Dragoș Pîslaru

economist și politician român
Dragoș Pîslaru
Dragoș Nicolae Pîslaru.jpg
Date personale
Născut (46 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomist Modificați la Wikidata
Europarlamentar Modificați la Wikidata
Deținător actual
Funcție asumată
[1]
CircumscripțiaRomânia
Legislaturăa IX-a legislatură a Parlamentului European[*]
Ministru al muncii și solidarității sociale Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deClaudia Ana Costea
Succedat deLia Olguța Vasilescu

Partid politic REPER (din mai 2022)
USR PLUS (aprilie 2021–mai 2022)
PLUS (decembrie 2018–aprilie 2021)
IND (până în decembrie 2018)
Alma materȘcoala de Economie și Științe Politice din Londra (Master în științe[*])
Academia de Studii Economice ( Bachelor of Economics[*][[Bachelor of Economics (undergraduate degree with a major in economics)|​]])
Prezență online
Acest articol se referă la un manager și politician român. Pentru un fost actor român, vedeți Dragoș Pâslaru.

Dragoș Nicolae Pîslaru (n. , București, România[2]) este un economist, profesor și cercetător în domeniul științelor economice, antreprenor și om politic român. Din 2019 este europarlamentar USR PLUS. A deținut funcția de ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice în guvernul Dacian Cioloș din 18 aprilie 2016 până în 4 ianuarie 2017. Ca deputat în Parlamentul European din partea USR PLUS, face parte din grupul europarlamentarilor Renew Europe. A fost membru al PLUS, iar ca urmare a congresului post-fuziune din cadrul USR PLUS, din 3 octombrie 2021 face parte din Biroul Național al formațiunii [3]. În calitate de europarlamentar, este co-raportor pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență[4][5], ce stă la baza Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență; este coordonator al Rezoluției Muncitorilor Transfrontalieri[6]; co-sponsor al Rezoluției Garanția pentru Copii[7]; raportor Renew Europe pentru Coordonarea Sistemelor de Securitate Socială în UE[8] și pe programul de finanțare Invest EU[9] etc. Este președintele Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) și membru în Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare (ECON)[10]. A fost ales în 2020 cel mai influent europarlamentar pe probleme economice de organizația independentă VoteWatch.eu[11].

Studii și activitate academicăModificare

Este absolvent al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE) din București (oct. 1994 – sept. 1998) cu Diplomă de Licență în Economie Internațională. A urmat cursuri postuniversitare, obținând o diplomă de „Studii Aprofundate în Integrare Europeană” tot în cadrul ASE (oct. 1998 – sept. 1999).

Deține un Master în Științe – Relații Internaționale obținut în cadrul London School of Economics and Political Science din Marea Britanie (octombrie 1999 – septembrie 2000).

Este Specialist în evaluare politici publice, în urma programului „Politici publice și planificare – evaluare”, desfășurat sub auspiciile Ministerului de Finanțe și acreditat de Universitatea Națională Galway, Irlanda (NUIG).

Este doctor în științe economice cu o teză susținută la Institutul Național de Cercetări Economice, Academia Română (octombrie 2013).

Lector universitar, a predat cursuri de economie la ASE București, Facultatea de Relații Economice Internaționale (noiembrie 1999 – septembrie 2007).

Cercetător asociat la Centrul Român de Politici Economice (decembrie 2000 – noiembrie 2005) și director executiv la Grupul de Economie Aplicată (iunie 2004 — decembrie 2006), cu propuneri și management de proiect, cercetare politici privind mediul de afaceri, aspecte legate de competitivitate, aderarea României la UE etc.

Profesor invitat / asociat Maastricht School of Management (MSM/MBA), Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu (UAUIM), Universitatea Al.I.Cuza Iași, Universitatea din Craiova, Universita Cattolica del Sacro Cuore – Piacenza etc. pentru formare/training: micro/macroeconomie, management/planificare strategică, antreprenoriat, îmbunătățirea capacității instituționale în administrația publică, analiză cost-beneficiu.

Specializare în politici economice macro/micro, finanțe publice, competitivitate și dezvoltare Experiență în politici europene și integrare europeană Experiență în politici legate de domeniul muncii și asistenței sociale Experiență în dezvoltare instituțională și economică, precum și în asistența acordată instituțiilor publice, inclusiv transfer de know-how, în special pentru dezvoltarea programelor și planurilor strategice – politici publice, planificare strategică Formare/training: micro/macroeconomie, management/planificare strategică, antreprenoriat, îmbunătățirea capacității instituționale în administrația publică, analiză cost-beneficiu etc. Experiență consolidată în managementul de proiect Vastă experiență de lucru în cadrul proiectelor finanțate de organizații internaționale Certificare privind evaluarea proiectelor/politicilor publice.

