Wikipedia

Nestor Vornicescu

teolog român
Nestor Vornicescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Lozova, România Modificați la Wikidata
Decedat (72 de ani) Modificați la Wikidata
Craiova, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Religiecreștinism ortodox[*]​
Biserica Ortodoxă Modificați la Wikidata
Ocupațieteolog[*]​
preot ortodox[*]​
episcop Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[1] Modificați la Wikidata
Funcția episcopală
Membru de onoare al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer la Mănăstirea Neamț, cu prilejul vizitei în regiunea Bacău. Starețul Nestor Vornicescu le prezintă mănăstirea (1966).

Nestor Vornicescu (născut Neculai Vornicescu; 1 octombrie 1927, Lozova, județul Lăpușna, azi Republica Moldova – d. 17 mai 2000) a fost un mitropolit român, membru de onoare (1992) al Academiei Române.

Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în septembrie 2007

S-a născut la 1 octombrie 1927 în satul Lozova din județul Lăpușna (Basarabia), în familia răzeșilor Vasile și Vera Vornicescu. Școala primară a făcut-o în satul natal, apoi a urmat seminarul monahal la Mănăstirea Neamț (1946-1948) și seminarul monahal superior la aceeași mănăstire (1948-1951). A urmat Institutul Teologic din București (1951-1955), cursurile de doctorat în teologie la același institut (1955-1958) și cursuri postuniversitare la Bossey și Geneva în Elveția (1969-1970). Doctoratul și l-a luat la București în 1983. Activitatea bisericească și-a început-o ca frate la schitul Nechit, jud. Neamț (1943-1946) și apoi frate la Mănăstirea Neamț (1946-1951). La 10 martie 1950 a intrat în monahism, fiind hirotonit ieromonah și a slujit ca preot la catedrala episcopală din Iași (1958-1962) și bibliotecar al Mitropoliei de acolo. A fost numit stareț al Mănăstirii „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava (1960-1966). Mitropolitul Iustin Moisescu l-a hirotesit arhimandrit la 2 februarie 1962 și de la 25 martie 1966 până la 15 decembrie 1970 a fost stareț al Mănăstirii Neamț. La 27 decembrie 1970 mitropolitul Firmilian al Olteniei l-a hirotonit episcop-vicar la Craiova. De la 23 aprilie 1978 a devenit mitropolit al Olteniei. A scris numeroase cărți, articole și studii pe teme patristice, istorice și ecumenice. A publicat în țară și străinătate. A participat la multe congrese, simpozioane și alte întruniri internaționale la Madrid, Helsinki, Moscova, Sofia, Ierusalim, Budapesta, Praga, Varșovia, Atena, Kiev, New York, Sydney, New Delhi, Noua Zeelandă etc. A susținut și desfășurat acțiuni filantropice în cadrul eparhiei.

A fost președintele Comisiei sinodale pentru canonizarea sfinților români și Președintele Comisiei Naționale Române de Istorie Eclesiastică și Comparată. În 1996 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A murit la 17 mai 2000 la spitalul județean Craiova în urma unui atac de cord.

A fost distins cu:

  • ordinul „Crucea Sfântului Mormânt” al Patriarhiei Ierusalimului,
  • ordinul „Sf. Ap. Petru și Pavel” al Patriarhiei Antiohiei,
  • ordinul „Sf. Andrei” al Patriarhiei Constantinopolului,
  • ordinul „Sf. Sofronie Vraceanski” al Patriarhiei Bulgare,
  • ordinul „Sf. Vladimir” al Patriarhiei Moscovei,
  • ordinul „Sf. Serghie de Radonej” al Bisericii Ortodoxe din Polonia,
  • medalia „St. Marcu” a patriarhiei Alexandriei,
  • ordinul „Sf. Constantin cel Mare” al Primăriei Romei.

Lucrări de Patrologie:

  • Munca manuală în monahism după Sfântull Vasile cel Mare, în MMS, an. XXXI, 1955, nr. 9, p. 501-521;
  • Învățătura Sfântului Grigorie de Nissa despre chip și asemănare, în ST, an. VIII, 1956, nr. 910, p. 585-602;
  • Începutul vieții de obște în monahism după Sfântul Pahomie cel Mare, în MMS, an. XXXIII, 1957, nr. 5-6, p. 416-430
  • Principii pedagogice în opera “Pedagogul" a lui Clement Alexandrinul, în ST, an. IX, 1957, nr. 9-10, p. 726-740;
  • Viața morală și duhovnicească a preotului după lucrarea Sfântului Ambrozie “De officiis ministrorum", în BOR, an. LXXV, 1958, nr. 3-4, p. 333-347;
  • Combaterea nedreptăților sociale în cuvântările episcopului Asterie al Amusiei, în ST, an. X, 1958, nr. 7-8, p. 454-462;
  • Dragostea față de om după scriitorii creștini din veacurile al doilea și al treilea, în ST, an. X, 1958, nr. 9-10, p. 590-597;
  • Invățături duhovnicești din viața și opera Sfîntului Vasile cel Mare, în MMS, an XLI, 1965, nr. 1-2, p. 43-54;
  • Aspecte ale desăvârșirii creștine după Sfântul Vasile cel Mare, în “Ortodoxia", an. XXX, 1978, nr. 4, p. 604-637;
  • Scrieri ale Sfântului Vasile cel Mare în literatura Bisericii Ortodoxe Române, în “Ortodoxia", an. XXXI, 1979, nr. 1, p. 19-52;
  • Invățătura Sf. Vasile cel Mare despre muncă, în MO, an. XXXI, 1979, nr. 1-3, p. 10-48 (ultimele trei studii au apărut și în volum, cu titlul: Despre viața și opera Sfântului Vasile cel Mare. La 1600 de ani de la trecerea sa către Domnul, Craiova, 1979, 162 p. + XVI pl.)

Lucrări de Istoria Bisericii Românești:

