Deschide meniul principal

Margareta Pâslaru

cântăreață română
Margareta Pâslaru
Margareta Pâslaru Foto 2014.jpg
Margareta Pâslaru
Date personale
Născută (76 de ani)[1] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Căsătorită cuGheorghe Sencovici[*] Modificați la Wikidata
CopiiAna-Maria Sencovici
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreață
compozitoare
actriță
prezentatoare de televiziune[*]
prezentator de radio[*]
textier[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalmuzică ușoară
pop  Modificați la Wikidata
Instrument(e)voce[*]  Modificați la Wikidata
Prezență online

Margareta Pâslaru (n. 9 iulie 1943, București) este o cântăreață, compozitoare și textieră română de muzică ușoară-pop, muzică populară, actriță de teatru și film, realizatoare TV și Radio. A scris cartea „Eu și Timpul”.

BiografieModificare

Eleva Margareta Pâslaru a debutat în muzica ușoară la Casa de Cultură Grivița Roșie în 1958, acompaniată de Paul Ghentzer. Prima apariție în public, la vârsta de 4 ani și jumătate, a avut loc pe scena Operei în rolul copilului din Madame Butterfly de Puccini. [2]

Încununând o carieră de excepție, Margareta Pâslaru a fost sărbătorită la Uniunea Compozitorilor în 2008 cu prilejul aniversării a 50 de ani de la debutul său. În 2010, la împlinirea unei jumătăți de secol de la primul disc, artista lansează CD-ul „Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ și i se oferă Trofeul Electrecord. Fundația Radio România editează, în 2013, CD-ul aniversar „Margareta 70“ - 55 de ani de activitate artistică. Pe 29 martie 2018 artista a fost sărbătorită pentru 60 de ani de activitate neîntreruptă pe multiple planuri la Magazinul Muzica prin lansarea noului album de autor „Providența”. 28 iunie 2018, sărbătorirea Margaretei Pâslaru în anul aniversar a continuat și la Muzeul Național al Literaturii, invitatā de onoare - poeta Ana Blandiana.

Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film - UARF îi oferă artistei în 2016 placheta „Margareta Pâslaru Artist Plurivalent”, Premiul de Excelență pentru întreaga activitate. (Clacheta - clapperboard - servește în film la sincronizarea cuvântului cu imaginea. Fotografia se află pe blogul artistei - 26 Ian. 2016). În 2018 la Gala Femei de succes - Ediția Centenară Margareta Pâslaru a primit "Premiul Publicului".

Activitatea în muzică, teatru, film, compoziție, folclor, a legendarei personalități Margareta Pâslaru, „un mit al muzicii ușoare“ cum a numit-o compozitorul George Grigoriu.

Descoperită de Ileana Pop în 1959 ca artist amator, apare pe 10 iulie 1960 în emisiunea lui Valeriu Lazarov "Toată lumea face sport" dedicată sportivilor români participanți la Olimpiada de la Roma. Margareta a interpretat cu acea ocazie „Piccolissima serenata“ în limba italiană; în studio mai apar: Coca Andronescu, Trio Grigoriu și Mircea Albulescu. În următoarea emisiune, în duet cu Marina Voica, lansează versiunea românească a piesei "Pe aripa vântului". În 1961, Margareta Pâslaru obține Premiul I la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori.[3]

Impresionat de timbrul aparte al elevei, tânărul George Grigoriu din „Trio Grigoriu“, compune special pentru Margareta Pâslaru, în 1959, „Chemarea mării“ (numit de public "Și-n apa mării"). În interpretarea originală a talentatei cântărețe, piesa devine mare șlagăr la Radio România. Ca urmare a succesului, în 1960 Casa de Discuri Electrecord înregistrează cu Margareta Pâslaru primul disc, nr.3002, cu aceeași piesă; în 1961 discul bate recordul vânzărilor de muzică ușoară - 26.000 exemplare (sursa: Revista Flacăra nr.52/30.12.1961). Discul de Aur primit în 1968, o catapultează la Cannes în 1969, unde i se decernează Trofeul M.I.D.E.M., și apare pe aceeași scenă cu Ginette Reno, James Last, Dizzie Tunes, Muslim Magomayev, Patty Pravo, Yafa Yarkoni, Joan Manuel Serrat, Amália Rodrigues, Dalida, Mireille Mathieu, Udo Jurgens, Adriano Celentano.[4]

A studiat: pian, balet la clasa Floria Capsali, pictură, cursul de perfecționare de pe lângă Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă - CSCA (Ministerul Culturii), clasa Camelia Dăscălescu, studentă la Facultatea de Drept.

