Henry Mălineanu

compozitor și dirijor român
Henry Mălineanu
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
București, România[2] Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani)[1][3] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiecompozitor
textier[*]
dirijor
compozitor de coloană sonoră[*] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea Națională de Muzică București[2]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Henry Mălineanu (n. ,[1] București, România[2] – d. ,[1][3] București, România) a fost un compozitor de muzică ușoară, romanțe, operetă, comedii muzicale, muzică de film și de teatru, evreu din România.

A fost dirijor la Teatrele „Barașeum” (1942-1944), „Gioconda” (1944-1948), director muzical și dirijor la Teatrul de Revistă din București (1950-1958).

Este autorul a numeroase versuri ale propriilor compoziții și coautorul multor librete.

Se cuvin subliniate și orchestrațiile sale, „realizate totdeauna cu o bogată paletă coloristică, cu spirit și originalitate”[4].

BiografieModificare

Născut în București în 1920, studiază în paralel cu liceul la Conservatorul Regal de Muzică sub îndrumarea marilor profesori Cecilia Nitzulescu-Lupu (vioară), Ion Nonna-Otescu (armonie), Mihail Andricu (muzică de cameră) și înființează la numai 16 ani propria formație de jazz numită întâi « Tango », apoi « Metropol », cu care se produce în direct la radio.

Un prim contact cu lumea scenei, în trupa Teatrului « Nou »[5] din Calea Văcărești îi permite deja colaborarea cu mari nume ale vremii precum compozitorul Max Halm, regizorul Iacob Sternberg, actorii Sidy Thal, Stroe și Vasilache.

Repede remarcat de marele compozitor, dirijor și om de teatru Ion Vasilescu, obține, la 18 ani postul de pianist în orchestra teatrului « Alhambra » și debutează în revista « De la munte la mare » pe scena grădinii « Colos »[5]. Despre Mălineanu, Vasilescu va declara că îl considera ca « cel mai drag discipol al meu, aproape un fiu »[6].

Anul 1938 îi aduce de asemeni prima înregistrare a unor melodii proprii pe discuri Columbia și Electrecord, precum și admiterea ca membru al Societății Compozitorilor Români în urma celor dintâi succese muzicale: tangoul « Iubește-mă așa cum sunt » și cântecul « Întoarce-te curând », scris pentru Lya Crăciunescu și reluat de Jean Moscopol ca și de tânărul Gică Petrescu. Henry Mălineanu participă cu regularitate, alături de Ion Vasilescu, la crearea de cântece și numere muzicale pentru spectacolele de la « Alhambra » până în 1940, apoi la « Teatrul Ion Vasilescu » la comedia muzicală « Suflet candriu de papugiu ».

În aceeași perioadă, îl cunoaște pe Eugen Mirea (1908-1973), textier și autor de librete deja afirmat, cu care va colabora, într-o strânsă prietenie, timp de peste 30 de ani.

Obligat să părăsească oficial lumina rampei din cauza legilor legionare, va continua să compună și să scrie, sub ocrotirea lui Ion Vasilescu și sub pseudonimul unor oameni de teatru curajoși, multe cântece de neuitat în revistele teatrelor « Alhambra » și « Gioconda » : de exemplu « Astă seară mă fac ‘praf ‘ », reluat mult mai târziu de Ștefan Bănică a apărut cu versurile dar și muzica (!) semnate… Tudor Mușatescu !

După înființarea în 1941 a teatrului evreiesc « Barașeum », creează pe scena acestui teatru împreună cu Eugen Mirea revistele de mare succes « Primăvara în Do major », « Dai un ban dar face », « Barașeum ’42 » și « Allo Barașeum » care lansează șlagăre nepieritoare precum « …Că doar n-o să trăiesc cât lumea ! » sau « Pe cine-aș fi iubit, dacă n-ai fi fost tu ?… »

În paralel, colaborează cu Ion Vasilescu la revistele create de acesta la teatrul « Gioconda »: « Gioconda Palace » (1943), « Răpirea Giocondei », « Gioconda iubește », « Giocondita », etc.

