Listă de partide politice din România

Aceasta este o listă a partidelor politice din România.

Partide parlamentareModificare

Partidele parlamentare sunt partidele politice care au reprezentanți în Senat sau Camera Deputaților.

	Abr.	Fondat	Lider	Poziție^[1]	Ideologie^[1]	Senat^[2]	Camera Deputaților^[3]	Parlamentul European^[4]	Statut
Partidul Social Democrat	PSD	2001	Marcel Ciolacu	Centru-stânga	Social-democrație Conservatorism social Populism de stânga^⁠(en) Naționalism românesc Euroscepticism slab	47 / 136	106 / 330	8 / 33	Opoziție (2020-prezent)
Partidul Național Liberal	PNL	1875	Ludovic Orban	Centru-dreapta	Liberalism conservator Europenism	41 / 136	93 / 330	10 / 33	Coaliție cu USR-PLUS și UDMR (2020-prezent)
Alianța USR PLUS	USR PLUS	2019	Dan Barna	Centru-dreapta	Anti-corupție^⁠(en) Europenism Progresism Liberalism	25 / 136	55 / 330	8 / 33	Coaliție cu PNL și UDMR (2020-prezent)
Alianța USR PLUS	USR PLUS	2019	Dacian Cioloș	Centru	Anti-corupție^⁠(en) Europenism Progresism Liberalism	25 / 136	55 / 330	8 / 33	Coaliție cu PNL și UDMR (2020-prezent)
Alianța pentru Unirea Românilor	AUR	2019	George Simion Claudiu Târziu	Dreaptă^[5] spre extremă-dreapta^[6]^[7]^[8]	Conservatorism Naționalism românesc Unionism Euroscepticism slab Populism de dreapta^[9] Fundamentalism creștin^⁠(en)^[10] Anti-imigrație^⁠(en)^[11]^[12] Ecologism^[13] Anti-maghiar ^[14]	14 / 136	32 / 330	0 / 33	Opoziție (2020-prezent)
Uniunea Democrată Maghiară din România Romániai Magyar Demokrata Szövetség	UDMR RMDSZ	1989	Hunor Kelemen	Centru-dreapta	Regionalism Liberalism conservator Europenism	9 / 136	21 / 330	2 / 33	Coaliție cu PNL și USR-PLUS (2020-prezent)
Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)	PPUSL	2015	Daniel Ionașcu	Centru-stânga	Umanism pragmatic	0 / 136	4 / 330	1 / 33	Opoziție (2021-prezent)