Încă din 1993 Margareta Pâslaru a donat toate drepturile ce-i revin din vânzarea discurilor către Crucea Roșie Româna, UNICEF, Proiectul “Banca de Alimente”, artiștii pensionari din Orchestra Radio, UCIN pentru actorii vârstnici cu probleme de sănătate, Campania Națională “Artiștii pentru Artiști”- UNITER, Spitalul de Copii “Grigore Alexandrescu”, Căminul de Copii “Grădinari”, Asociația Nevăzătorilor din România.

Începând cu 2009 Margareta Pâslaru sprijină tineri talentați prin emisiuni la România Actualități, România Cultural.

Între 2010-prezent artista acordă “Premiul Anual Margareta Pâslaru pentru Originalitate” în valoare de 1000$ oferit unor tineri valoroși din diverse domenii de activitate: muzică, teatru, film, dans, pictură.

Sculptorul Ion C. Dimitriu-Bârlad a fost bunicul cântăreței Margareta Pâslaru.

Vocea succesuluiModificare

Vocea cu infinite posibilități de exprimare și timbrul grav al Margaretei au inspirat 65 de compozitori, printre care clasicii muzicii ușoare Henry Mălineanu, George Sbârcea, Camelia Dăscălescu, Aurel Giroveanu, Edmond Deda, Nicolae Kirculescu, care i-au încredințat creațiile lor. Dintre sutele de melodii înregistrate, unele au fost scrise special pentru glasul său aparte. Cine poate uita interpretarea melodiilor "Chemarea mării" - George Grigoriu, "Cum e oare?" - Florin Bogardo, "Două rândunici" - Radu Șerban, "Va veni o clipă" - Paul Urmuzescu, tema filmului Veronica - Temistocle Popa, "O mască râde, o mască plânge" - Vasile Veselovschi, "Mediterana", cunoscută și sub titlul "La Marea Neagră" - Ion Cristinoiu, "Cine știe" - Horia Moculescu și câte și mai câte, difuzate și în prezent la radio. Astfel Margareta Pâslaru își creează un repertoriu vast, la care se adaugă șlagăre internaționale: „Trandafirii tăi”, „În grădina bucuriilor”, „Harap Alb”, „Spuneam că nu-mi pasă” - Bui, Bui, Bui - Bensonhurst Blues, „Poate vreți să dansați” - Prego, „Gelos”, „Acesta e cântecul meu” etc. Din repertoriul vast - peste 1000 de titluri - au fost înregistrate aproximativ 800 de melodii la Radio, pe discuri, Televiziune, piese cântate în turneele din țară și străinătate, a căror evidență a rămas doar în memoria fanilor. Apreciata cântăreață-interpretă evoluează cu aplomb ca actriță în teatru și film, abordează folclorul, începe să compună cu originalitate muzică și text, acompaniindu-se la pian.

În 1968, juriul internațional al Festivalului Cerbul de Aur îi oferă Margaretei Pâslaru Mențiunea „Cerbul de Aur“, ceea ce înscrie numele României în palmaresul primei ediții. Artista sărbătorește 10 ani de activitate printr-un „One Woman Show“ cântând 23 de piese, unele, compoziții proprii. În 1969, face un salt de la statutul de concurent la cel de vedetă în recital, acompaniată de propria formație - Rolf Albricht și creându-și coregrafia. Invitată să cânte și în străinătate, Margareta nu primește viză timp de 10 ani.[5]

În 1981, Margareta Pâslaru prezintă primul recital de autor pe versurile unor poeți consacrați cum ar fi Ion Minulescu, Ana Blandiana, Virgil Carianopol. Acompaniată de „Romanticii“ lui Mircea Drăgan, Margareta vine cu propriul concept prin care își schimbă costumația la vedere, „cuierul cu personaje“. A fost o altă etapă importantă în cariera artistei.

