Alegeri parlamentare în România, 2024
| Acest articol sau secțiune a unui articol conține informații referitoare la evenimente planificate sau viitoare, a căror realizare efectivă este probabilă, dar nu absolut sigură. Poate conține informații de natură speculativă al căror conținut se poate modifica substanțial pe măsură ce evenimentul se apropie și influențarea realizării evenimentului devine semnificativ mai ridicată. |
Următoarele alegeri parlamentare sau legislative în România vor avea loc la finalul anului 2024, mai precis la data de 1 decembrie 2024, de Ziua națională a României.[1][2] Aceste alegeri vor fi al 10-lea de acest tip în România postdecembristă.
 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
_(cropped).jpg)
.png)
.jpg)
Sistem electoral
modificareParlamentul României este bicameral, fiind format din Camera Deputaților cu 330 de membri și Senat cu 136 de membri. Mandatul de parlamentar este obținut pentru o durată de patru ani.[3] Membrii Camerei Deputaților sunt aleși prin mai multe metode: 308 sunt aleși din 42 de circumscripții constituite din cele 41 de județe ale României și municipiul București, prin reprezentare proporțională, iar patru sunt aleși, tot prin reprezentare proporțională, dintr-o circumscripție reprezentând diaspora română, rezultând un subtotal de 312 membri.[4]
Partidele politice trebuie să treacă un prag electoral care se calculează în două moduri: fie prin raportarea procentului de 5% la totalul voturilor valabil exprimate la nivel național, fie prin calcularea procentului de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale.[5] Locuri suplimentare se adaugă pentru grupurile minoritare etnice care concurează în alegeri și trec un prag special (mai mic); în prezent, 18 partide ale minorităților etnice sunt reprezentate în Parlament, rezultând un total de 330 de membri. Cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși din 43 de circumscripții constituite din 41 de județe (un total de 121 de locuri), municipiul București (13 locuri) și diaspora română (două locuri).[6]
Context
modificareGuvernul României după alegerile de la data de 6 decembrie 2020 (i.e., Guvernul Florin Cîțu) a fost format din 3 partide politice, mai precis: PNL (centru-dreapta, PPE), USR PLUS (centru-dreapta, Renew Europe) și UDMR/RMDSZ (centru dreapta, PPE). Guvernul Cîțu a devenit guvern minoritar (doar cu UDMR/RMDSZ) și apoi minoritar interimar, fiind demis prin moțiune de cenzură în toamna anului 2021, iar mai apoi înlocuit de un guvern condus de Nicolae Ciucă format din partidele PSD (centru-stânga, S&D), PNL (centru-dreapta, PPE) și UDMR/RMDSZ (centru-dreapta, PPE) la data de 25 noiembrie 2021.[7]
Președintele Camerei Deputaților a fost Ludovic Orban (PNL) (decembrie 2020–octombrie 2021), interimatul fiind apoi asigurat de Florin Roman (PNL) (octombrie 2021–noiembrie 2021) și Sorin Grindeanu (PSD) (noiembrie 2021).[8] Ulterior, Președinte al Camerei Deputaților a fost Marcel Ciolacu (PSD).[9] Președinți ai Senatului au fost Anca Paliu Dragu (USR PLUS) (decembrie 2020–23 noiembrie 2021), fiind astfel prima femeie care a ocupat acestă poziție la vârful statului, și Florin Cițu (PNL) (23 noiembrie 2021–29 iunie 2022).[10] Președinte interimar al Senatului a fost Alina Gorghiu (PNL) din 29 iunie 2022 până în 13 iunie 2023.