Partide neparlamentareModificare

	Abr.	Fondat	Lider	Poziție^[1]	Ideologie^[1]
PRO România	PRO	2018	Victor Ponta	Centru-stânga	Liberalism social, Liberalism economic, Social-democrație, Progresism
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților	ALDE	2015	Călin Popescu-Tăriceanu	Centru-dreapta	Populism, Liberalism conservator
Partidul Mișcarea Populară	PMP	2014	Cristian Diaconescu	Centru-dreapta	Creștin-democrație Conservatorism
Uniunea Națională pentru Progresul României	UNPR	2010	Gabriel Oprea	Centru-stânga	Social-democrație
Partidul Neamului Românesc	PNR	2018	Ninel Peia	Dreaptă spre extremă dreapta	Naționalism românesc, Islamofobie, Anti-imigrație^⁠(en), Populism de dreapta, Nativism
Partidul România Unită	PRU	2015	Robert Bugă^[15]^[16]^[17]^[18]	Dreaptă^[19]^[20]^[21] spre extremă-dreapta^[21]	Naționalism românesc^[21]
Volt România	Volt	2021	Nu are	Centru	Progresism, Federalism european, Liberalism social
Partidul Popular Maghiar din Transilvania Erdélyi Magyar Néppárt	PPMT EMNP	2011	Zsolt Szilágyi	Centru-dreapta	Creștin-democrație
Partidul Democrației și Solidarității	Demos	2018	Nu are	Stânga	Socialism democratic, Progresism, Feminism
Partidul Verde	PV	2005	Florin Călinescu	Centru	Ecologism
Partidul Alternativa Dreaptă	AD	2015	Adela Mîrza	Dreapta	Conservatorism
PACT pentru Galați	Pentru GALAȚI	2018	Gregor Teodorescu	Dreapta	Liberalism clasic
Partidul Ecologist Român	PER	1990	Dănuț Pop	Centru spre centru-dreapta^[22]	Liberalism verde^⁠(en), Ecologism^[22]
Partidul România Mare	PRM	1991	Victor Iovici	Centru-stânga^[23] spre extremă-dreapta^[24]^[25]	Conservatorism naționalist^⁠(en), Naționalism românesc^[23], Euroscepticism slab^[26]
Partidul Noua Dreaptă	ND	2015	Teodor Ionescu, Șerbănel Damian	Extremă-dreapta	Ultranaționalism românesc, Neolegionarism, Fundamentalism creștin^⁠(en)
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat Continuatorul Partidului Național Țărănesc	PNȚCD	1989	Aurelian Pavelescu	Centru-dreapta	Creștin democrație, Monarhism
Platforma Social-Liberală	PSL	2019	Ilan Laufer	Centru	Liberalism social
Partidul Socialist Român	PSR	2003	Constantin Rotaru	Stânga	Socialism
Partidul Comunitar din România	PCdR	2015	Petre Ignătescu	Extremă-stânga	Comunitarianism
Partidul Civic Maghiar Magyar Polgári Párt	PCM MPP	2008	János Mezei	Centru-dreapta	Autonomie, Regionalism^⁠(en)
Partidul Republican din România	PPR	2020	Alexandru Coita	Centru	Republicanism
Blocul Unității Naționale	BUN	2015	Dorel Vulpoiu	Centru-stânga	Social-democrație
Partidul Noua Românie	PNR	2015	Sebastian Popescu	Centru	Progresism
Alianța Noastră România	ANR	2016	Marian Munteanu	Dreapta	Conservatorism naționalist^⁠(en)
Partidul România Modernă și Demnă	PRMD	2017	Nu are	Dreapta	Naționalism românesc moderat
Partidul Monarhist	PM23	2017	Christian Em. de Hillerin	Centru-dreapta	Monarhie constituțională
Partidul România Rațională	ЯR	2019	Liviu Cornel Popa, Gheorghe Voinea, Cristiana Johanna Popa	Neutru	Naționalism românesc
Partidul Dreapta Liberală	DL	2019	Viorel Cataramă	Centru-dreapta	Neoliberalism
Partidul Oamenilor Liberi A Szabad Emberek Pártja Die Partei der freien Menschen	POL	2015	Dan Mașca, Radu Bălaș, Cătălin Hegheș, Eugen Tothpal	Centru	Progresism, Democrație participativă^⁠(en)
Uniunea Națională pentru Democrație, Omenie și Respect	UNDOR	2020	Cătălin Badiu	Centru	Umanism
ADER România	ADER	2018	Orlando Culea	Centru-stânga	Democrație
Alianța Național Țărănistă	ANȚ	2019	Radu Ghidău	Centru-dreapta	Creștin-democrație

Alianțe politice și electoraleModificare

Alianțe politice și electorale:

Blocul Identității Naționale în Europa (2017-prezent) dintre Partidul România Mare (PRM), Partidul România Unită (PRU) și Noua Dreaptă (ND)
Alianța 2020 USR-PLUS (2019-prezent) dintre Uniunea Salvați România (USR) și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS)
PRO București 2020 (2020-prezent) dintre PRO România și Partidul București 2020