DiscografieModificare

În 1960 Margareta Pâslaru a înregistrat primul disc – EDA 3002 care în 1961 a bătut recordul de vânzări.

Urmăriți o parte dintre aparițiile discografice ale Margaretei Pâslaru, în țară și străinătate, începând cu 1960 până în prezent:

Vocea si compozițiile Margaretei Pâslaru figurează și în repertoriul caselor de discuri Victor World Group – Japonia, Studio Recordings Tel-Aviv, Melodia – URSS, Muza – Polonia, VDE – Elveția, Amiga - R.D.Germana, Weltbild Music - Germania.

Artista a înregistrat pe discuri de ebonită, vinil, casete audio, DVD și CD-uri.

În 2018, aniversează 60 de ani de activitate artistică neîntreruptă prin apariția albumului de autor “Providența” produs de E-Media, 25 piese. A fost precedat de “Cum să te las?” 2016 album de autor produs de Eurostar 16 piese; album de autor “Stelele filmului cântă” 2015 produs de UCIN, 21 piese; album de autor “Actorii cântă” 2014 produs de UNITER 20 piese; albumul aniversar “Margareta 70” 2013 produs de Fundația Radio România, 23 piese; 3 audiobook-uri - Editura Litera 2012 în care Margareta Pâslaru a jucat rolul povestitorului; album aniversar de autor “Margareta, 50 de ani de la primul disc” 2010 produs de Electrecord, 25 piese; “Basme fermecate” cu 5 basme de H.Ch.Andersen povestite Margareta Pâslaru - Editura Curtea Veche 2009; albumul aniversar “Bucuria de a cânta” 2008 produs de Fundația Radio România, 26 piese; DVD “Margareta de dragul copiilor” 2007 produs de UNICEF; “Muzică de colecție Margareta Pâslaru” 2007 produs de Jurnalul Național, 23 piese; “Margareta forever” 2006 produs de Electrecord, 26 piese, “Margareta, 40 de ani de la primul disc” 2000 produs de Electrecord, 25 piese; “Margareta Best of …” 1996 produs de Electrecord, 22 piese.

De asemenea artista este prezentă pe numeroase CD-uri medalion - compozitor și tematice.

Jurnalul Național - 06.12.2011: De remarcat faptul că Gică Petrescu este artistul cu cele mai multe discuri editate la Electrecord, în număr de 67 (plus 7 casete si 3 CD-uri). Este urmat apoi de Margareta Pâslaru 66 de discuri, 5 casete, 4 CD-uri.

Compozitoare, textieră, autoarea cărții "Eu și Timpul"Modificare

Printre numeroasele-i hituri componistice fredonate din generație în generație: "Timpul", "Dacă ai ghici", "Diamant fermecat" și altele, triumfă "Lasă-mi toamnă pomii verzi!", inspirată de versurile Anei Blandiana, preluat de tineri de toate vârstele. Acest șlagăr solicitat de admiratori ani la rând, difuzat la Radio și pe CD-uri, se califică prin votul publicului în "Top 80" Radio România Actualități, ca fiind una dintre cele mai frumoase melodii din ultimii 80 de ani. La invitația celebrului caricaturist Nell Cobar, Margareta Pâslaru a compus muzica pentru două episoade din serialul TV de desene animate „Mihaela” - „Bravo Mihaela” și „Mihaela are probleme”; orchestrația Radu Goldiș.

Caietul I tipărit în 2010 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Lasă-mi toamnă, pomii verzi“ (voce și pian):