Activitatea în Parlamentul EuropeanModificare

În Parlamentul European, Dragoș Pîslaru este președintele Comisiei pentru Muncă și Afaceri Sociale (EMPL) (din ianuarie 2022) și membru în Comisia pentru Afaceri Economice și Monetare (ECON).

Este membru în Delegația Parlamentului European pentru relațiile cu Japonia și în Delegația pentru relațiile cu Statele Unite ale Americii.

Este de asemenea vicepreședinte al Intergrupului pentru Drepturile Copiilor[12], vicepreședinte al Intergrupului pentru relația cu Sindicatele[13] și vicepreședinte al Intergrupului pentru Persoanele cu dizabilități[14].

În calitate de președinte EMPL, prezidează reuniunile comisiei și ale coordonatorilor, reprezintă comisia atât în cadrul Parlamentului European, cât și în afara acestuia și prezidează negocierile legislative conduse de comisie. În plus, are autoritate în ceea ce privește procedurile de vot și normele privind admisibilitatea amendamentelor. Comisia EMPL este responsabilă pentru ocuparea forței de muncă și pentru toate aspectele politicii sociale, inclusiv condițiile de muncă, securitatea socială, incluziunea socială și protecția socială.

De asemenea, în primul an de mandat în Parlamentul European, Dragoș Pîslaru a fost raportor al dosarului pe Programul de Sprijin pentru Reforme, cu un buget de 25 de miliarde de euro, versiunea anterioară a Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Dosare principaleModificare

1. În Comisia de Afaceri Economice și Monetare (ECON) și Subcomisia pentru Afaceri Fiscale (FISC):Modificare

• Co-raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, instrumentul de finanțare în valoare de 723,8 miliarde de euro al Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență;

• Membru în grupul de lucru al Parlamentului European pentru monitorizarea implementării Mecanismului de Redresare și Reziliență[15];

• Co-raportor al Parlamentului European pentru Regulamentul privind Instrumentul de Asistență Tehnică (TSI);

• Raportor Renew Europe pentru Regulamentul pentru prevenirea spălării banilor și finanțării organizațiilor teroriste[16];

• Raportor Renew Europe pentru Planul de acțiuni pentru un sistem de taxare simplu și echitabil la nivel european, susținând redresarea economică;

• Membru în Grupul de Lucru al Parlamentului European pentru extinderea Zonei Euro;

• Raportor Renew Europe pe Raportul anual pentru Banca Europeană de Investiții[17];

• Raportor Renew Europe pentru Directiva privind raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (Corporate Sustainability Reporting)[18];

• Responsabil cu monitorizarea implementării Produsului paneuropean de pensii personale (PEPP);

• Responsabil cu monitorizarea implementării Fondului european pentru investiții strategice.

2. În Comisia de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL):Modificare

• Coordonator Rezoluție Muncitori Transfrontalieri[19];

• Co-sponsor Rezoluție Garanția pentru Copii[20];

• Raportor pe Rezoluția pentru Tineri[21];

• Raportor Renew pe Coordonarea sistemelor de securitate socială la nivel European[22];

• Raportor Renew pe Instrumentul de Asistență temporară pentru reducerea riscurilor de șomaj în caz de urgență pentru prevenirea riscurilor cauzate de COVID-19[23].

3. În Comisia de Industrie, Cercetare și Energie (ITRE):Modificare

• Membru în grupul de lucru Renew pentru Relația cu IMM-urile la nivel european[18];

• Raportor Renew pe programul de finanțare InvestEU[24];

• Raportor Renew pe Regulamentul privind identitatea digitală europeană EiDAS[25].

Activitatea în Comisia ITRE s-a încheiat în ianuarie 2022, odată cu alegerea în funcția de președinte al Comisiei EMPL.

Activitatea politicăModificare

A deținut funcția de consilier de stat pe probleme economice[26] în cancelaria prim-ministrului Dacian Cioloș (8 decembrie 2015 –18 aprilie 2016), participând la elaborarea bugetului, reprezentând România la negocierea aderării la OCDE, coordonând Comitetul interministerial de coordonare a ajutoarelor de stat etc.