La data de 12 iunie, Nicolae Ciucă a demisionat oficial din funcția de premier, ca urmare a respectării acordului semnat de coaliția de guvernare ca rotația premierilor să aibă loc.[11] Ulterior, la data de 13 iunie 2023, fostul premier, Nicolae Ciucă, a fost ales în funcția de președinte al Senatului României.[12]
Președinții celor două camere ale Parlamentului
modificare| Funcție | Nume | Partid | A preluat funcția | A părăsit funcția | ||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Președintele Camerei Deputaților | 
|
Ludovic Orban | Partidul Național Liberal | 21 decembrie 2020 | 13 octombrie 2021 | |
|
Marcel Ciolacu | Partidul Social Democrat | 23 noiembrie 2021 | 15 iunie 2023 | ||
|
Alfred Simonis (interimar) |
Partidul Social Democrat | 15 iunie 2023 | 2 septembrie 2024 | ||
_(cropped).jpg)
|
Vasile-Daniel Suciu | Partidul Social Democrat | 2 septembrie 2024 | prezent | ||
| Președintele Senatului | .jpg)
|
Anca Dragu | Uniunea Salvați România | 21 decembrie 2020 | 23 noiembrie 2021 | |
.jpg)
|
Florin Cîțu | Partidul Național Liberal | 23 noiembrie 2021 | 29 iunie 2022 | ||
.jpg)
|
Alina Gorghiu (interimar) |
Partidul Național Liberal | 29 iunie 2022 | 13 iunie 2023 | ||
.jpg){kind=small}
|
Nicolae Ciucă | Partidul Național Liberal | 13 iunie 2023 | prezent | ||
Evenimente
modificareCriza guvernamentală (1 septembrie–25 noiembrie 2021)
modificareGuvernul Florin Cîțu, care a preluat puterea la data de 23 decembrie 2020,[13] a fost compus din două partide liberal-conservatoare, mai precis Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR/RMDSZ), și partidul liberal-progresist USR PLUS.[14]
În septembrie 2021, o ruptură majoră în cadrul coaliției a dus la criza politică din România din 2021. Fostul premier Cîțu, cu sprijinul necondițional al Președintelui Klaus Iohannis, l-a demis pe Stelian Ion care a respins un program de investiții.[15][16][17][18] Toți miniștrii USR s-au retras pe 7 septembrie 2021,[19] care au lăsat guvernul fără majoritate. Două moțiuni de cenzură au fost depuse, una de către USR PLUS și partidul extremist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), a doua de către Partidul Social Democrat (PSD),[20] cele trei partide deținând atunci împreună conjunctural majoritatea mandatelor de parlamentari.[21]
Cîțu a fost contestat în cadrul PNL[22] dar a beneficiat de sprijinul Președintelul Iohannis, întrucât a căutat de asemenea să preia conducerea PNL de la Ludovic Orban.[23] Pe 25 septembrie 2021, Cîțu l-a învins pe Orban în lupta pentru conducerea PNL.[24] USR PLUS a organizat de asemenea alegeri interne în care fostul prim-ministru tehnocrat Dacian Cioloș a fost ales cu 50.9% din voturi învingându-l pe Dan Barna, iar partidul și-a schimbat numele din nou în USR.[25][26] Linia de partid urma să-l înlăture pe Cîțu din funcția de prim-ministru.[27]
La data de 4 octombrie 2021, Cîțu a declarat că orice colaborare cu USR este acum imposibilă.[28] Potrivit fostului primar al Brașovului, Allen Coliban (USR), guvernul minoritar al lui Cîțu mai era atunci încă în funcție „doar cu sprijinul PSD”.[29] Cu toate acestea, la data de 5 octombrie, moțiunea de cenzură a PSD a fost supusă la vot și a câștigat o mare majoritate de 281 de voturi pentru, care au corespuns grupurilor parlamentare ale PSD, USR și AUR. Cîțu a continuat să activeze ca prim-ministru interimar până când un nou guvern a fost ulterior votat în parlament și apoi a depus jurământul, mai precis fostul guvern Ciucă.
La data de 1 noiembrie 2021, partidul extremist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a început să strângă semnături de la cetățeni pentru o eventuală procedură de suspendare a Președintelui României încă în exercițiu, Klaus Iohannis.[30] Procedura nu a avut loc până în prezent.
Întrevederile negocianților PSD și PNL (februarie 2024)
modificareÎn luna februarie 2024 au început negocierile privind organizarea și desfășurarea alegerilor din România, între liderii partidelor actuale de la guvernare, mai precis PSD și PNL.[necesită citare]
Negocianții PNL au propus o comasare a unor scrutine (de exemplu, alegerile parlamentare cu cele prezidențiale) pentru a reduce cheltuiala din bugetul de stat pentru organizarea acestora.[necesită citare]
Partide noi
modificareLa data de 19 septembrie 2021, fostul lider al Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, alături de fostul său aliat politic, Codrin Ștefănescu, au lansat Alianța pentru Patrie (ApP), partid politic inițial cunoscut sub acronimul „PAINE”.[31]
La data de 3 octombrie 2021, fostul premier Ludovic Orban, care tocmai a fost recent învins atunci de contracandidatul său la șefia Partidului Național Liberal (PNL), mai precis Florin Cîțu, a declarat că intenționează „să creeze o nouă construcție politică care este pregătită să continue moștenirea PNL”.[32][33][34] Astfel, acesta a urmat pașii pe care i-a făcut și Călin Popescu-Tăriceanu în 2014, alt fost premier care a părăsit PNL și a fondat un partid scindat din acesta, mai precis Partidul Liberal Reformator (PLR), devenit ulterior Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE; re-integrat/absorbit eventual în PNL din 2022 până în prezent, dar fără Popescu-Tăriceanu, acesta nemaiavând nici statutul de membru al ALDE).