Timpul - muzică și text, Pasiunea - muzică și text, Diamant fermecat - text Eugen Rotaru, Tatăl nostru - rugăciune, Lasă-mi, toamnă, pomii verzi! - versuri Ana Blandiana, Era o fântână - versuri Elena Farago, , A nimănui sunt - muzică și text, Ceasul e un vrăjitor - muzică și text, Bunicii mei - muzică și text, Romanța soarelui - versuri Ion Minulescu, Spune tu care știi atât de multe - muzică și text, Eu și timpul - versuri Virgil Carianopol, Ghimpii - versuri Lucian Blaga, Păsările nu mor niciodată - text Ovidiu Dumitru cu o adaptare după Mihai Eminescu, Tare-am fost - versuri versuri Virgil Carianopol, Cheia - versuri Ion Minulescu, Iubindu-te - versuri Mariana Dumitrescu, Țigara - muzică și text, Fericirea mult visată - muzică și text, Bucuria de a cânta - muzică și text, Flăcări - versuri Virgil Carianopol, Mai bine soarta lui Sisif - versuri Ion Horea, Soldățelul - muzica si text, Alergători de cursă lungă - muzică și text, NU! - versuri Virgil Carianopol, Despotici în uimire - versuri Constanța Buzea, Am cântat - versuri Virgil Carianopol, Balada focului - muzică și text, Aș vrea să fiu o stâncă - muzică și text, Ce bine ar fi - muzică și text, Nu vreau să moară florile de măr - versuri Agatha Bacovia

Caietul II tipărit în 2013 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Libertatea nu se învață“ (voce și pian):

Libertatea nu se învață - muzică și text, Ce suflet trist - versuri Mihai Eminescu, Setea de a cunoaște - muzică și text, Fără să vrei - muzică și text, Să fie oare adevărat - muzică și text, Amanții mei sunt cărțile înțelepte - versuri Agatha Bacovia, Dacă ai ghici - muzică și text, Our day, children's day - muzică și text, Septembrie - versuri Romulus Vulpescu, Emoții, ciudate sentimente - muzică și text, Era o fântână - versuri Elena Farago, Fii voluntar! - muzică și text, Riscul - versuri Adrian Păunescu, Sărbători fericite - muzică și text, Un pod peste ocean - muzică și text, Un copil uitat - muzică și text, Ecou, ecou, ecou - muzică și text, Cu cine vorbeai la telefon - muzică și text, Omul bun învinge - muzică și text, Bucuria de a cânta - muzică și text, Turneul - muzică și text, Se bâlbâia - muzică și text, Viața merge mai departe - versuri Constanța Buzea, Cheia fericirii - muzică și text, Tatăl nostru - rugăciune, Lasă-mi, toamnă, pomii verzi! - versuri Ana Blandiana.

Caietul III tipărit în 2018 „Margareta Pâslaru și creațiile sale - Providența“ (voce și pian):

Cum să te las? - versuri Virgil Carianopol, Pansele negre - versuri George Bacovia, Providența - muzică și text, Morfeu - muzică și text, Toate, toate trec - muzică și text, Fărămiță - muzică și text, Nu cred în șoapte - muzică și text, Câmpia mea - text Eugen Rotaru, Mulți ani fericiți - text Eugen Rotaru, E o luptă în toate cele - muzică și text, Duminica fără el - muzică și text, Avioane de hârtie - muzică și text, Veniți la București - muzică și text, Voroneț - versuri Constanța Buzea, Înapoierea cheii (Mi-e dor) - versuri Nichita Stănescu, O furnică poetă - versuri Ana Blandiana, Părinții - versuri Ana Blandiana, Tags - veșnic, singur, plouă - versuri (Rar) George Bacovia, Nani Făt-Frumos - versuri George Țărnea, Mâinile sale te-au atins Cumințenie - muzică și text, Avantaj-Dezavantaj - muzică și text, Time is a monster - muzică și text, The Ballad of Reading Gaol - versuri Oscar Wilde, Cântecul jucăriilor părăsite - versuri George Țărnea, La un capăt al lumii EU, la celălalt TU - versuri Marius Tucă, Mihaela - muzică pentru două episoade din serialul de desene animate, Lasă-mi, toamnă, pomii verzi! - versuri Ana Blandiana, Tatăl nostru - rugăciune, Dragoste flămândă - muzică și text, Tulburătoare e această primăvară - muzică și text, Tata - muzică și text, Fără sa vrei - muzică și text, Listen my daughter (text în colaborare Greg Smith)

Alte compoziții semnate Margareta Pâslaru:

Dâmboviță apă dulce - muzică și text, Regret - muzică și text, Bătrânul comisionar - muzică și text, Cât mai aproape, cât mai departe - muzică și text, Cu haina pe umeri - muzică și text, Dar speri - muzică și text, Indiferentul - muzică și text, Mă strigai - muzică și text, Pace, să fie pace - muzică și text, Un mărțișor - muzică și text, Anotimpurile dragostei - muzică și text, Acei copii, acei bătrâni - versuri Ion Horea, Vreo zgâtie de fată - versuri Mihai Eminescu, Șah mat - text Mihai Dumbravă.