În data de 18 aprilie 2016, Dragoș Pîslaru a fost numit în funcția de ministru al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, în contextul în care ministrul Ana Costea și-a dat demisia din funcție la 14 aprilie 2016. Mandatul său s-a încheiat la 4 ianuarie 2017.

În calitate de ministru la Ministerul Muncii, s-a concentrat pe revizuirea Legii salarizării unitare, reforma măsurilor active de ocupare a forței de muncă, crearea Registrului unic privat și public al salariaților prin reforma REVISAL, reforma inspecției sociale, debirocratizarea în relația cu cetățenii și implementarea Planului Național Anti-Sărăcie, lansând proiectul pilot al serviciilor comunitare integrate[27][28].

Din 2019 este deputat în Parlamentul European din partea USR PLUS și face parte din grupul Renew Europe.

Din octombrie 2021, după fuziunea partidelor USR și PLUS, este membru al Biroului Național de conducere al USR PLUS.

Activitatea antreprenorialăModificare

Ca analist și expert în management de proiect și management instituțional, a fost implicat în numeroase proiecte, în special în ceea ce privește competitivitatea economică[29], dezvoltarea durabilă[30] și motoarele de creștere economică (detaliate în secțiunea Programe și proiecte).

A fost partener și Coordonator Inovare & Antreprenoriat în cadrul Civitta Strategy & Consulting SA, parte a grupului Civitta International (martie 2017 – mai 2019) și administrator / manager general în cadrul companiei de consultanță strategică GEA Strategy & Consulting SA (decembrie 2006 – noiembrie 2015), specializată pe consultanță strategică pentru dezvoltare, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat[31].

A co-fondat în parteneriat cu Larta Institute din California primul accelerator de inovare tehnologică - RICAP, cu sprijinul Romanian American Foundation. În cadrul programului, startup-uri din România beneficiau de șase luni de mentorat personalizat cu specialiști din Statele Unite și România[32].

A organizat peste 100 de evenimente: conferințe internaționale / naționale, mese rotunde, seminarii, traininguri, grupuri focus etc.

Programe și proiecteModificare

Între programele și proiectele elaborate se numără:

  • „Impactul adoptării EURO în țările din Europa Centrală și Est. Studiu de caz – România” (noiembrie 1999 – februarie 2000).
  • „Monitorizarea și întărirea capacității de elaborare a politicilor economice” (PHARE RO9804.01.03); Expert – Domenii de lucru: pregătirea Programului Economic de Preaderare 2001 și 2002, lucru la capitolele de negociere privind îmbunătățirea mediului de afaceri, comerț exterior, pactul social, concurență etc. Organizator: Centrul Român de Politici Economice (septembrie 2001 – iunie 2002).
  • „Reforma instituțională și performanță economică în România în procesul de aderare la Uniunea Europeană” (noiembrie 2001 – iunie 2002).
  • „Construcție instituțională și întărirea capacității de formulare a politicilor și prognozei economice pentru Ministerul Dezvoltării și Prognozei” (PHARE RO 0108.01.01.03); Expert – domenii de lucru: îndeplinirea criteriului economic de aderare, înbunătățirea mediului de afaceri, pregătirea Programului Economic de Preaderare 2003, reforma sistemului de pensii, întărirea capacității de elaborare a politicilor și programelor în domeniu etc. Organizator: Centrul Român de Politici Economice (decembrie 2002 – februarie 2004).
  • „Evaluarea Performanțelor Politicii privind Sectorul Întreprinderilor (EPPA) 2004” (februarie – octombrie 2004).
  • „Întărirea capacității de analiză, prognoză macroeconomică și elaborare de politici economice în cadrul Comisiei Naționale de Prognoză, Ministerului Economiei și Comerțului și Cabinetului Prim-ministrului” (PHARE RO2003/005-551.02.03); Expert cheie, Coordonator Task 3: Asistență tehnică pentru evaluarea și îmbunătățirea politicilor economice la nivel guvernamental destinate dezvoltării unei economii funcționale de piață, reforma instituțională, implementarea și dezvoltarea evaluării de impact al reglementării (RIA) și monitorizarea politicii de concurență. Beneficiar: Centrul Român de Politici Economice (2005-2006).
  • „Asistență Tehnică pentru AM POS CCE pentru Evaluarea Intermediară a POS CCE” (2009-2010).
  • „Evaluarea ex-post a programelor de asistență de pre-aderare pentru Programul de Cooperare Transfrontalieră în România și Bulgaria” (2010).
  • „Un management eficient al resurselor economico-financiare și umane la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, din aparatul central și din structurile subordonate”, (SMIS 12457); lider de echipă – training pe management strategic și planificare strategică, elaborare studii / analize diagnostic – programare bugetară multianuală (2010-2011).
  • „Măsurarea costurilor administrative și identificarea sarcinilor administrative aferente legislației în domeniile reglementate de Ministerul Finanțelor Publice” (SMIS 15242; lider de echipă – Aplicarea modelului de cost standard (SCM) pentru măsurarea costurilor administrative, incluzând analiza legislației din domeniul finantelor publice (aprilie 2011 – mai 2013).
  • Pactul pentru Energie” (2013).
  • „Elaborarea strategiei naționale în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării pentru perioada 2014-2020” (Planul sectorial în domeniul cercetării-dezvoltării din Industrie) (2013).
  • „Studiu evaluarea accesului IMM-urilor la finanțare” (2012-2013).
  • „Elaborarea Strategiei Naționale de Competitivitate 2014-2020” (2013).