La data de 1 decembrie 2021, Partidul ACUM a fost lansat oficial, potrivit unui comunicat transmis G4Media.ro. Partidul se poziționează în zona de centru stânga a spectrului politic și de declară „radical anti-corupție” și „anti-suprabirocratizare”.[35]
La data de 31 mai 2022, fostul premierul tehnocrat și fost președinte al Uniunii Salvați România (USR), Dacian Cioloș, s-a retras din USR cu un grup de susținători și a înființat partidul Reînnoim Proiectul European al României (REPER).
Partidul Verde sau Partidul Verzilor a fost, de asemenea, relansat în toamna anului 2022 sub noua denumire de Partidul Verde (PV). Partidul este condus de doi copreședinți, mai precis Marius Lazăr și Lavinia Cosma (ex-USR). Partidul a apărut pentru prima dată în sondaje la începutul anului 2023.[36]
După cel de-al doilea congres al partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) din martie 2022, președintele Frăției Ortodoxe, Dan Grăjdeanu a anunțat ieșirea din partid din cauza faptului că nu li s-a oferit nicio poziție de conducere în ciuda promisiunilor făcute anterior. La data de 17 aprilie 2022, s-a anunțat crearea unui nou partid al ONG-ului (Mișcarea Națională), de orientare naționalistă și conservatoare. Liderul și președintele partidului este Mihai Tîrnoveanu.[37][38][39]
Activiști din societatea civilă au anunțat la finalul lunii noiembrie lansarea Partidului pentru Natură, Oameni și Animale (NOA). Partidul este condus interimar de Lucian Rad (ex-USR), fost consilier județean Brașov.[40]
La data de 23 septembrie 2023, la Brașov a avut loc lansarea Blocului Naționalist, de orientare naționalistă, tradiționalistă și conservatoare, al cărui lider este Bogdan Mihai Alecu.[41][42][43][44]
Sondaje de opinie
modificareÎn graficul de mai jos (actualizat până în martie 2024) se regăsesc sondajele de opinie aferente următoarelor alegeri parlamentare/legislative care vor avea loc la sfârșitul anului 2024, mai precis în luna decembrie:
Lista partidelor politice și alianțelor electorale competitoare
modificareNote
modificare- ^ Partidul Alianța Liberalilor și Democraților (ALDE) nu mai este activ la niciun nivel pe scena politică națională sau internațională de la sfârșitul lunii martie 2022, fiind absorbit în totalitate de PNL în acest timp.
- ^ ApP (fostul partid PAINE) a fuzionat ulterior cu Partidul Forța Identității Naționale (PFIN).[45]
- ^ „Când vor avea loc alegerile în 2024. PSD și PNL au stabilit data localelor, bătălia se dă pentru prezidențiale simultan cu parlamentare”. Digi24.ro. . Accesat în .
- ^ Ioana Hurdea (). „PSD si PNL s-au inteles: Comasare pe 9 iunie, prezidentiale in toamna, parlamentare pe 8 decembrie. Declaratiile lui Ciolacu”. Aktual24.ro. Accesat în .
- ^ „ARTICOLUL 63 - Durata mandatului”. Constituția României. Camera Deputaților. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en „ROMANIA (Camera Deputatilor), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză).
- ^ Ionela Gavril (). Anca Pandea, ed. „Evoluția sistemului de vot în România, la alegerile parlamentare de după 1989”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en „ROMANIA (Senatul), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză).
- ^ Digi24. „Cum arată Guvernul Ciucă. Rotativă în 2023 pentru premier și trei ministere. Premierul desemnat, prima ședință cu miniștrii propuși”. Digi24. Accesat în .
- ^ Digi24. „Sorin Grindeanu devine președinte interimar al Camerei Deputaților. Marcel Ciolacu: „Mă bucur că a reușit să creeze o majoritate"”. Digi24. Accesat în .