Alianțe desființate

Convenția Democrată Română (1991–2000) dintre Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat, Partidul Național Liberal, Partidul Alianța Civică, Partidul Ecologist Român, Federația Ecologistă din România, Partidul Național Liberal - Aripa Tânără, Partidul Național Liberal-Convenția Democrată
Uniunea Social-Democrată (1995–1996) dintre Partidul Democrat și Partidul Social-Democrat Român
Alianța Dreptate și Adevăr (2003–2007) dintre Partidul Național Liberal și Partidul Democrat
Alianța PSD+PC (2008–2010) compusă din Partidul Social Democrat și Partidul Conservator
Uniunea Națională PSD+PUR (2004) compusă din Partidul Social Democrat și Partidul Umanist Român
Alianța România Dreaptă (2012) dintre Partidul Democrat Liberal, Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și Partidul Forța Civică
Alianța de Centru-Stânga (2012–2014) dintre Partidul Social Democrat și Uniunea Națională pentru Progresul României
Alianța de Centru-Dreapta (2011–2014) dintre Partidul Național Liberal și Partidul Conservator
Alianța Dreptate și Adevăr (2013-2014) dintre Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat și Forța Civică
Alianța Creștin Liberală (2014) dintre Partidul Democrat Liberal (PDL) și Partidul Național Liberal (PNL)
Uniunea Social Liberală (2011–2014) între Alianța de Centru Stânga PSD-UNPR și Alianța de Centru Dreapta PNL-PC
Partidul National Socialist (2017)

Partide regionale și localeModificare

Partidul Botoșănenilor (PB)
Partidul pentru Argeș și Muscel
Partidul Alianța pentru Domnești (APD)
Partidul Renașterea Săcălazului (PRS)
Partidul Societății Ieșene (PSI)
Partidul „Mișcarea pentru Medgidia” (MPM)
Partidul „Uniunea pentru Codlea” (UPC)
Partidul Uniunea Independentă pentru Sighișoara (UIPS)
Partidul Ialomițenilor (PI)
Partidul 200 pentru București (200PB)
Partidul Vrancea Noastră (PVN)
Partidul „Mândri că Suntem Arădeni”
Partidul Maramureșenilor (PM)
Coaliția pentru Baia Mare
Partidul „Împreună pentru Moldova”
Partidul București 2020
PACT pentru Galați

Formațiuni politice ale minoritățilorModificare

Partidele politice ale minorităților naționale recunoscute de lege care nu trec pragul electoral pentru a intra în Parlamentul României au dreptul de a delega un deputat din partea organizației respective.

Nume	Abr.	Reprezentant^[27]
Uniunea Armenilor din România Armeană: Ռումինիայի Հայոց Միություն	UAR	Varujan Pambuccian
Uniunea Elenă din România Greacă: Ενωση Ελληνων Ρουμανιας	UER	Dragoș Zisopol
Uniunea Culturală a Rutenilor din România Ruteană: Културне Товариство Русинів Романії	UCRR	Iulius Firczak
Uniunea Croaților din România Croată: Zajedništvo Hrvata u Rumunjskoj	UCR	Slobodan Ghera
Uniunea Sârbilor din România Sârbă: Савез Срба у Румунији	USR	Slavoliub Adnagi
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România Rusă: Община русских-липован Румынии	CRLR	Andrian Ampleev
Uniunea Bulgară din Banat-România Bulgară bănățeană: Balgarsku Družstvu ud Banát-Rumanija	UBB-R	Petronela Csokany
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România Slovacă: Demokratický zväz Slovákov a Čechov v Rumunsku Cehă: Demokratický svaz Slováků a Čechů v Rumunsku	UDSCR	Iarco Furic
Forumul Democrat al Germanilor din România Germană: Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien	FDGR	Ovidiu Ganț
Asociația Italienilor din România Italiană: Associazione Italiani di Romania	Ro.As.It.	Andi Grosaru
Uniunea Democrată Turcă din România Turcă: Romanya Demokrat Türk Birliği	UDTR	Iusein Ibram
Uniunea Polonezilor din România Poloneză: Związek Polaków w Rumunii	Dom Polski	Victoria Longher
Uniunea Ucrainenilor din România Ucraineană: Cоюз Українців Румунії	UUR	Miroslav Petrețchi
Asociația Macedonenilor din România Macedoneană: Друштвото на Македонците од Романија	AMR	Venera Popescu
Asociația Liga Albanezilor din România Albaneză: Shoqata Lidhja e Shqiptarëve të Rumanisë	ALAR	Bogdan Stoica
Asociația Partida Romilor Pro-Europa Romani: Asociatiasa Partida le Romengi Pro-Europa	PRPE	Daniel Vasile
Federația Comunităților Evreiești din România Ebraică: פדרציית הקהילות היהודיות של רומניה	FCER	Silviu Vexler
Uniunea Democrata a Tatarilor Turco-Musulmani din Romania Turcă: ROMANYA MÜSLÜMAN TATAR TÜRKLERİNİN DEMOKRAT BİRLİĞİ	UDTTMR	Amet Varol