Studii și rapoarte de analiză privind modificările cadrului legislativModificare

Studii de impact elaborate / livrate în cadrul proiectului „Întărirea capacității instituționale de management al reformei privind îmbunătățirea mediului de afaceri din România”[33], activitatea de analiză și evaluare, Dragoș Pîslaru (lider de echipă), beneficiar: Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, 2009-2010:

  • Elaborarea unui proiect pilot de evaluare ex-ante a impactului unor propuneri legislative asupra mediului de afaceri;
  • Evaluarea modului de implementare a reformelor anterior adoptate cum ar fi folosirea folosirea declarației pe proprie răspundere și a procedurii aprobării tacite;
  • Evaluarea impactului asupra mediului de afaceri al aplicării reglementărilor privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea adoptării/aprobării;
  • Evaluarea impactului modificării regimului fiscal existent prin introducerea impozitului forfetar, precum și a altor măsuri menite a determina o îmbunătățire a colectării veniturilor și o reducere a evaziunii fiscale;
  • Identificarea alternativelor de încurajare fiscală a microîntreprinderilor și IMM-urilor prin analiza facilităților financiar-fiscale acordate în statele comunitare, precum și formularea unor propuneri de preluare în legislația românească;

Analize legislative, incluzând recomandări de modificare, în cadrul proiectelor derulate pentru SGG beneficiar, 2011-2013, Dragoș Pîslaru (lider de echipă), coduri SMIS 15285, 13377, 15242:

  • Analiza legislației din domeniul agriculturii și dezvoltării rurale pentru aplicarea modelului de cost standard (SCM) pentru măsurarea costurilor administrative:
  • Analiza legislației din domeniul infrastructurii de transport pentru aplicarea modelului de cost standard (SCM) pentru măsurarea costurilor administrative.

PublicațiiModificare

Alte mențiuniModificare

Membru în Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenței (2015).

Membru al Societății Române de Economie SOREC.

Membru fondator și membru în consiliul de conducere al Asociației Române de Evaluare – EvalRom (2009-2011).

Membru în European Association for Comparative Economic Studies (EACES) (2010-2011).

Membru în rețeaua TCI – The Competitiveness Institute.

Membru Team Europe 2006-2008 – Comisia Europeană / România.

Reprezentant al Asociației de Alumni în România al London School of Economics.

Membru al Grupului de Lucru pentru îmbunătățirea IMM și a mediului de afaceri (sub patronajul Ministerului Economiei).