  • Leaturile Patriarhiei de Constantinopol cu Biserica românească în veacul al XVI-lea, în MO, an. X, 195 8, nr. 3-4, p. 191-202;
  • Arhiereul Narcis Crețulescu-Botoșăneanul (1835-1913), în MMS,an.XXXV,1959,nr.5-6,p. 333-343;
  • Cazaniile noastre, în MMS, an. XXXVII, 196 1, nr. 3-4, p. 181-202;
  • Arhimandritul Leon Asachi, în MMS, an. XXXVIII, 1962, nr. 3-4, p. 213-242;
  • Instituții pentru îngrijirea sănătății patronate de mănăstirea Neamț, în MMS, an. XXXIX, 1962, nr. 5-6, p. 442-450;
  • Arhimandritul Benedict Teodorovici egumenul Moldoviței (1769-1785), în MMS, an. XXXIX, 1963, nr. 7-8, p. 513-529;
  • Reședința mitropolitului Dosoftei de la “Sf. Nicolae” Domnesc din Iași, în MMS, an. XXXIX, 1963, nr. 9-10, p. 602-609;
  • Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași, în MMS, an. XL, 1964, nr. 7-8, p. 398-408 (și în vol. Monumente istorice- bisericești din Mitropolia Moldovei și Sucevei, Iași, 1974, p. 335-340);
  • Xilogravuri-clișee executate de ieromonahul Veniamin Jacotă la mănăstirea Sucevița între anii 1855-1859, în MMS, an. XLI, 1965, nr. 3-4, p. 181-189;
  • Două xilogravuri-clișee vechi din mănăstirea Sfântul loan cel Nou din Suceava, în BOR, an. LXXXIV, 1966, nr.1-2, p. 209-228;
  • O xilogravură din anul 1661: Imaginea celor două căi în Mitropolia Moldovei și Sucevei, an. XLII, 1966, nr. 5-6, p. 302—316;
  • Literatura patristică în preocupările mitropolitului Veniamin Costache, în MMS, an. XLIII, 1967, nr. 1-2, p. 49-60;
  • Îngrijirea sănătății în vechile noastre mănăstiri, în MO, an. XX, 1968, nr. 12, p. 65-70;
  • Mihail Kogălniceanu la Râșca în 1844, în MMS, an. XLIV, 1968, nr. 3-4, p. 174-184;
  • Relații bisericești-culturale între mănăstirea Neamț și Transilvania din cele mai vechi timpuri până în preajma anului 1918, în MMS, an.XLIV, 1968, nr. 11-12, p. 664-701;
  • Scrieri bizantino-eclesiastice în țările române (secolele XIV-XV), în MO, an. XXIII, 1971 nr.11-12, p. 802-822;
  • Ctitorii mănăstirii Bucovăț Stepan marele ban și fiul său Pârvu marele logofăț, în MO, an. XXIV, 1972, nr. 9-10, p. 668-699;
  • Trei manuscrise psaltice vechi, în MO, an. XXIV, 1972, nr.11-12, p. 935-965;
  • Un manuscris necunoscut al duhovnicului Andronic: Istoria mănăstirii Secu, în MMS, an. L, 1974, nr. 3-4, p. 180-196;
  • “Cântecul lui Adam" într-un vechi manuscris psaltic de la Strihareț, în BOR, an. XCII, 1974, nr. 7-8, p. 1030-1039 (versiune franceza în RESEE, XV, 1977, p. 37-47);
  • Scrieri patristice și postpatristice în preocupările mitropolitului Dosoftei al Moldovei, în MO, an. XXVI, 1974, nr. 9-10, p. 6-19;
  • Mitropolitul Dosoftei traducător și editor al unor texte patristice, în MMS, an. L, 1974, nr. 9-12, p. 749-752;
  • Incercări, posibilități și propuneri în vederea înființării Patriarhatului înainte de 1925, în BOR, an.XCIII, 1975, nr. 11-12, p. 1342-1365,
  • Propuneri simultane pentru înființare Patriarhatului la București și a unei Mitropolii la Craiova, între anii 1882 și 1924, în MO, an. XXVI, 1975, nr. 11-12, p. 821-851 (și extras);
  • Rugăciuni pentru biruință în 1877-1878, în “Ortodoxia", an. XXVIII, 1976, nr. 2, p. 378-401;
  • 0 cronică necunoscută a Războiului pentru Independență, în BOR, an. XCIV, 1976, nr. 56, p. 535-579 (și extras);
  • Contribuția patriotică adusă de clerul din părțile oltene în anii 1877-1878, în MO, an. XXIX, 1977, nr. 4-6, p. 259-305;
  • Personal monahal la “Crucea roșie” pentru îngrijirea ostașilor răniți în 1877-1878, în BOR, an. XCV, 1977, nr. 5-6. p. 397-413 (studiile menționate aici și altele, referitoare la Războiul de Independență au fost srânse în volumul: Contribuții aduse de slujitorii bisericești pentru Inclependența de Stat a României, în anii 1877-1878, Craiova, 1978, 196 p. + 90 fig);
  • Dosoftei mitropolitul Moldovei apărător al epiclezei euharistice, în BOR. an. XCV, 1977, nr.7-8, p. 727-753;
  • Episcopul Ilarion al Argeșului, sfetnicul lui Tudor Vladimirescu. File din calendarul strădaniilor sale de slujire a Bisericii și a patriei (în anii 1820-1821), în MO, an. XXXIII, 1981, nr. 1-3, p. 7-77;
  • 0 matrice sigilaă inedită 1821 și semificația sa istorică în MO, an. XXXIII, 1981, nr. 7-9, p. 354-374 (ultimele două studii – cu introducere, indice și rezumate - publicate în volumul Descătușarea și Craiova. 1981, 17 p.);
  • Scrieri patristice în Biserica Ortodoxă Română până în sec. XVII, Izvorare traduceri, circulație. Teză de doctorate Craiova, 1983, 448 p. (Publicată și în MO, an. XXXV, 1983,nr.1-3-4,5-6; reeditată sub titIul: Primele scrieri patristice în literatura noastră. sec. IV-XVI, Craiova, 1984, 638 p.);
  • Participarea mitropolitului Moldovei Sofronie Milescu la înfăptuirea unirii Principatelor Române, în BOR,an.CIl, 1984,nr. I -2, p. 79-117 și MO. an. XXXVI, 1984, nr. 1-2, p. 7-38 (și în extras, Craiova, 1985, 156 p.);
  • Un filosof străromân de la Histria dobrogeană: Aethicus Histricus, autorul unei Cosmografii și al unui alfabet (sec.IV-V), în MO,an.XXXVII, 1985, nr. 11-12 (și extras, Craiova, 1986, 51 p.+ 14 anexe + 8 pl.), Argumentul vechimii și neatârnării mitropoliei Moldovei și Sucevei pârghie în eforturile depuse pentru înfăptuirea unirii din 1859, în BOR,an. CIV, 1986,nr. 9-10,p. 83-108;
  • 0 parte din aceste studii strânse în vol. Desăvârșirea unității noastre naționale, fundament al unității Bisericii străbune, Craiova, 1988,66-81 p. și în vol.”Biruit-au gândul”. Studii de teologie istorică românească, Craiova, 1990, 622 p.;
  • Una dintre primele scrieri ale literaturii române stravechi: Pătimirea Sfinților Epictet și Astion" (de la cumpăna secolelor III-IV), Craiova, 1990, 244 + XXII p. (text Român, francez. engleză extras din MO, an. XLI, 1989, nr. 1, p. 20-74).

Legături externe

modificare
  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nestor_Vornicescu&oldid=15516046