăpușna (Hîncești) | |||
| Coordonate: 46°53′N 28°25′E / 46.88°N 28.41°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  Republica Moldova | ||
| Raion | Hîncești | ||
| Comună | Lăpușna | ||
| Atestare | 1429 | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 16,43 km² | ||
| Altitudine | 113 m.d.m. | ||
| Populație (2004)[necesită citare] | |||
| - Total | 5,64 locuitori | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | MD-3431[1] | ||
| Prefix telefonic | 269 | ||
| Prezență online | |||
GeoNames  | |||
Modifică date / text  | |||
Lăpușna este satul de reședință al comunei cu același nume din raionul Hîncești, Republica Moldova. Este o localitate străveche situată în valea râului Lăpușna, afluent de stînga al Prutului la 18 km nord-vest de Hîncești și la 54 km sud-vest de Chișinău.
Între Lăpușna și Mereșeni este amplasată Pădurea din Hîncești, o arie protejată din categoria rezervațiilor peisagistice.[2]
IstoricModificare
Investigațiile de ordin arheologic demonstrează că pe locul Lăpușnei și al satului Rusca se găseau locuințe și așezări omenești începînd cu epoca bronzului (mileniul II î.Hr.). Tot pe teritoriul localității Lăpușna și al satelor Rusca și Anini au fost descoperite numeroase așezări necropole ce țin de cultura autohtonilor geți (sec. IV și III î.Hr.).
Pentru anii 1430-1431 există un act domnesc în care se vorbește despre râul Lăpușna și mai multe sate așezate pe acest râu. Numele „Lăpușna” este cunoscut din documente începând cu primele decenii ale sec. al XV-lea, el denumind mai multe realități topografice: râul Lăpușna (10 aprilie 1439), târgul Lăpușna (25 aprilie 1454) și ținutul Lăpușna (10 aprilie 1439).
Lăpușna a existat ca târg și pe parcursul sec. al XIV-lea, însă documentele îl atestă începând cu prima jumătate a secolul al XV-lea. Un hrisov de la 25 august 1454 atestă că Petru Aron întărește Mănăstirii Moldovița privilegiul de scutire de orice vamă trei care ale mănăstirii, care umblau prin țară „după cumpărături de pește la Dunăre sau la Nistru ori la oricare bălți”, pentru care să nu se plătească vamă „nici în Târgul Frumos, nici în târgul Ieșilor și nici în Lăpușna”. La 29 iunie 1456, același domn acordă negustorilor lipoveni privilegiu ca să plătească la Lăpușna numai 30 de groși pentru 12 cântare de mărfuri duse spre ținutul tătarilor și, de asemenea, să plătească la Lăpușna vama Cetății Albe pentru mărfurile ce nu trec prin acel târg.
În data de 8 noiembrie 1819, protopopul Ioan Dumitriu sfințește biserica Sf. Voievozi din sat, a cărei zidire fusese aprobată în ianuarie 1814.
DemografieModificare
Structura etnicăModificare
Structura etnică a satului Lăpușna conform recensământului populației din 2004[3]:
| Grup etnic | Populație | % Procentaj |
|---|---|---|
| Moldoveni | 5.558 | 98,55% |
| Români | 29 | 0,51% |
| Ruși | 20 | 0,35% |
| Ucraineni | 15 | 0,27% |
| Alții | 18 | |
| Total | 5.640 |
PersonalitățiModificare
.jpg)
Născuți în LăpușnaModificare
- Alexandru Lăpușneanu (1499–1568), domnitorul Moldovei
- Aba Gohberg (1920–1996), om de știință în domeniul vinificației și viticulturii sovietic moldovean
- Elena Postică (n. 1954), istoric
- Vlad Filat (n. 1969), fost prim-ministru al Republicii Moldova
NoteModificare
- ^ „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Accesat în .
- ^ Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
BibliografieModificare
- Poștarencu, Dinu, O istorie a Basarabiei în date și documente (1812-1940), Cartier istoric, Chișinău, 1998. ISBN 9975949185