Republica Democratică Moldovenească

Fostă țară
Acest articol se referă la fostul stat Republica Democratică Moldovenească din anii 1917-1918. Pentru alte sensuri, vedeți Republica Moldovenească (dezambiguizare).
Republica Democratică Moldovenească
Russian Empire 1914 17.svg – Flag of Romania.svg
DrapelStemă
DrapelStemă
Imn național
Deșteaptă-te, române!
Republica Democratică Moldovenească în Europa în 1917
Republica Democratică Moldovenească în Europa în 1917
CapitalăChișinău
LimbăRomână
Religieortodoxă
Guvernare
Formă de guvernarerepublică
Președinte 
 - 1917 - 1918Ion Inculeț
LegislativSfatul Țării
Istorie
proclamarea independenței față de Republica Rusă24 d.Hr.
unirea cu România
Date statistice
Suprafață 
 - 44.399 km²
Populație 
 - est.2.700.000 loc.
     Densitate60,8 loc./km²
În prezent parte din
 Republica Moldova
 Ucraina

Republica Democratică Moldovenească a fost un stat efemer a cărui autonomie față de Imperiul Rus a fost proclamată la 2 decembrie 1917 de către Sfatul Țării din Basarabia, organ reprezentativ al populației din regiune, ales în octombrie-noiembrie 1917, odată cu începuturile Revoluției rusești din februarie a aceluiași an și cu dezintegrarea puterii politice din Imperiul Rus.[1]

Istoria Moldovei
Stema Moldovei
Acest articol este parte a unei serii
Antichitatea
Războaiele daco-romane
Daci liberi
Moldova
Descălecatul Moldovei
Bătălii
Epoca fanariotă
Tratatul de la București
Basarabia
Basarabia sub ocupație rusă
Gubernia Basarabiei
Rusificarea
Colonizarea
Basarabia română
Republica Democratică Moldovenească
Unirea Basarabiei cu România
Basarabia în România Mare
Guvernământul Basarabiei
Basarabia sovietică
RASS Moldovenească
RSS Moldovenească
Moldova contemporană
Declarația de Independență
Republica Moldova
Identitate națională
Transnistria
Găgăuzia
Protestele din 2009

Portal Moldova
 v  d  m 

Inițial, Republica Democratică Moldovenească a fost declarată parte a unei viitoare Rusii federale, dar la 24 ianuarie 1918 și-a proclamat independența.

La 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România.

IstorieModificare

Informații suplimentare: Declarația drepturilor popoarelor din Rusia

În condițiile de anarhie, stabilită pe întreg teritoriul Imperiului, datorită revoluției rusești, guvernatorul Guberniei Basarabia a demisionat și și-a transmis atribuțiile în mod legal, lui Constantin Mimi. Proceduri similare au avut loc în toate guberniile Imperiului.

Un congres, ce a avut loc în octombrie 1917, a votat demiterea lui Mimi și l-a desemnat pe Ion Inculeț ca noul conducător.

Datorită situației grele, existente pe tot teritoriul Imperiului, conducătorii Republicii Democratice Moldovenești: Ion Inculeț, Daniel Ciugureanu, Pantelimon Halippa, Nicolae Bosie-Codreanu, Ion Pelivan, Nicolae Sacară, au cerut sprijin pentru restabilirea ordinii de la generalul rus Scerbacev, comandantul armatei ruse de pe frontul românesc. Deoarece acesta nu avea ostași disponibili, armata rusă fiind și ea în stare de anarhie la acea vreme, a înaintat cererea respectivă aliaților români.

Ca urmare a acestei cereri, în ianuarie 1918 armata română a intrat în Basarabia. Sovietul bolșevic din Chișinău, aflând despre chemarea trupelor române, a declarat că nu se va mai supune Sfatului Țării și a anunțat o primă pentru capetele conducătorilor guvernului Republicii (Cristi, Pelivan și Codreanu). Până la urmă însă bolșevicii au fost nevoiți să părăsească Basarabia[2]. Pe 13 ianuarie 1918 armata română a intrat în Chișinău.

Proclamarea independențeiModificare

Pe 24 ianuarie 1918, Sfatul Țării a votat în unanimitate pentru proclamarea independenței Republicii Moldovenești. Consiliul Director a fost redenumit în Consiliul de Miniștri. Prim-ministru al noii Republici a devenit Daniel Ciugureanu (de fapt a fost o reconfirmare a funcției, prin prisma faptului că a fost ales Prim-director pe 16 ianuarie 1918), iar Ion Inculeț a fost reconfirmat ca președinte[3].

Organizare administrativ-teritorialăModificare

Republica Democratică Moldovenească era împărțită în 9 județe. Aceste județe s-au păstrat și în componența Regatului României.

 
Județele Republicii Democratice Moldovenești
Loc Unitate teritorială Populație,
mii loc.
Suprafața,
km²
Densitate,
loc./km²
01.   Județul Cetatea Albă 265,2 7.595 34,9
02.   Județul Bălți 211,4 5.260 37,6
03.   Județul Cahul --- 4.442 ---
04. --- Județul Chilia --- 4.229 ---
05.   Județul Hotin 307,5 3.782 81,3
06.   Județul Lăpușna 279,6 4.181 66,8
07.   Județul Orhei 213,4 4.246 50,2
08.   Județul Soroca 218,8 4.331 50,5
09.   Județul Tighina 194,9 6.333 30,7
TOTAL 3.555,2 44.399 119,93

Unirea cu RomâniaModificare

În 27 martie/ 9 aprilie 1918, Sfatul Țării, organul conducător al republicii, a votat unirea Republicii Democratice Moldovenești cu România. Votul de unire cu România a fost dat prin 86 voturi pentru, 3 împotrivă și 36 abțineri.[4] Tratatul de la Paris (1920) a confirmat unirea Basarabiei cu România.

ReferințeModificare