Partide desființateModificare

Acțiunea Populară - absorbit de PNL
Partidul Republican - autodizolvat
Partidul Unității Națiunii Române - absorbit de Partidul Conservator
Partidul Vieții Românești (PVR)
Partidul Socialist al Muncii (PSM)
Partidul Popular
Alianța pentru România - fuziune cu PNL
Partidul Democrat Liberal - fuziune cu PNL
Partidul Democrat Agrar din România (PDAR)
Partidul Alianța Civică (PAC) - fuziune cu PNL
Forța Civică - fuziune cu PDL
Frontul Democrat al Salvării Naționale - redenumit Partidul Democrației Socialiste din România, a fuzionat cu PSDR pentru a forma PSD
Frontul Salvării Naționale - redenumit Partidul Democrat, a absorbit Partidul Liberal Democrat și a devenit Partidul Democrat Liberal
Forța Democrată din România - desființat în 2013
Uniunea Forțelor de Dreapta - absorbit de PNL
Partidul Solidarității Sociale - absorbit de PDSR
Partidul Național Român (1998)
Partidul Național Democrat Creștin - autodizolvat
Partidul Inițiativa Națională - absorbit de UNPR
Partidul Liberal'93 - absorbit de PNL
Partidul Conservator (PC) - fuzionat cu PLR
Partidul Liberal Reformator (PLR) - fuzionat cu PC
Partidul Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD) - absorbit de UNPR
Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) - absorbit în USR-PLUS
Uniunea Salvați România (USR) - absorbit în USR-PLUS

Partide din perioada comunistăModificare

Deși partidele nu au fost recunoscute în perioada comunistă și nu erau relevante politic, următoarele au fost forțele politice recunoscute oficial:

Partidul Comunist Român (PCR)	Cunoscut și ca Partidul Muncitoresc Român, (PMR) între 1948 și 1965; desfințat în 1989.
Frontul Democrației și Unității Socialiste (FDUS)	O organizație creată ca și aripă a PCR; activ 1975-1989.
Uniunea Generală a Sindicatelor din România (UGSR)	Activ 1948-1989.
Uniunea Populară Maghiară (UPM, Magyar Népi Szövetség, MNSz)	Creat ca și Uniunea Muncitorilor Maghiari din România (Magyar Dolgozók Országos Szövetsége, MADOSZ), în strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1934-1953
Comitetul Democratic Evreiesc	În strânsă alianță cu Partidul Comunist Român; activ 1946-1953.^[28]
Frontul Plugarilor	În strânse legături cu Partidul Comunist Român; activ 1933-1953.

Au mai existat unele forțe politice cărora li s-a permis să existe, cu un statut neclar , până în 1948.^[29]