După 1944, reintegrează ca dirijor și co-director muzical teatrul lui Ion Vasilescu și participă la creația (de această dată “pe afiș”) unor reviste iubite de public precum “Aliații Giocondei » (1945), « Gioconda la Savoy » (1946),  «Giocondele vesele » (1946), etc. în care șlagărele se succed: « Ce să fac dacă-mi placi ? », « Primul nostru tango », « Ce bine ne-nțelegem noi doi »,  « Mai dă-mi un telefon », « Fericirea mea e-n mâinile tale », pe când la Teatrul « Boema » în revista « Dragoste pe puncte » (1947) se lansează « Ce cauți tu în viața mea » (mai târziu interzis de regimul comunist…), “Adevărata mea dragoste”, « Valsul nostru »

Este “fondator” împreună cu Jack Fulga, Puiu Maximilian, Elly Roman și Maria Tănase al Teatrului de Stat de Revistă (sau Teatrul de Estradă -1949) și ulterior al Ansamblului de Estradă (1952), al căror director muzical devine între 1950-1958.  Creează astfel muzica « Spectacolului No.1 » (sau « Primul spectacol ») ce se va juca de peste trei sute de ori, reunind 150.000 de spectatori.  Printre spectacolele cele mai reușite se numără « Concertul popoarelor » (1953). Pentru acesta compune « Dragi mi-s cântecele mele », un imn dedicat muzicii românești autentice, cântat de nemuritoarea Maria Tănase.  

Revistele « Între noi- femeile » (1958), « Concert în re hazliu » (1960), « Expozitie de muzica ușoară » (1963) lansează numeroase piese apreciate de public (« Mica serenadă », « Am început sa-mbătrânesc », « Cine n-a iubit măcar o dată », « Gama », « Signorina Musica », « E de necrezut », « Îmi placi din ce în ce mai mult » etc)

Cântece în care îmbină cu măiestrie ritmurile proprii jocurilor folclorului românesc cu melodii dansante în orchestrații de jazz îi aduc aprecierea unui public din ce în ce mai larg: « Hop și-așa », « Garofița » (care în scurtă vreme a devenit șlagăr mondial), « Cele mai frumoase fete » etc.

Îndelungata colaborare cu Teatrul de revistă « Fantasio » din Constanța, condus de compozitorul Aurel Manolache, dă viață revistelor « Revelion în iulie » (1968), « Super Fantasio » (1974), « Veselia n-are vârstă » (1977), « Revista de aur » (1979), « Fantasiada » (1980), « Fantasiorama » (1981), « Nunta la Fantasio » (1984) ca și « Cioc, boc, hai la joc » și "Avioane de hârtie" (reviste pentru copii, 1982 și 1985), ce s-au bucurat de o largă apreciere din partea publicului. La aceste reviste a lucrat cu o echipă de mari nume ale vieții scenice românești: Eugen Mirea, regizorul Nicușor Constantinescu, coregrafii Oleg Danovschi și Cornel Patrichi, scenografa arh. Teodora Dinulescu, ș.a.

Anii 60 văd nașterea noii generații de interpreți ai muzicii ușoare românești, pentru care va compune cântece precum « Nici-o dragoste nu e ca a noastră » (Margareta Pâslaru), « Nimeni » (Doina Badea), “Dacă n-oi trăi acum” (Dan Spătaru), "Ce ușoară ghicitoare" (Corina Chiriac), "Femeie" (Luigi Ionescu) șamd. În același timp, melodii ca « Aș vrea iar anii tinereții » și « Nu se poate » (cu care Ioana Radu obține Premiul I la Festivalul de muzica ușoară de la Mamaia[nefuncțională] în 1969) îl consacră ca unul din cei mai apreciați autori de romanțe. Compozitorul apare aci ca un continuator al tradiției cântecului liric românesc ilustrat de Fernic, Cavadia, Vasilescu sau Dendrino.[4]

Tot în aceasta perioadă, Henry Mălineanu creează împreună cu Eugen Mirea la Teatrul Nottara comediile muzicale « Lady X », « Au fost odată… două orfeline » și « Bună seara domnule Wilde », cele din urmă considerate ca vârfuri incontestabile al genului în România,[7] plebiscitate de public, adaptate și reluate de numeroase teatre din țară și străinătate.

Este autorul operetei « Suflet de artist » (1963), bazată pe cântecele și viața lui Ion Vasilescu, pusă în scenă la Teatrul de operetă din București și interpretată în rolurile principale de Ion Dacian și Silly Popescu.

Henry Mălineanu a creat de asemeni muzica a numeroase filme și piese de teatru (printre care ar fi de amintit neuitata « Căruță cu paiațe » sau longevivele « Comedie de modă veche »[8] și « Micul infern »[9] care au făcut deliciul publicului peste cinci sute de reprezentații).