Pentru aniversarea Bucureștiului la 555 de ani, Margareta Pâslaru a compus, muzică și text, „Veniți la București”.

Actriță de teatru și filmModificare

FilmografieModificare

Premii și onoruriModificare

Este câștigătoare a numeroase premii peste hotare și în țară. De-a lungul Concursului de Creație și Festivalului de muzică ușoară românească Mamaia, între anii 1963-1976 (cu întreruperea festivalului in anii '66, '67, '70 si '77-'82) Margaretei Pâslaru i s-au încredințat 38 de melodii în numai 8 ani în care a participat. Vă prezentăm lista premiilor caștigate de Margareta Pâslaru în ordine cronologică:

1961 - Premiul I solist vocal - la Faza Orașenească, ediția a VI-a, Concursul Artiștilor Amatori; 1963 - Premiul Uniunii Scriitorilor - Cum e oare? - de Florin Bogardo / Madeleine Fortunescu - Fest. Mamaia; Mențiune - creație - Soarele e-ndrăgostit de Mamaia - Dinu Șerbănescu / Aurel Felea - Fest. Mamaia; 1964 - Premiul Uniunii Compozitorilor - creație - Ca-n prima zi - de Elly Roman / Eugen Mirea - Fest. Mamaia; Premiul Uniunii Tineretului Muncitor - creație - Două rândunici - de Radu Șerban / Constantin Cârjan - Fest. Mamaia; Mențiune - creație - Ochii tăi - de Gelu Solomonescu / Teodor Balș - Fest. Mamaia; 1965 - Premiul Radioteleviziunii - Cu tine - de V.Veselovschi / Aurel Storin - Fest. Mamaia; Premiul Uniunii Scriitorilor - Dorule - de Temistocle Popa, Aurel Storin - Fest. Mamaia; Mențiune - creație - Seri la malul mării - de (Sile Dinicu / Aurel Felea) - Fest. Mamaia; 1966 - Diploma de debut în cinematografie în coproducția „Tunelul” - rolul Iulia, Fest. Național de Film „Pelicanul de Aur” Mamaia, editia a III-a; 1968 - Mențiunea „Cerbul de Aur” - la Fest. Internațional Cerbul de aur BrașovRomânia; 1968 - Premiul III la Fest. Internațional Sopot - Polonia; 1968Discul de Aur acordat de Electrecord și Consiliul de Stat pentru Cultură și Artă (CSCA) România pentru vânzări constante de-a lungul anilor; 1969 - Premiul II- Să nu uităm să iubim trandafirii - de Florin Bogardo / Ovidiu Dumitru - Fest. Mamaia; 1969 - Trofeul M.I.D.E.M. - Discul de marmură - la Cannes, Franța; 1970 - Premiul I - Această taină să rămână între noi - de Radu Șerban / Mihai Maximilian - Concursul Național de Muzică Ușoară, București; Premiul II - Mamă, dă-mi un sfat - de Vasile Veselovschi / Mihai Maximilian - Concursul Național de Muzică Ușoară, București; 1970Premiul Sony (creație) și Premiul Mitsukoshi (interpretare) - Fest. Internațional Tokyo, Japonia; 1971 - Mentiune - creație - Soarele dragostei - de George Grigoriu / text Romeo Iorgulescu - Fest. Mamaia; 1971 - Premiul Presei la Festivalul Presei Ankara - Turcia; 1971 - Premiul special al Presei, Festivalul Internațional - Malta; 1973 - Premiul Consiliului Culturii și Educației Socialiste - Stelele - de George Grigoriu / Angel Grigoriu și Romeo Iorgulescu - Fest. Mamaia; Mențiune a Consiliului Culturii și Educației Socialiste - creație - La noi - de Aurel Manolache / Sașa Georgescu - Fest. Mamaia; Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române - creație - Cânta un ciobanaș - de Temistocle Popa) - Fest. Mamaia; Mențiune a Comitetului de Stat al Radioteleviziunii Române - creație - Și m-am trezit că iubesc - de Temistocle Popa / Aurel Storin - Fest. Mamaia; 1975 - Premiul I - Melodiile dragostei - de Ion Cristinoiu / Mihai Dumbravă - Fest. Mamaia; Premiul II - Aici la mine acasă - de George Grigoriu / Angel