Vezi șiModificare

NoteModificare

^ ^a ^b ^c ^d Narcis George Matache (3 mai 2018). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist.
^ „Grupuri parlamentare”. Senatul României.
^ „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților.
^ „Deputații români în Parlamentul European”. Biroul de legǎturǎ în România. Parlamentul European.
^ Anghel, Dan (7 decembrie 2020). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la 8 decembrie 2020.
^ Unde ne duce goana după AUR? De ce au votat românii un partid de extremă dreapta?
^ Romanian opposition takes narrow lead after election
^ Ce este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreapta care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoral
^ „Romanian opposition takes narrow lead after election”. BBC News. 7 decembrie 2020. Arhivat din original la 8 decembrie 2020.
^ SpotMedia. „Cum a crescut AUR în Frății ortodoxe tolerate de Biserică, așa cum BOR l-a tolerat și pe Zelea Codreanu. Manipulările via Sputnik și pericolul real - Interviu”. Accesat în 11 decembrie 2020.
^ https://www.g4media.ro/aur-in-numele-lui-dumnezeu-apararea-crestinilor-de-gay-si-atei-multiculturalismul-este-paravan-pentru-neomarxisti-relatia-cu-globalistii-sua-nu-exista-unirea-cu.html
^ https://www.libertatea.ro/stiri/claudiu-tarziu-lider-partid-aur-3315204
^ „Oprirea jafului din pădurile României, în atenția AUR”.
^ „«Surpriza» AUR, partidul cu mesaj anti-maghiar, anti-occidental, unionist și anti-mască. Cine sunt liderii partidului: George Simion, Claudiu Târziu și Dan Tănasă”. g4media.ro. 7 decembrie 2020. Accesat în 8 decembrie 2020.
^ „Schisma in PRU: O parte a conducerii l-a demis pe presedintele Bogdan Diaconu iar alta, care il sustine, a convocat un congres al partidului - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. 5 februarie 2017.
^ Titlu, 1 Fără. „Conducerea PRU l-a demis pe Bogdan Diaconu din funcția de președinte”. www.bursa.ro.
^ Administrator. „DEMITERE – Bogdan Diaconu a fost demis din funcția de președinte PRU, fiind înlocuit interimar cu Robert Bugă - 2mnews”.
^ „Tensiuni in PRU: Bogdan Diaconu a fost demis din functia de presedinte”. Ziare.com.
^ en Serge Filatov (27 aprilie 2017). „ROMANIA GETS MORE NATIONALIST PARTIES: NEED OF DEFENSE OR MOVE OF THE KREMLIN?”. Euroviews (în engleză). Accesat în 3 iunie 2019.
^ „Roumanie : Sebastian Ghiță, hier député, aujourd'hui fugitif”. Le Courrier des Balkans (în franceză). 22 martie 2017. Accesat în 12 decembrie 2020.
^ ^a ^b ^c „Partidul România Unită (PRU)”. votez.info. Accesat în 21 noiembrie 2019.
^ ^a ^b „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în 21 noiembrie 2019.
^ ^a ^b „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în 21 noiembrie 2019.
^ Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Accesat în 16 decembrie 2014.
^ en George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System” (în engleză). Accesat în 16 decembrie 2014.
^ „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. 18 iulie 2018.
^ „Grupul parlamentar al minorităților naționale”. Camera Deputaților.
^ M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în Magazin Istoric, noiembrie 1995
^ Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990, p.357

BibliografieModificare

Ion Constantinescu, "Dr. N. Lupu: «Dacă și d-ta ai fi fost bătut...»" în Magazin Istoric, August 1971
Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990
Victoria Gabriela Gruber, Despre Partidul Național Liberal (Gheorghe Brătianu) (PDF)
Gabriel Marin, "Între culpabilitate și mit: George Călinescu - Un istoric literar român în timpul regimului comunist", în Erasmus, 1997
Dubla criză a "României profunde", 12 iulie 2005, Paula Mihailov, Jurnalul Național
Vasile Niculae, Ion Ilincioiu, Stelian Neagoe, Doctrina țărănistă în România. Antologie de texte, Editura Noua Alternativă, București, 1994
Z. Ornea, George Panu - Amintiri de la "Junimea" din Iași, Ed. Minerva, București, 1998
Petre Otu, "1946-1947. Se pregătește guvernul Argetoianu!", în Magazin Istoric, May 2000
Ioan Scurtu, Viața Politică din România 1918–1914, Editura Albatros, București, 1982
M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în Magazin Istoric, November 1995
Francisco Veiga, Istoria Gărzii de Fier, 1919-1941: Mistica ultranaționalismului, Humanitas, București, 1993
Nicolae Videnie, "«Alegerile» din martie 1948: epilogul listelor electorale alternative. Obsesia unanimității - primii pași", în Dosarele Istoriei, 11/V, 2000
Ioan Scurtu, Theodora Stănescu-Stanciu, Georgiana Margareta Scurtu, Istoria românilor între anii 1918-1940: IV. Partidele politice în primul deceniu interbelic

Bibliografie suplimentarăModificare

Enciclopedia istoriei politice a României: 1859-2002, Stelian Neagoe, Editura Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale, 2003
Oameni politici români - enciclopedie, Stelian Neagoe, Editura Machiavelli, București, 2007 - recenzie

Legături externeModificare

[fed-1] Narcis George Matache (3 mai 2018). „Top 30 partide politice din România”. The New Federalist.

[2] „Grupuri parlamentare”. Senatul României.

[3] „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților.

