Deschide meniul principal

BiografieModificare

A studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București (1946), apoi arhitectura (1949).[3] A debutat ca actor în 1945, la Teatrul Mic în piesa Încătușarea, după piesa Animal Kingdom scrisă de Philip Barry; ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal din București, (mai târziu numit Teatrul Bulandra), unde a debutat ca regizor în 1957, punând în scenă Omul care aduce ploaia de Richard Nash. În 1961 a devenit celebru pentru o punere în scenă total originală a piesei Cum vă place a lui Shakespeare. A mai montat printre altele Opera de trei parale (Bertolt Brecht), O scrisoare pierdută (Ion Luca Caragiale), Azilul de Noapte (Maxim Gorki), Leonce și Lena (Georg Büchner), Elisabeta I (Paul Foster).

A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului Bulandra, între anii 1963 și 1974, de unde a fost îndepărtat de cenzura comunistă în urma scandalului cu premiera "Revizorul", montată de Lucian Pintilie, care a fost interzisă de a mai fi reprezentată după doar câteva spectacole. Sub conducerea sa, Teatrul Bulandra devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând practic în același timp, marii regizori de tearu David Esrig, Lucian Pintilie și Radu Penciulescu.

 
Lica Gheorghiu și Liviu Ciulei în „Soldați fără uniformă” (1963)

În perioada regimului comunist, Liviu Ciulei a fost urmărit și denunțat la Securitate de către Ion Besoiu[4] și a avut reclamații făcute de către Radu Beligan la aceeași instituție.[5][6] Liviu Ciulei a debutat în SUA în 1974, La Arena Stage din Washington.[7]

A părăsit România în anul 1980 și a lucrat în multe țări din Europa, precum și în Statele Unite ale Americii, Canada și Australia. A fost director artistic al teatrului Tyrone Guthrie din Minneapolis, Minnesota (Statele Unite), iar din 1986, profesor de teatru la Columbia University și New York University în New York City. S-a întors în țară după 1989, regizând o serie de piese celebre. A fost numit Director de Onoare al Teatrului Bulandra.[3]

A realizat scenografia a 125 de spectacole.

Ca arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului Bulandra, precum și a altor teatre, ca sălile Studio ale teatrelor din Târgu Mureș și Pitești.

A fost căsătorit cu marea actriță Clody Berthola[8], cu scenografa Ioana Gǎrdescu și cu jurnalista Helga Reiter. Fiul celei de-a treia soții (al unui scriitor din fosta RDG), regizorul Thomas Ciulei, a devenit fiul lui adoptiv. Trupul său a fost incinerat.[9]

Premii, ordine și distincțiiModificare

Regie de teatruModificare

La Teatrul BulandraModificare

La Guthrie TheatreModificare

FilmografieModificare

ActorModificare

RegizorModificare

ScenaristModificare

CărțiModificare

  • Cu gânduri și cu imagini, 2009 [15]

NoteModificare

  1. ^ Hotărârea nr. 281/1963 privind acordarea Premiului de Stat al Republicii Populare Române pe anul 1962 
  2. ^ Lista membrilor DACIN SARA, orda.ro, 6 mai 2014, accesat 2016-12-28
  3. ^ a b Liviu Ciulei, un artist total | ROL.ro
  4. ^ Șoc în lumea teatrului: Actorul Ion Besoiu a colaborat cu Securitatea | REALITATEA .NET
  5. ^ Exclusiv | Conform Securității, Radu Beligan a desființat, în 1982, piesa «O scrisoare pierdută», regizată de Liviu Ciulei, pe motiv că acesta plecase din țară: "O crimă pentr...
  6. ^ Ultimele stiri online, stiri de ultima ora | ROL.ro
  7. ^ http://www.nytimes.com/2011/10/27/arts/liviu-ciulei-daring-theater-director-dies-at-88.html?_r=0
  8. ^ Actrița Clody Bertola, soția regizorului Lucian Pintilie, a încetat din viață | adevarul.ro
  9. ^ Asociația Cremaționistă Amurg din România - Români celebri care au fost incinerați
  10. ^ Autentificare
  11. ^ Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.
  12. ^ Revista Apostrof
  13. ^ Variety.com
  14. ^ Play Bill
  15. ^ Albumul cu minuni - "Liviu Ciulei cu gandiri si cu imagini", Silvia Kerim, Formula AS - anul 2009, numărul 880, accesat la 20 ianuarie 2014

BibliografieModificare

  • „Liviu Ciulei. Cu gândiri și cu imagini”, album autobiografic, 2009

Legături externeModificare

Articole biografice
Interviuri