Județul Lăpușna (interbelic)

Pentru județul omonim existent pe parcursul anilor 1998–2003 în Republica Moldova, vedeți Județul Lăpușna (Republica Moldova).

Județul Lăpușna


stemă	amplasare

Provincie:

Basarabia

Reședința:

Chișinău

Populație:
•Total 1930:

Locul
419.621 loc.

Suprafață:
•Total:

Locul
4.181 km²

Perioadă de existență:

'

Subdiviziuni:

cinci plăși

Județul Lăpușna a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Basarabia. Reședința județului era municipiul Chișinău.

Întindere modificare

Clădirea Primăriei municipiului Chișinău (reședința județului Lăpușna) în perioada interbelică. Clădirea-monument istoric, situată pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 83, în Sectorul Centru, și-a păstrat destinația până în prezent.

Harta județului, cu dispunerea și denumirea plășilor, în anul 1938.

Județul se afla în partea estică a României Mari, în centrul regiunii Basarabia. Actualmente, teritoriul județului face parte în totalitate din Republica Moldova. Se învecina la nord cu județul Orhei, la sud-est cu județul Tighina, la sud cu județul Cahul, la sud-vest cu județul Fălciu, la vest cu județul Iași, iar la nord-vest cu județul Bălți. În partea de nord-est, pe o scurtă porțiune din Nistru, județul Lăpușna avea graniță comună cu Uniunea Sovietică.

Organizare modificare

Teritoriul județului Lăpușna era împărțit în cinci plăși:^[1]

Pe teritoriul județului se aflau două localități urbane: Chișinău (reședința județului, cu statutul de municipiu, a doua localitate ca mărime din România Mare după București) și Călărași-Târg (cu statutul de comună urbană sau oraș).

Populație modificare

Conform datelor recensământului din 1930 populația județului era de 419.621 de locuitori, dintre care 77,8% români, 11,9% evrei, 7,1% ruși ș.a.^[2] Din punct de vedere confesional marea majoritate era alcătuită din ortodocși (86,1%), urmați de mozaici (12,1%) ș.a.

Mediul urban modificare

În anul 1930 populația urbană a județului era de 119.672 de locuitori, dintre care 41,2% români, 37,3% evrei, 16,6% ruși, 1,2% poloni ș.a.^[2] Din punct de vedere confesional orășenimea era formată din 58,4% ortodocși, 37,7% mozaici, 1,5% romano-catolici ș.a.