[4] „Deputații români în Parlamentul European”. Biroul de legǎturǎ în România. Parlamentul European.

[adevarul-5] Anghel, Dan (7 decembrie 2020). „Care este programul politic al AUR. Partid conservator care vrea educație sexuală pentru adolescenți”. Adevărul. Arhivat din original la 8 decembrie 2020.

[ed-rfi-6] Unde ne duce goana după AUR? De ce au votat românii un partid de extremă dreapta?

[ed-bbc-7] Romanian opposition takes narrow lead after election

[ed-d24-8] Ce este, de unde vine și ce vrea AUR, partidul de extremă dreapta care a ajuns de la puțin peste zero la pragul electoral

[9] „Romanian opposition takes narrow lead after election”. BBC News. 7 decembrie 2020. Arhivat din original la 8 decembrie 2020.

[10] SpotMedia. „Cum a crescut AUR în Frății ortodoxe tolerate de Biserică, așa cum BOR l-a tolerat și pe Zelea Codreanu. Manipulările via Sputnik și pericolul real - Interviu”. Accesat în 11 decembrie 2020.

[11] ttps://www.g4media.ro/aur-in-numele-lui-dumnezeu-apararea-crestinilor-de-gay-si-atei-multiculturalismul-este-paravan-pentru-neomarxisti-relatia-cu-globalistii-sua-nu-exista-unirea-cu.html

[12] ttps://www.libertatea.ro/stiri/claudiu-tarziu-lider-partid-aur-3315204

[13] „Oprirea jafului din pădurile României, în atenția AUR”.

[:0-14] „«Surpriza» AUR, partidul cu mesaj anti-maghiar, anti-occidental, unionist și anti-mască. Cine sunt liderii partidului: George Simion, Claudiu Târziu și Dan Tănasă”. g4media.ro. 7 decembrie 2020. Accesat în 8 decembrie 2020.

[15] „Schisma in PRU: O parte a conducerii l-a demis pe presedintele Bogdan Diaconu iar alta, care il sustine, a convocat un congres al partidului - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. 5 februarie 2017.

[PRU-16] Titlu, 1 Fără. „Conducerea PRU l-a demis pe Bogdan Diaconu din funcția de președinte”. www.bursa.ro.

[17] Administrator. „DEMITERE – Bogdan Diaconu a fost demis din funcția de președinte PRU, fiind înlocuit interimar cu Robert Bugă - 2mnews”.

[18] „Tensiuni in PRU: Bogdan Diaconu a fost demis din functia de presedinte”. Ziare.com.

[19] Serge Filatov (27 aprilie 2017). „ROMANIA GETS MORE NATIONALIST PARTIES: NEED OF DEFENSE OR MOVE OF THE KREMLIN?”. Euroviews (în engleză). Accesat în 3 iunie 2019.

[20] „Roumanie : Sebastian Ghiță, hier député, aujourd'hui fugitif”. Le Courrier des Balkans (în franceză). 22 martie 2017. Accesat în 12 decembrie 2020.

[votez.info3-21] „Partidul România Unită (PRU)”. votez.info. Accesat în 21 noiembrie 2019.

[votez.info2-22] „Partidul Ecologist Român (PER)”. votez.info. Accesat în 21 noiembrie 2019.

[votez.info1-23] „Partidul România Mare (PRM)”. votez.info. Accesat în 21 noiembrie 2019.

[sfera-24] Andrei Tiut. „Strategiile PRM de maximizare a capitalului electoral (1996-2005)”. Sfera Politicii. Accesat în 16 decembrie 2014.

[sar.org-25] George Jiglău; Sergiu Gherghina. „The Ideological Institutionalization of the Romanian Party System” (în engleză). Accesat în 16 decembrie 2014.

[26] „PRM vrea să obțină 13% la viitoarele alegeri, la nivel național”. Monitorul Cluj. 18 iulie 2018.

[27] „Grupul parlamentar al minorităților naționale”. Camera Deputaților.

[28] M. Ștefan, "În umbra Cortinei de Fier", în Magazin Istoric, noiembrie 1995

[29] Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Editura Humanitas, București, 1990, p.357

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]

[25]

[26]

[27]

[28]

[29]