Ținutul Lăpușnei

Ținutul Lăpușnei a fost o unitate administrativ-teritorială în cadrul Țării Moldovei, care făcea parte din Țara de Jos, având centrul administrativ la târgul Lăpușna.^[1]

Țară	Moldova
Ținutul Lăpușnei
— Ținut —

Regiune istorică	Țara de Jos

Reședință	Lăpușna

Prezență online


Poziția regiunii Ținutul Lăpușnei Poziția regiunii Ținutul Lăpușnei
Modifică date / text

La vest se învecina cu ținuturile Iași și Vaslui și la est pe pârâul Bâcovăț și pe râul Bâc cu ținutul Orhei și pe râulețul Calintir cu raiaua Tighina. La sud se învecina cu ținutul Fălciu (pe râul Sărata din raionul Leova de astăzi)^[2] și cu tătarii din Bugeac (din 1673 de-a lungul hotarului lui Halil Pașa). În ținutul Lăpușnei se găseau atât târgușorul Chișinău cât, după Dimitrie Cantemir, și cetatea Tighina până la acapararea ei de către turci.^[3] Ținutul Lăpușnei făcea parte din eparhia episcopiei Hușilor, alături de ținutul Fălciu, ținutul Orhei și ținutul Soroca.^[4] În anii 1770 ținutul Lăpușnei a fost comasat cu ținutul Orhei.

Localități

Lista localităților ținutului Orhei-Lăpușna conform recensământului din anii 1772-1773, grupate după ocoale:

Ocolul Orheiului:

Criuleni, Ustia, Horilcani, Molovata, Oxentia, Jora, Vașcauți, Lopatna, Stodolna, Lalova, Hrabova, Buciușca, Horodiște, Țahnăuți, Ichimauți, Rezina, Saharna, Ciorna, Lipiceni, Oleșcani.

Ocolul Câmpului:

Berezloji, Susleni, Ciuhureni, Biești, Chiperceni, Mașeni, Bușauca, Vorotețile, Pohribeni, Ocna, Cuizauca, Samașcani, Peciște, Curleni, Chiștelnița.

Ocolul Răutului:

Seliște, Târgul Orhei, Paharniceni, Piatra, Pociombeni, Furceni, Mașcauți, Izbiște, Cruhlic, Baloșești.

Ocolul Culii:

Sarateni, Chițcani, Hajdeeni, Zahaicani, Verejeni, Inești, Leușeni, Vasâeni, Ghermanești, Coropceni, Bogzești, Crasnașeni, Isacova, Breanova, Dișcova, Puțintei, Hluboca, Seseni, Bravicea, Telenești, Mihalașa, Ciulucani, Beșeni, Harișeni, Hirova, Condratești, Napadeni, Cornova, Dereneul, Sinișca, Oneșcani, Hodjinești, Țibirica, Meleșeni, Radeni, Biliceni.

Ocolul Satelor de Jos:

Cricovul, Faurești, Boianul, Budești, Șerpeni, Pohuceni, Dubăsari Vechi, Corjovul, Speia, Onețcani.

Ocolul Ichelului:

Cobâlca, Beleiaști, Țiganești, Onești, Voinova, Roșcani, Zubrești, Recea, Pocșești, Borzești, Ișnoveț, Stețcani, Miclești, Peresecina, Teleșeu, Camcea, Micauți.

Ocolul Fața Bâcului:

Paulești, Neșcani, Baraiacu, Sapoteni, Hârjova, Volcinețul, Buda, Ciorești, Parjolteni, Horodiște, Sadova, Varzarești, Galești, Tatarești, Negrești, Roșcani, Sireți, Hidighișul, Bahmutia, Ghețeoani.

Ocolul Bâcovețului:

Miclaușeni, Lozova, Vorniceni, Voloseni, Curluceni, Strașeni, Cojușna, Trușeni, Durlești, Buiucani, Târgul Chișinău.

Ocolul Botnei:

Vasâeni, Valea Ulmului, Rusești, Costești, Sarimârza, Dânceni, Suruceni, Gangura, Mimoreni, Malcociul, Scoreni, Capriana, Condrița.

Ocolul Cogâlnicului:

Boghiceni, Iurceni, Crâstești, Cazanești, Sacareni, Pașcani, Târgul Lăpușna, Perieni, Ciuciuleni, Hâncești, Lohanești, Dragușeni, Boțeni.

Ocolul Prutului:

Salajeni, Grozești, Scoposeni, Șișcani, Nisporeni, Zberoaia, Cozmești.

Referințe

^ Lungu, V. Ținuturile Moldovei pana la 1711 și administrarea lor. Cercetări istorice, Anul XVII, Vol. XVII, 1943, p. 211-250.
^ Bacalov, Sergiu (2010). „Republica" Codrul Tigheciului. Localizare, statut, populație. Moldova între tradiție și actualitate” (PDF). Conferință științifică dedicată jubileului de 300 de ani de la înscăunarea lui Dimitrie Cantemir, Universitatea de Stat din Tiraspol, Chișinău, 10 decembrie 2010. Chișinău: p. 26. Mentenanță CS1: Text în plus (link)
^ Lungu, V. Ținuturile Moldovei până la 1711. Cercetări istorice, 1929, p. 101.
^ Bacumenco, Ludmila. Ținutul Orheiului în secolele XV-XVI. Iași: Editura Universității „Alexandru Iona Cuza”, 2006. ISBN 973-703-178-4, p. 207

Lectură suplimentară

Bacalov, Sergiu. Locul reprezentanților micilor neamuri boierești în sistemul administrativ al Țării Moldovei în secolul al XVII-lea începutul secolului al XVIII-lea (ținuturile Lăpușna, Orhei și Soroca). Revista de istorie a Moldovei: rev. șt. 2009, nr 4, pag. 23-36.
Ciurea, Dumitru. Organizarea administrativă a statului feudal Moldova. În: Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie „A.D.Xenopol”, tomul II, 1965.
Dmitriev, Pavel; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 1: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772–1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 602 p.
Dmitriev, Pavel; Sovetov, P. V. Moldova în epoca feudalismului. Volumul 7. Partea 2: Recensămintele populației Moldovei din anii 1772–1773 și 1774. Chișinău: Știința, 1975. 527 p.
Дмитриев Павел, Георгевич. Народонаселение Молдавии (по материалам переписей 1772–1773, 1774 и 1803). Кишинев: Штиинца, 1973. 159 p.

Vezi și

[1] Lungu, V. Ținuturile Moldovei pana la 1711 și administrarea lor. Cercetări istorice, Anul XVII, Vol. XVII, 1943, p. 211-250.

[2] Bacalov, Sergiu (2010). „Republica" Codrul Tigheciului. Localizare, statut, populație. Moldova între tradiție și actualitate” (PDF). Conferință științifică dedicată jubileului de 300 de ani de la înscăunarea lui Dimitrie Cantemir, Universitatea de Stat din Tiraspol, Chișinău, 10 decembrie 2010. Chișinău: p. 26. Mentenanță CS1: Text în plus (link)

[3] Lungu, V. Ținuturile Moldovei până la 1711. Cercetări istorice, 1929, p. 101.

[4] Bacumenco, Ludmila. Ținutul Orheiului în secolele XV-XVI. Iași: Editura Universității „Alexandru Iona Cuza”, 2006. ISBN 973-703-178-4, p. 207

[1]

[2]

[3]

[4]