- ^ Digi24. „Marcel Ciolacu este noul președinte al Camerei Deputaților”. Digi24. Accesat în .
- ^ Digi24. „Florin Cîțu a demisionat de la șefia Senatului: Ciucă mi-a cerut demisia. Cel mai tare am supărat PSD”. Digi24. Accesat în .
- ^ „BREAKING Nicolae Ciucă a demisionat din funcția de premier: A venit momentul în care îmi închei activitatea de prim-ministru al României / Ne-am propus ca până joi să avem noul guvern învestit”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „VIDEO Nicolae Ciucă a fost ales în funcția de președinte al Senatului”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Liberal Florin Cîțu put forward to be Romania's next prime minister”. . Accesat în .
- ^ Robert Kiss (). „Florin Cîțu, după ce USR PLUS a amenințat că pleacă din Guvern: Amenințările vin și pleacă. Proiectul „Anghel Saligny" va trece”. Digi24. Accesat în .
- ^ Redacția Aktual24 (). „CTP, reactie transanta: „Cel care a creat criza politica este Citu, sa fie foarte clar"”. Accesat în .
- ^ Dan Popa (). „PNL, acest PSD de dreapta. Rivale, dar își unesc puterile”. Ziare.com. Accesat în .
- ^ Ioana Hurdea (). „Orban confirma ca Florin Citu a declansat criza „cu acordul presedintelui": „Au aruncat Romania in aer si in momentul de fata Romania se gaseste aproape lipsita de institutii care sa faca fata provocarilor romanilor"”. Aktual24.ro. Accesat în .
- ^ Bogdan Păcurar (). „Orban: Florin Cîțu trebuia să-și dea demisia din momentul în care USR PLUS a decis să se retragă din coaliție”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Andreea Ghiorghe (). „Miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile din Guvernul Cîțu. Barna: „Am făcut ceea ce am anunțat"”. Adevărul. Accesat în .
- ^ Victor Gheja (). „Speriat de Dragnea, PSD promite ca il da jos pe Citu: „Votam motiunea de cenzura"”. Aktual24.ro. Accesat în .
- ^ Robert Kiss (). „PSD va depune moțiune de cenzură dacă cea inițiată de USR PLUS și AUR este declarată neconstituțională”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Victor Gheja (). „Lovitura lui Orban. Zeci de parlamentari PNL ii cer lui Citu sa demisioneze: „Cine seamana vant, culege furtuna"”. Aktual24.ro. Accesat în .
- ^ Redacția Aktual24.ro (). „Iohannis anunta ca-l tine in functie pe Citu: „Florin Citu nu are motive sa demisioneze sau sa fie demis"”. Aktual24.ro. Accesat în .
- ^ Redacția Digi24.ro (). „Florin Cîțu este noul președinte al PNL. Are aproape 1.000 de voturi în plus față de Ludovic Orban”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Redacția HotNews.ro (). „LIVEVIDEO Dacian Cioloș va fi noul președinte al USR-PLUS. Scord strâns cu Dan Barna. Rezultatul urmează să fie validat la congres/ Primele reacții ale lui Cioloș și Barna”. HotNews.ro. Accesat în .
- ^ Alexandru Costea (). „Surse: USR PLUS a decis să se numească doar USR. Susținătorii lui Barna sunt nemulțumiți de alegerea lui Cioloș ca președinte”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Alexandru Costea (). „Cioloș, după ce a fost ales președintele USR PLUS: Toate variantele sunt pe masă, mai puțin premierul Cîțu. Nu intru în Guvern”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Laura Buciu (). „Cîțu: Guvernarea cu USR devine imposibilă după decizia de marți”. Mediafax. Accesat în .
- ^ Bogdan Păcurar (). „Allen Coliban: Florin Cîțu și-a încălcat repetat promisiunile și mai este prim-ministru doar cu sprijinul PSD. PNL trebuie să aleagă”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Digi24. „George Simion: AUR strânge semnături pentru suspendarea lui Iohannis. Parlamentari PNL au semnat deja”. Digi24. Accesat în .
- ^ Cătălin Ghiță (). „Liviu Dragnea își face partid! PAINE – Partidul pentru Apărarea Independenței Naționale în Europa”. Tribuna Calafatului. Accesat în .