Compoziții de muzică ușoară, romanțe și cântece de petrecereModificare

Henry Mălineanu a compus sute de melodii (peste 450 sunt înregistrate la Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România); aici o listă alfabetică a celor mai cunoscute 100 :

Adevărata mea dragoste Eugen Mirea Gică Petrescu 1947
Ai și venit la mine, toamnă !... Harry Negrin Dorina Drăghici
Alunița Jack Fulga George Bunea 1963
Am început să-mbatrânesc Jack Fulga Ioana Radu 1958
Aș vrea iar anii tinereții... Harry Negrin Ioana Radu 1963
Astă seară mă fac «praf» ! Henry Mălineanu (ca Tudor Mușatescu) Aurel Munteanu 1940
Au r’voir, bye-bye, ciao-ciao ! Henry Mălineanu Doina Badea 1971
Barcarola Henry Mălineanu - Ana Aldea Doina Badea 1971
Bunbury Eugen Mirea George Enache 1971
Că doar n-o să trăiesc cât lumea ! Eugen Mirea - Henry Mălineanu quartet feminin / Gică Petrescu 1942
Calea Griviței N. Constantinescu - G. Voinescu Luigi Ionescu
Ce bine ne-nțelegem noi doi ! Eugen Mirea Gică Petrescu 1946
Ce cauți tu în viața mea ? Eugen Mirea - Jack Fulga Gică Petrescu 1947
Ce fată ! Sașa Georgescu Dan Spătaru
Ce să fac dacă-mi placi ?! Eugen Mirea Cornelia Teodosiu 1945
Ce ușoară ghicitoare Henry Mălineanu Corina Chiriac 1973
Ce-a fost între noi doi Eugen Mirea Marcela Rusu 1966
Cele mai frumoase fete N. Constantinescu Gică Petrescu 1957
Cine n-a iubit măcar o dată ? Jack Fulga Simona Cassian 1957
Cine știe ?... N. Constantinescu - Henry Mălineanu Dorina Drăghici 1961
Cine umblă prin vecini Harry Negrin Ștefan Bănică
Cine-mi ești, cine-mi ești Jack Fulga Nicolae Nițescu - surorile Kosak 1960
Cum am ajuns să te iubesc ?! Eugen Mirea Ștefan Bănică
Cum să fac să mi te scot din gând ? Jack Fulga Dorina Drăghici 1958
Dacă ajung la inima ta !... Sașa Georgescu Dan Spătaru
Dacă mă făcea mama băiat ! Harry Negrin Cristina Stamate 1971
Dacă marea ar putea vorbi Sașa Georgescu Nina Șerban
Dacă n-oi trăi acum !... Eugen Mirea Dan Spătaru
Dacă nici tu nu mă-nțelegi ! Jack Fulga George Bunea
Dacă te am pe tine... Henry Mălineanu Stela Popescu - Horia Șerbănescu
Dacă ții puțin la mine
De la mine pân’ la tine (Dorul) Eugen Mirea Nicolae Nițescu - Sorina Dan
Deschide, deschide fereastra Henry Mălineanu Gică Petrescu / Doina Badea 1962
Din zi în zi Eugen Mirea - Jack Fulga 1949
Diseară să mergem să dansăm Harry Negrin - Jack Fulga Ilinca Cerbacev - Ovid Teodorescu
Dragi mi-s cântecele mele ! Eugen Mirea Maria Tanase 1953
Drăguț din partea ta Eugen Mirea Marcela Rusu 1966
E de necrezut ! Jack Fulga Mihaela Oancea 1960
Embrasse-moi, baby ! Henry Mălineanu Cristina Stamate 1971
Femeie Lucian Blaga Luigi Ionescu
Fericirea mea e-n mâinile tale Eugen Mirea Cornelia Teodosiu
Frumoasă-i viața în București Henry Mălineanu Gică Petrescu
Gama Eugen Mirea - Henry Mălineanu 1951
Garofița Eugen Mirea - Jack Fulga Gică Petrescu 1952
Gentleman Eugen Mirea Aurelian Andreescu 1971
Hop și-așa ! M. Ciru Gică Petrescu
Ia mai toarnă-un păhărel ! Henry Mălineanu Gică Petrescu
Ia-mă cu tine Henry Mălineanu Anca Agemolu, Aurelian Andreescu 1971