Grigoriu-Romeo Iorgulescu - Fest. Mamaia; 1976 - Premiul II - Un roman de dragoste - de Temistocle Popa / text Mihai Dumbravă - Fest. Mamaia; 1979 - Premiul la creație - Pasărea maiastră - muzica Vasile Vasilache jr. text Margareta Pâslaru, Fest. Tineretului București; 1981 - Premiul la creație - Diamant fermecat - muzica Margareta Pâslaru, text Eugen Rotaru, concurs TV „Șlagare în devenire”; 1996 - Membră de Onoare - UNICEF România; 1996 - Membră de Onoare - UNESCO Romania - Club; 1997 - Invitată de Onoare la Fest. Internațional Cerbul de AurBrașov; 1998 - Distincția Umanitarismului - Los Angeles - US oferită de Camera de Comerț California-România; 1999 - Premiul „Vedete Internaționale ale Cântecului Românesc” - revista Actualitatea Muzicală - Uniunea Compozitorilor; 2000 - Cetățean de Onoare al Municipiului București; 2000 - Membră de Onoare a Crucea Roșie Română; 2002 - Premiul „Women of Excellence” categoria Arts & Humanities - Union County - NJ, USA; 2003 - Telly Award - finalist bronz - categoria Cultural, la cea de a 24-a competiție națională Telly * Awards, Cincinnati Ohio; 2004 - Gold Classic Telly Winner - categoria Cultural - la cea de a 25 aniversare Telly Awards Cincinnati, Ohio; 2004 - The Communicator Award of Distinction for „Forever Music“ -Cable TV/ Educational program category, Arlington Texas; 2005 - The Videographer Award of Distinction categoria TV/Program/Arts „The Best Of..Artists & Their Art”, Arlington Texas; 2006 - Premiu pentru întreaga activitate - Gala „Femei de succes”; 2006 - Premiul de Excelență VIP - Ediția LXXIIV; 2006 - Radio România - 78 de ani, Diploma de Excelență pentru întreaga activitate; 2006 - Trofeul TVR50 și Diploma de Excelența, cu ocazia jubileului TVR, pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române; 2007 - Premiul de Excelență pentru întreaga activitate acordat de Radio România Actualități; 2007 - Diploma de merit pentru excepționala implicare în sprijinirea persoanelor dezavantajate la seara România Actualități - Callatis; 2007 - „Steaua Margareta Pâslaru“ inaugurată pe Aleea Stelelor de Mare - Mangalia; 2008 - Medalie și Diploma de onoare „Cerbul de Aur 40” Fest. Internațional Brașov; 2008 - Premiul de Excelență - 50 de ani de la debut - acordat de MediaS; 2008 - Premiul pentru Întreaga Carieră - Premiile Confidențial ediția a III-a; 2008 - Trofeul de Excelență „Gala Celebrităților anului 2008” la 50 de ani de la debut; 2008 - Diploma Aniversară „Radio România 80” la împlinirea a 80 de ani de existență a radioului public; 2008 - Trofeul de Excelență „Zece pentru România” și Diploma de Onoare pentru contribuția excepțională la imaginea României; 2009 - TVR - Trofeul „Învingătorii Timpului” pentru o viață dedicată artei; 2009 - Diploma „Mihai Maximilian“ oferită de Fundația StelaR pentru contribuția specială adusă revistei romanești; 2009 - Importă din SUA conceptul "Food bank" - "Banca de Alimente" implementat de Crucea Roșie Română; 2009 - Diploma de Excelență „Omul Anului 2009“ Israel pentru performanțe deosebite în domeniul teatrului și muzicii „10 pentru România - 10 pentru Israel“; 2010 - "Excellence Award" The Social Inclusion Gala București pentru multiplele contribuții la promovarea egalității in accesul la educație - Campania "Școala te face mare", OvidiuRrom; 2010 - Diploma de Excelență oferită de Casa de Discuri Electrecord pentru fidelitatea fața de Electrecord; 2010 - Diploma de Excelență Artistică pentru colaborarea cu echipa „Top Romanesc“, Radio România Actualități; 2010 - "Trofeul Electrecord" creat special pentru Margareta Pâslaru la împlinirea a 50 de ani de la prima înregistrare la Casa de Discuri Electrecord; 2011 - Ambasador al Anului European al Voluntariatului 2011 in Romania; 2011 - Premiul pentru Excelență - o viață dedicată muzicii si carității - Premiile Confidențial TV; 2011 - Trofeul „Crucea Roșie 135 ani de Umanitate“ Gala Societatii de Crucea Rosie Romana; 2011 - Diplomă pentru contribuția la construcția brandului Realitatea TV; 2011 - „Premiul Vasilica Tastaman“ acordat de Societatea Umoristică Păcală condusă de prof.univ.dr. Geo Saizescu; 2012 - Lansează propria carte "Eu și Timpul" publicată la Editura Curtea Veche; 2012 - „Premiul de Excelență“ acordat de Revista VIP la Gala Superlativelor Femeii 2012; 2012 - Trofeul la sectiunea Muzică la Gala anuală „Femeia contează”; 2013 - Premiile Confidențial - „Premiul de excelență pentru 55 de ani de carieră artistică“; 2013 - Casa Regală a României îi acordă Ordinul Coroana României în grad de Cavaler; 2013 - Lansarea audiobook-urilor Motanul încălțat, Crăiasa Zăpezii și Degețica apărute la Editura Litera; 2013 - Omagiată la Noaptea Albă a Filmului Românesc pentru rolurile interpretate pe marele ecran; 2014 - Lansarea programului „Vise frumoase copii“ inițiat de Margareta Pâslaru la Spitalul Grigore Alexandrescu din București; 2014 - Creații vestimentare ale Margaretei Pâslaru intrate în patrimoniul Muzeului Național de Istorie au fost prezentate în „Expoziția Prietenilor Muzeului Național de Istorie” din cadrul expoziției “Haina îl face pe om” alături de trofee, afișe, discuri, amintiri de familie ; 2014 - Trofeul Gala Crucea Rosie 2014; 2014 - Diploma de Excelență "Allegretto 40 - Povestea continuǎ" pentru merite deosebite în colaborarea cu Corul de copii Allegretto ; 2015 - Membră a juriului de decernare a Premiilor Uniunii Cineaștilor din România 2014; 2015 - Muzeul Municipiului București o sărbătorește, prin Expoziția de afișe rare "Lasǎ-mi toamnǎ, pomii verzi" organizatǎ la Palatul Suțu; 2016 - "Premiul Publicului" - Gala Femeia de succes; 2016 - Radio Itsy Bitsy i-a oferit „Premiul de Excelență Itsy Bitsy” la categoria „Muzică pentru copii”; 2016 - „Premiul de Excelență pentru întreaga activitate Margareta Paslaru - Artist Plurivalent“ oferit de UARF - Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film; 2018 - "Premiul Publicului" Gala Femei de succes - Ediția Centenară; 2019 - Premiul "Femeia anului 2018" la categoria "O viață dedicată scenei" - Gala revistei Avantaje

NoteModificare

  1. ^ „Margareta Pâslaru”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ „Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012
  3. ^ „Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012
  4. ^ „Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012
  5. ^ „Eu și Timpul” autor Margareta Pâslaru, editura Curtea Veche Publishing 2012

BibliografieModificare

  • ROMÂNI ÎN ȘTIINȚA ȘI CULTURA OCCIDENTALĂ - Academia Americano-Româna de Științe și Arte-1992; Enciclopedie volumul 13 – Margareta Pâslaru
  • Viorel Cosma, Muzicieni din România – LEXICON, Editura Muzicală, vol. VII, pag. 319 – Pâslaru, Margareta
  • Margareta Pâslaru, Eu și Timpul, Editura Curtea Veche Publishing, 2012

Legături externeModificare

Interviuri

Media

Vezi șiModificare