Virgil Mihăilescu-Bîrliba
Această pagină a fost propusă pentru ștergere.
Motivul: Acest articol a fost marcat de Gikü în noiembrie 2023 ca nerespectând politica de notabilitate. Rolul acestei propuneri este să aducă articolul în atenția comunității pentru a permite o discuție asupra conținutului său.
Decizia privind ștergerea acestei pagini se va lua în urma discuției desfășurate la Wikipedia:Pagini de șters/Virgil Mihăilescu-Bîrliba. Vă invităm să vă exprimați acolo opinia față de această propunere, cu argumente bazate pe politica de ștergere. Vă rugăm să nu schimbați titlul paginii pe durata discuției, întrucât legăturile între ea și discuție se vor strica. O decizie privind titlul paginii rămâne a se lua în urma discuției sau după încheierea acesteia.
Către administratori: Înainte de a efectua ștergerea verificați ce pagini trimit aici și dacă istoricul paginii conține vreo versiune validă. |
Din textul acestui articol nu rezultă caracterul notabil al subiectului. Dacă articolul nu va fi completat cu bibliografia necesară, el va fi redirecționat, combinat cu altul sau propus pentru ștergere. |
Virgil Mihăilescu-Bîrliba (28 octombrie 1937, Roman - 15 iulie 2024[1]) este un arheolog și numismat al Antichității.
Viața și activitatea
modificareS-a născut la data de 8 octombrie 1937, în orașul Roman. A urmat studiile secundare la Piatra Neamț, iar pe cele universitare la București; a obținut doctoratul în istorie în anul 1975; membru al Societății Numismatice Române; din 1969, redactor resposabil al revistei Memoria Antiquitatis.[2] A condus și a participat la săpăturile șantierelor arheologice Bâtca Doamnei - Piatra Neamț, Piatra Șoimului (Calu), Târzia, Gura Secului și Braniște, toate din județul Neamț.
Opera
modificarePe lîngă activitatea arheologică, a activat în domeniul numismaticii; a publicat un număr impresionant de volume și articole de specialitate.[3] Dintre acestea, amintim:
– Cărți:
modificare– Cimitirele antice de la Nemțișor și Târzia din județul Neamț: contribuții privitoare la cunoașterea obiceiurilor funerare din Cultura tumulilor carpatici, Cluj, 2022
– Numismatica, I, Iași, 2005;
– Dacia răsăriteană în secolele VI-I î. e. n. Economie și monedă, Iași, 1990;
– La monnaie romaine chez les Daces orientaux, BHR, XXIII, București, 1980;
– Articole și studii:
modificare– Comerț fără monedă și monedă fără comerț în Dacia preromană, în Cercetări Numismatice, IX-XI (2005);
– Scurt istoric al numismaticii, în Arheologia Moldovei XXVI (2003), 2005;
– Quelques monnaies récemment découvertes à Istros, în A. Avram, M. Babeș (eds.), Civilisation grecque et cultures péripheriques. Hommage à Petre Alexandrescu à son 70e anniversiare, București, 2000, (în colaborare);
– Descoperiri monetare din Moldova. II, în Arheologia Moldovei, XVI, 1993 (în colaborare);
– Descoperiri monetare din Moldova. I, în Arheologia Moldovei, XII, 1988, p. 311-320 (în colaborare);
Pe parcursul celor peste 43 de ani de activitate a participat la sute de întîlniri știinnifice în țară și străinătate (Bulgaria, fosta Cehoslovacie, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Ungaria, fosta U.R.S.S. ș.a.), unde comunicările și preocupările sale au fost primite cu mult interes și apreciate în mediul de specialitate[4].
Note
modificare- ^ Flora Ordean. „A trecut la cele veșnice un cunoscut arheolog și numismat nemțean”. Monitorul de Neamț. Accesat în .
- ^ Enciclopedia Istoriografiei Românești. Editura Științifică și Enciclopedică. . p. 219.
- ^ „uni-heidelberg.de”. Accesat în 5 iunie 2023. Verificați datele pentru:
|access-date=
(ajutor) - ^ Memoria-Antiquitatis-Acta-Musei-Petrodavensis-XXIV-2007, pp. 19-24. „DR. VIRGIL MIHĂILESCU-BÎRLIBA LA 70 DE ANI!”.