Îmi placi din ce în ce mai mult !... Jack Fulga Jean Păunescu
În seara aceea Eugen Mirea Dorel Livianu
Indiscreție (Mă-ntreabă marea unde ești) Henry Mălineanu
Inimă nestatornică Harry Negrin Doina Badea
Întoarce-te curând Henry Mălineanu Gică Petrescu, Jean Moscopol 1939
Iubito ! Harry Negrin Luigi Ionescu 1962
La chansonnette de Paris Henry Mălineanu Gică Petrescu
La mare George Voinescu- N. Constantinescu Luigi Ionescu - Mara Ianoli
La mare, cu tine ! Henry Mălineanu Alexandru Arsinel
Lasă... (Lasă supărarea) Henry Mălineanu Gina Pătrașcu
Love Eugen Mirea Corina Chiriac 1971
M-oi fi îndrăgostit Henry Mălineanu Rodica Paliu 1963
Mă mai iubești sau nu ? Henry Mălineanu Aida Moga
Madona Jack Fulga Dorina Ionescu 1958
Mai dă-mi un telefon Eugen Mirea Valerica Cevie / Ștefan Bănică 1946
Marinică E. Mirea - J. Fulga - N. Constantinescu quartet feminin (Dorina Drăghici) 1950
Mi-a venit mintea acasă Harry Negrin Dan Spătaru
Mi-e dor astă seară de-un chef cum știu eu Eugen Mirea Virginica Popescu - Gică Petrescu 1947
Mica serenadă Jack Fulga M.Cotariu - Mary Sereea 1958
Mie-mi place să trăiesc Jack Fulga Gică Petrescu 1965
Mon ami le temps Henry Mălineanu Henry Malineanu 1975
Mon amour, mon amour Eugen Mirea Marcela Rusu 1966
Nani-nani Harry Negrin Ștefan Bănică 1971
Nicăieri Harry Negrin Doina Badea
Nici-o dragoste nu e ca a noastră Harry Negrin - Jack Fulga Constantin Drăghici
Nimeni Harry Negrin Doina Badea
Noua «Garofiță», noul «Hop și-așa» ! Henry Mălineanu Gică Petrescu
Nu se poate !... Henry Mălineanu Ioana Radu 1969
Nu-i nimic !... Henry Mălineanu Ștefan Bănică
Nu-mi mai doresc nimic Henry Mălineanu Luminița Dobrescu 1969
Nu-ți pierde capul după mine Henry Mălineanu Cristina Stamate 1971
O fată mai găsești, dar un prieten, nu ! N. Constantinescu - Henry Mălineanu Jean Păunescu, Therese Steinmetz 1969
O melodie dintr-o mie Harry Negrin Aurelian Andreescu 1963
O mie de viori Harry Negrin Luigi Ionescu
Paris de mes amours Eugen Mirea Gică Petrescu 1943
Pe cine-aș fi iubit ?!... (dacă n-ai fi fost tu ?) Eugen Mirea Gică Petrescu - Silly Popescu 1946
Pe poteca dragostei N. Constantinescu - Henry Mălineanu
Primul nostru tango Eugen Mirea Elisabeta Hentia - Puiu Serbu 1946
Radu tatii militar Sasa Georgescu Gică Petrescu 1974
Sa trăiască, sa trăiască, veselia românească ! Horia Șerbănescu Stela Popescu - Horia Șerbănescu 1987
Signorina Musica Jack Fulga George Bunea 1961
Te iubesc până la moarte... Harry Negrin Doina Badea 1971
Te rog să-ți amintești Jack Fulga Dorina Drăghici
Te-am găsit și te voi păstra Harry Negrin - Jack Fulga Luigi Ionescu 1964
Ți-ai făcut păcat cu mine Jack Fulga Simona Cassian 1958
Toată tinerețea mea ești tu Harry Negrin Margareta Pâslaru 1966
Toți copiii Pământului Henry Mălineanu Formația „Cireșarii“ 1983
Valsul nostru Eugen Mirea - Jack Fulga Gică Petrescu 1947
Viața e cel mai frumos roman Jack Fulga Alla Baianova 1962
Vorbește-mi despre tine Eugen Mirea Marcela Rusu 1966
Zi-i una mai săltăreață ! Henry Mălineanu Gică Petrescu

