Mușchetarul român

Prezență online
Mușchetarul român
The Romanian Musketeer
Afișul filmului
Rating
Titlu original	Mușchetarul român
Gen	istoric aventură
Regizor	Gheorghe Vitanidis
Scenarist	Mihnea Gheorghiu
Producător	Gheorghe Teban (dir. filmului) Mihai Opriș (prod. delegat)
Studio	Casa de Filme Cinci
Distribuitor	Româniafilm
Director de imagine	Nicolae Girardi
Operator(i)	Vasile Drăgan
Montaj	Magda Chișe
Sunet	ing. Dan Ionescu
Muzica	Richard Oschanitzky
Scenografie	arh. Liviu Popa
Costume	Hortensia Georgescu
Distribuție	Iurie Darie Alexandru Repan Ioana Bulcă
Premiera	13 octombrie 1975
Durata	88 min.
Țara	R.S. România
Limba originală	română
Disponibil în română	original
Precedat de	Cantemir (1975)
Pagina IMDb Pagina Cinemagia
Modifică date / text

Mușchetarul român este un film istoric de aventură din 1975 regizat de Gheorghe Vitanidis. Rolurile principale au fost interpretate de actorii Iurie Darie și Alexandru Repan. Este continuarea filmului Cantemir (1975). A avut premiera la 13 octombrie 1975.

Rezumat

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

Mihuț Gălățeanu, prieten credincios al domnitorului moldovean Dimitrie Cantemir, continuă urmărirea baronului La Mare și a lui Fripp, autorii furtului manuscrisului Istoria Imperiului otoman și a bijuteriilor Doamnei Casandra la Viena, Berlin și Amsterdam.

Distribuție

Iurie Darie — Mihuț Gălățeanu, fiul unui căpitan de oști, căpitan de brigantină sub numele Miguel São Miguel, polcovnic al oștii Moldovei^[1]
Alexandru Repan — Dimitrie Cantemir, cărturar umanist, domnul Moldovei (1693, 1710-1711)
Ioana Bulcă — Doamna Casandra, fiica domnului muntean Șerban Cantacuzino, soția lui Dimitrie Cantemir
Irina Gărdescu — Anca, fiica bancherului Martin Drăguș din Brașov, fina Doamnei Casandra
Emanoil Petruț — căpitanul de oști Toader, omul de încredere al lui Dimitrie Cantemir
George Constantin — aga Mehmet, mare vizir al Imperiului Otoman (1704-1706, 1710-1711)
Victor Rebengiuc — colonelul baron De La Mare, mercenar străin aflat la Stambul, vărul ducelui de Holstein
Ilarion Ciobanu — Johannes Pierre Fripp, pușcăriaș evadat, brigand german din mahalaua Fanarului
Amza Pellea — sultanul otoman Ahmed al III-lea (menționat Amza Pelea)
Ion Popescu-Gopo — țarul rus Petru cel Mare (menționat Ion Popescu Gopo)
Marcel Anghelescu — Martin Drăguș, bancher din Brașov
Liviu Ciulei — dr. Gottfried Wilhelm von Leibniz, filozof și matematician german, președinte al Academiei de Științe din Berlin
Dina Cocea — baroana austriacă Von Hermanstadt, mătușa Ancăi din Viena
Mimi Enăceanu — Frau Rosa, gospodina familiei Drăguș
Carmen Stănescu — iscoada bancherului von Wiesmar din Berlin
Leni Pința Homeag — doamna de Brunswick, aristocrată austriacă de origine italiană, amanta împăratului Austriei
Ion Besoiu — cavalerul De Syre, nobil francez aflat la Stambul
Ion Dichiseanu — Erasmus, mare armator din Amsterdam
Petre Vasilescu
Liliana Tomescu — roaba tătăroaică a Doamnei Casandra
Ștefan Tapalagă — Tedeski, militar spaniol din Țările de Jos
Vlad Rădescu — căpitanul de oști Petre, fratele Ancăi
Boris Gavlițchi (menționat Boris Gavlitschi)
Mariana Mihuț — Ilinca, slujnica din casa familiei Drăguș
Teodor Pîcă — marinar străin cu barbă albă, fost camarad al lui Mihuț
Florin Pucă — marinar străin, fost camarad al lui Mihuț
Constantin Rauțchi — Hassan, brigand tătar din mahalaua Fanarului
Victor Cantuniari
Emmerich Schäffer — prințul german Eugeniu de Savoia, feldmareșal al Sfântului Imperiu Roman (menționat Emerich Schäffer)
Constantin Dinulescu — prințul german von Starkenberg
Dinu Gherasim — împăratul Austriei
Alexandru Virgil Platon — Mordenar, marinar pe corabia engleză Șoimul, intermediarul lui Sir Percy (menționat Virgil Platon)
Gheorghe Mazilu
Dumitru Ghiuzelea
Doru Dumitrescu
Ion Pal
Constantin Păun
Nicolae Dide
Raul Barbu
Vasile Popa — bătăuș din localul Sirena din Amsterdam
Iosif Constantin
Cornel Ispas
Tudor Stavru
Alexandru Manea
Paul Fister
Nicu Iordache
Marius Ionescu
Matei Alexandru — Sever, ministrul vistiernic al țarului rus (nemenționat)

Producție

Filmul a fost realizat în paralel cu Cantemir, de aceeași echipă, în perioada octombrie 1973 – martie 1975. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 5.082.000 lei.

Primire

Filmul a fost vizionat de 4.440.009 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.^[2]