NoteModificare

  1. ^ Dragoş PÎSLARU, accesat în  
  2. ^ http://www.sape-energie.ro/wp-content/uploads/2016/01/CV-Pislaru-Dragos-Nicolae.pdf
  3. ^ „Congresul USR-PLUS: Echipa lui Dan Barna câștigă cele mai multe mandate în Biroul Național / Cătălin Drulă - cel mai votat dintre candidați, va fi vicepreședinte - Politic - HotNews.ro”. www.hotnews.ro. . Accesat în . 
  4. ^ „Two Romanian MEPs granted key positions in the biggest EU's financial file” (în engleză). The Romania Journal. Accesat în . 
  5. ^ „Reports - as rapporteur | Dragoș PÎSLARU | MEPs | European Parliament” (în engleză). www.europarl.europa.eu. Accesat în . 
  6. ^ „Debates - Thursday, 18 June 2020” (în engleză). www.europarl.europa.eu. Accesat în . 
  7. ^ Europe, Renew (). „Renew Europe: New opportunities open for youth, education and culture” (în engleză). Medium. Accesat în . 
  8. ^ Pîslaru, Dragoș (). „Reforms, investment and the EU Recovery Plan” (în engleză). www.euractiv.com. Accesat în . 
  9. ^ „Programul InvestEU a fost aprobat! Regulamentul de instituire va intra în vigoare la începutul lunii aprilie - Fonduri Structurale”. fonduri-structurale.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Home | Dragoș PÎSLARU | MEPs | European Parliament” (în engleză). www.europarl.europa.eu. Accesat în . 
  11. ^ „Influence Index 2020: Top influential MEPs on EU's economic policy” (în engleză). VoteWatch. Accesat în . 
  12. ^ https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/files/organisation-and-rules/organisation/intergroups/list-of-members-childrens-rights.pdf
  13. ^ https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/files/organisation-and-rules/organisation/intergroups/list-of-members-trade-unions.pdf
  14. ^ https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/files/organisation-and-rules/organisation/intergroups/list-of-members-disability.pdf
  15. ^ „Dragoș Pîslaru: „Informal, Planul Național de Redresare și Reziliență al României este un plan deja aprobat" (în engleză). adevarul.ro. 
  16. ^ Pandora Papers - implications on the efforts to combat money laundering, tax evasion and avoidance: MEPs debate (Part 1/2) (în engleză) 
  17. ^ „RAPORT referitor la activitățile financiare ale Băncii Europene de Investiții – raportul anual 2019”. www.europarl.europa.eu. Accesat în . 
  18. ^ a b „Europe's Small and Medium-sized Enterprises, Start-ups and…” (în engleză). Renew Europe. Accesat în . 
  19. ^ „PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la protecția europeană a lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri în contextul crizei provocate de COVID-19”. www.europarl.europa.eu. Accesat în . 
  20. ^ „PROPUNERE DE REZOLUȚIE referitoare la Garanția europeană pentru copii”. www.europarl.europa.eu. Accesat în . 
  21. ^ „In the post-pandemic Europe, the young can no longer be left behind,…” (în engleză). Renew Europe. 
  22. ^ „Procedure File: 2016/0397(COD) | Legislative Observatory | European Parliament”. oeil.secure.europarl.europa.eu. Accesat în . 
  23. ^ „RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 223/2014 în ceea ce privește introducerea unor măsuri specifice pentru soluționarea crizei provocate de pandemia de COVID-19”. www.europarl.europa.eu. Accesat în . 
  24. ^ „Procedure File: 2020/0108(COD) | Legislative Observatory | European Parliament”. oeil.secure.europarl.europa.eu. Accesat în . 
  25. ^ „Procedure File: 2021/0136(COD) | Legislative Observatory | European Parliament”. oeil.secure.europarl.europa.eu. Accesat în . 
  26. ^ „Dragos Pislaru va fi consilier de stat pe probleme economice”. Wall-Street. 
  27. ^ „Proiectele pe care viitorul ministru al Muncii TREBUIE sa le continue”. Wall-Street. 
  28. ^ „Government introduces employment bonuses for unemployed”. Business Review. . Accesat în . 
  29. ^ „Dragoș Pîslaru, Civitta: Implementarea guvernanței corporative ar putea rezolva problema multor companii antreprenoriale locale”. ZF.ro. Accesat în . 
  30. ^ „Dragoș Pîslaru, Civitta: Companiile care sunt în proces de restructurare ar trebui să găsească soluții comune, nu individuale”. ZF.ro. Accesat în . 
  31. ^ Iulian Anghel, Cine este GEA Strategy&Consulting, compania care a început să furnizeze oameni cheie pentru posturile de top din administrația românească, ZF.ro 
  32. ^ „Începe programul de accelerare RICAP - mentori din Statele Unite. Aplicații până pe 5 decembrie”. start-up.ro. . Accesat în . 
  33. ^ „Idei pentru "abordarea" mediului de afaceri in urmatorii 2 ani: pe lista, infiintarea unei agentii pentru IMM si antreprenoriat. Ce mai trebuie facut? Dragos Pislaru, manager GEA Strategy&Consulting a discutat online cu cititorii - EuROfonduri - HotNews.ro”. economie.hotnews.ro. . Accesat în . 
  34. ^ Cluster policies and local development, Francesco Timpano, Mariacristina Piva, Vita e pensiero, , ISBN 978-88-343-1443-2, OCLC 799975676, accesat în  

Legături externeModificare