- ^ Liviu Cojan (). „Orban amenință că își face partid: Sunt gata să creez o construcție care să continue trecutul PNL”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Adrian Dumitru (). „Orban: Iohannis a vrut un PNL progresist. Cam bate un vânt nu foarte pe gustul românilor, care e împotriva identităților naționale”. Digi24.ro. Accesat în .
- ^ Victor Gheja (). „Orban anunta ca este gata sa infiinteze un nou partid: „Echipa de conducere nu mai are nicio legatura cu spiritul liberal, cu cultura, traditia, democratia interna"”. Aktual24.ro. Accesat în .
- ^ „Un nou partid ecologist, lansat de 1 Decembrie/ Partidul ACUM se declară "de centru stânga", "radical anti-corupție" și "anti-suprabirocratizare"/ Cine sunt fondatorii”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ Surpriză în sondajul INSCOP: Partidul Verde (Verzii) intră pe lista sondajelor oficiale - cotat cu 1,4%; PSD, pe primul loc, PNL, pe 2 - în creștere iar AUR pe 3, Ecopolitic,
- ^ Mișcarea Națională (MN) și Frăția Ortodoxă anunță că vor sta în calea marșului LGBT, organizat la București sâmbătă, chiar de prăznuirea Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași, Ecopolitic,
- ^ Asociațiile Frăția Ortodoxă, Calea Neamului și Mișcarea Națională cheamă românii duminică la Cimitirul din Valea Uzului pentru a sărbători Ziua Armatei și a a duce un omagiu eroilor militari români, Ecopolitic,
- ^ Partid naționalist, în prag de înființare la Constanța: „Mișcarea Națională", Tomis News,
- ^ „Cine este partidul NOA, lansat luni în România”. RFI România: Actualitate, informații, știri în direct. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ A fost lansat Blocul Naționalist, republikaNews,
- ^ Grupările românești de extremă dreapta se strâng sub o singură umbrelă - Blocul Naționalist, Europa Liberă România,
- ^ Blocul Naționalist, www.bloculnationalist.ro, arhivat din original la , accesat în
- ^ Grupurile de extremă dreapta din România s-au unit în Blocul Naționalist: legături cu George Simion, Știripesurse,
- ^ „Specialistii” lui Dragnea ajung la AUR. Partidul lui Dragnea a fuzionat cu partidul lui Laufer si impreuna au sarit in barca lui Simion, Aktual24.ro,
- ^ Narcis George Matache (). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist.
- ^ „Grupuri parlamentare”. Senatul României. Accesat în .
- ^ „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților din România. Accesat în .
- ^ Anghel, Dan (). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la .
- ^ „Unde ne duce goana după AUR? De ce au votat românii un partid de extremă dreapta?”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Romanian opposition takes narrow lead after election
- ^ Ce este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreapta care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoral
- ^ Spotmedia.ro. „Cum a crescut AUR în Frății ortodoxe tolerate de Biserică, așa cum BOR l-a tolerat și pe Zelea Codreanu. Manipulările via Sputnik și pericolul real - Interviu”. Accesat în .
- ^ Ziarul Financiar (). „Cine este AUR, partidul venit de nicăieri care ar putea intra în Parlament. Ce spunea George Simion, fondatorul partidului, în urmă cu câteva zile: Noi suntem legați de micul producător, de țăranul român. Prima lege pe care am da-o ar fi protejarea capitalului român pentru agricultori”. Ziarul Financiar. Accesat în .
- ^ „VIDEO REPER a lansat „Platforma pentru democrație, prosperitate și progres". Ce partide reunește - HotNews.ro”. . Accesat în .
- ^ „OFICIAL Dacian Cioloș a demisionat din USR, alături de alți patru europarlamentari. Ei lansează Partidul REPER”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Reprezentanții Alianței Forțelor de Dreapta și-au depus, la BEC, candidaturile pentru alegerile parlamentare”. . Accesat în .
- ^ „Noul partid al lui Ludovic Orban s-ar putea numi Forța Liberală - surse”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ „Un grup de 41 de liberali susține că Orban trebuie numit premier. „El are calitățile necesare pentru a fi desemnat"”. Mediafax.ro. Accesat în .
- ^ „SCRISOARE OFICIALĂ 41 de parlamentari PNL cer nominalizarea lui Ludovic Orban ca premier și refacerea coaliției cu USR și UDMR / Un deputat susține că nu a semnat documentul”. G4Media.ro. . Accesat în .
- ^ a b „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în .
- ^ a b „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în .
- ^ Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ en George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System” (în engleză). Accesat în .
- ^ „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. .