Comedii muzicaleModificare

Henry Mălineanu a semnat pe libretele lui Eugen Mirea comediile muzicale : "Au fost odată... două orfeline" (1965, în regia Sandei Manu), "Bună seara, domnule Wilde !" (1971, în regia lui Alexandru Bocăneț), "Lady X" (1974, în regia lui George Rafael), la Teatrul Nottara

În adaptarea franceză a lui Eugen Mirea "cele două orfeline" au fost prezentate la "Théatre des variétés" din Paris în regia lui Jacques Fabbri sub titlul "Il était... deux orphelines".

Muzică de teatruModificare

Henry Malineanu crează pentru Teatrul Național din București în regia lui Mihai Berechet muzica pieselor : "Căruța cu paiațe", "Comedie de modă veche", "Drumul singurătății", "Infernalul mecanism", "Autorul e în sală", "Act venețian", în regia lui Andrei Serban : "Livada cu vișini", iar pentru Teatrul Nottara : "Micul infern", "Amintirile Sarei Bernhardt", "Citadela sfărâmată", "Sentimente și naftalină", "Mizerie și noblețe", toate în regia lui Mihai Berechet.

Printre numeroase alte colaborări notabile : "Infidelitate conjugală" la Teatrul Bulandra, "Umor pe sfori", "2-0 pentru noi", "Milioanele lui Arlechin", "Mica sirenă" la Teatrul Țăndărică, "Eu sunt tatăl copiilor", "Școala calomniei", etc

Muzică de filmModificare

A compus muzica filmelor:

Piesa „Zi-i una mai săltăreață” este cântată în scena banchetului din filmul De-aș fi... Harap Alb (1965).

Distincții și premiiModificare

  • Laureat al Premiului de Stat (1953)
  • Artist Emerit (1962)
  • Henry Malineanu a obținut premiile Festivalurilor de muzică ușoară Mamaia (1963, 1964, 1969, 1971, 1984) și „Crizantema de aur” Târgoviște (1980) precum și Premiul Uniunii Compozitorilor din România (1971, 1977, 1978, 1991 pentru întreaga activitate muzicală).

NoteModificare

  1. ^ a b c d http://www.henrymalineanu.ro/bio  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b c http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=13162  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b https://www.radioromaniacultural.ro/greii-muzicii-usoare-romanesti-henry-malineanu/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b Malineanu, Henry (). Caiete alese - Introducere de J.-V. Pandelescu. Editura Muzicala. p. 4. 
  5. ^ a b Molea, Vera (). Teatrele din grădinile de vară ale Bucureștilor de altădată. Biblioteca Bucurestilor. p. 104. 
  6. ^ Frost, Ana (). Ion Vasilescu, poet al melodiei. Editura Muzicala. p. 124. 
  7. ^ Sbârcea, George (). O stradă cu cântec, sau povestea musicalului. Editura Muzicala. p. 211-214. 
  8. ^ Teatrul Național București. „Istoric TNB”. Accesat în . 
  9. ^ Doina Papp. „Revista 22 - Un caz de longevitate: Micul Infern pe scena teatrului Nottara”. Accesat în . 

BibliografieModificare

  • Pagina oficială Henry Malineanu
  • Fundația Henry Malineanu -pagina Facebook
  • "Henry Mălineanu - Melodii alese"; Editura Muzicala, București, 1963
  • "Henry Mălineanu - Melodii alese"; Editura Muzicala, București, 1987
  • "Meridianele cântecului" – Daniela Caraman-Fotea; Editura Muzicală, București, 1989
  • "Maria Tănase și cântecul romanesc" - Petre Ghiață si Clery Sachelarie; Editura Muzicală, București, 1965
  • "Ion Vasilescu, poet al melodiei" - Ana Frost; Editura Muzicală, București, 1967
  • "O strada cu cântec, sau povestea musicalului" - George Sbârcea, Editura Muzicală, București, 1979
  • "Ca doar n-o sa trăiesc cat lumea: Viața și cântecele lui Gica Petrescu" - George Sbârcea, Editura Viitorul românesc, București, 1993
  • "Revista de altădată" - Nicolae Dinescu, Editura Meridiane, București, 1973
  • "Romanța unei vieți: Ioana Radu" - Harry Negrin, Editura Muzicală, București, 1987
  • "9 caiete albastre" - Mihai Berechet, Editura Muzicală, București, 1983
  • "Alte caiete albastre: O viață dăruita teatrului" - Mihai Berechet, Editura Florile dalbe, București, 2000
  • "Je suis un violoniste raté" - Antoine Goléa, Editions Belfond, Paris, 1981
  • "Pagini de jurnal" în "Scrieri" - Tudor Mușatescu, Editura Minerva, București, 1984
  • "Fantasio 40" - Jean Badea, Editura Leda, Constanta, 1998
  • "Teatrele din grădinile de vară ale Bucureștilor de altădată" - Vera Molea, Biblioteca Bucureștilor, București, 2011