Deschide meniul principal

Petre Gheorghiu

actor român
Petre Gheorghiu
Petre Gheorghiu.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Iași, România[1] Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor Modificați la Wikidata
Prezență online

Petre Gheorghiu (n. 20 iunie 1929, Iași - d. 6 august 2000, București) a fost un actor român de teatru, film si televiziune, un renumit profesor de teatru.

A urmat studii la Conservatorul de Artă Dramatică din Iași. Și-a început activitatea teatrală la Teatrul Național din același oraș, după care a fost remarcat de doamna Lucia Sturdza-Bulandra și în 1956 a fost adus de ea la Teatrul Municipal din București unde actrița Lucia Strudza-Bulandra punea bazele unei trupe de elită sub titulatura Teatrul Municipal. A avut o bogată activitate teatrală la Teatrul Municipal, și a făcut parte din "generația de aur" a teatrului, generație care includea actori ca Ștefan Ciubotărașu, Fori Etterle, Clody Bertola, Victor Rebengiuc, Ileana Predescu, Irina Petrescu, Florian Pittiș, regizorul de teatru și film Liviu Ciulei, regizorul de teatru si film Lucian Pintilie, cărora li s-a alăturat mai târziu și neuitatul Toma Caragiu. După moartea doamnei Bulandra, Teatrul Municipal a devenit Teatrul Lucia Sturdza-Bulandra.

FamiliaModificare

Părinții, tatăl, Vasile Gheorghiu, membru al Filarmonicii din Iași, a cântat sub conducerea unor dirijori celebri, ca Sergiu Celibidache. Mama, Elena Gheorghiu-Nistor, a fost angajata teatrului Lucia Struza Bulandra deținând funcția de cabinieră șefă.

Soție, Ani (Anica) Gheorghiu, soție (20.07.1932- ). Născută în Basarabia, Republica Moldova de azi. Fiul său, Paul Gheorghiu, (n. 03.07.1953 - ) și el actor, a absolvit Institutul de Teatru în 1978 la clasa profesorului Amza Pelea. I s-a acordat azil politic de două ori în America, o dată în timpul regimului Ceaușescu și a doua oară în timpul regimului Iliescu, după intervenția violentă a minerilor în București din iunie 1990. In timpul demonstrației anti-regimul Iliescu si anit-FSN din primăvara anului 1990 de la Piata Universitatii in Bucuresti, Paul Gheorghiu a fost comentator politic si social pentru ziarul Romania Libera, un ziar de opozitie. Petre Gheorghiu si sotia lui erau suporteri ai lui Ion Iliescu si a grupului din spatele sau, Frontul Salvarii Nationale. Acesta a fost unul dintre principalele motive pentru care fiul lor s-a distantat definitiv de ei, si dupa tragicele evenimente din iunie 1990, Paul Gheorghiu va deveni in cele din urma cetățean american. Desi mai tarziu el va face tentative in aceasta directie si a reluat legaturile, temporar, cu mama lui dupa moartea lui Petre, practic el nu se va reconcilia cu familia niciodata. Vasile Gheorghiu, frate (n. 01.05.1937- d.2012 ), a fost actor la Teatrul Mic din București. A emigrat în Statele Unite în 1973 unde a devenit cetățean american.

Petre Gheorghiu are doi nepoti rezultati din casatoria lui Paul Gheorghiu si Lucia Nadejde (nascuta Predescu). Amandoi sunt cetateni Americani. Vlad Gheorghiu (n.1989- ), e un muzician talentat asociat cu lumea rock and roll-ului American. Și-a schimbat numele în Vlad Holiday și, printre altele, e fondatorul și liderul formației de rock independent-alternative Born Cages. A concertat impreuna cu formatia Guns N' Roses, si cu formatia The Claypool Lennon Delirium, formatie a carui lider e Sean Lennon, fiul lui John Lennon, fostul membru al formatiei Beatles. Matei Gheorghiu (n.1987- ), este designer-programator pentru firma Spotify, unul dintre liderii industriei music streaming.

Conform celor declarate de mama actorului in repetate randuri, Petre Gheorghiu si familia lui e înrudită direct cu David Creangă, bunicul marelui scriitor și povestitor Ion Creangă.

Petre Gheorghiu a decedat in luna August a anului 2000 ca urmare a unor grave complicatii cauzate de diabetul de care suferea de ani de zile. A fost inmormantat la cimitirul Belu din Bucuresti.

Activitatea profesionalăModificare

Renumit actor și profesor de teatru, a avut o școală particulară pe vremea când instituțiile particulare erau interzise de regimul dictatorial aflat la putere înainte de 1989. Rațiunea pentru care i s-a permis acest lucru a fost faptul că era un actor extrem de respectat de autorități, în ciuda faptului că era total apolitic. De asemenea, numeroși fii și fiice ale nomenclaturii s-au perindat pe la școala lui. Se știe că erau tratați cu aceiași intransigență și etică profesională și umană cu care erau tratați toți elevii lui. Clasa lui de teatru era compusă din tineri veniți din toate colțurile țării, iar admiterea era rezultatul unui proces foarte drastic. Numai cei deosebit de talentați erau acceptați, iar regimul de lucru impus trebuia respectat cu dedicație. Petre Gheorghiu obisnuia sa organizeze clase de teatru cu grupul lui in satul Cheia, Judetul Prahova, or regiune extrem de pitoreasca si la vremea respectiva putin cunoscuta in lumea turistilor. De-a lungul timpului el a produs numeroși actori și actrițe de renume. Printre ei se numără Florian Pittiș, Ion Caramitru, Michaela Caramitru, Liana Ceterchi, Viriginia Mirea, Jeanine Stavarache, Dan Puric, Ștefan Bănică Jr., Florin Piersic Jr., Mihai Bisericanu, Daniela Nane, Petre Moraru, Valeria Ogasanu, Lamia Beligan, George Visu, Vladimir Găitan și mulți alții.

Debutul său pe ecran s-a produs în 1957, în filmul “Citadela sfărâmată”[2], în regia lui Haralambie Boroș in compania actritei Lica Gheorghiu, fata lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, Presedintele Romaniei. Intrat în producție în aprilie 1956 (după ce studioul renunță la o primă adaptare datorată lui Haralambie Boroș și Ion Daniel). Filmările au avut loc în august – decembrie 1956, cele interioare la Buftea, iar cele exterioare în București. A jucat numeroase alte roluri în film, teatru, televiziune și radio, roluri care au rămas în memoria teatrului și filmului românesc ca realizări de marcă. Printre realizarile memorabile pe scena tatrului Bulandra se numara Nick in "Clipe de Viata" de William Saroyan, Trahanache in "Scrisoarea Pierduta" de Ion Luca Caragiale, si Sir Toby Belch in "A Dousprezecea Noapte" de William Shakespeare.

DistincțiiModificare

A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[3]

Piese de teatruModificare

FilmografieModificare

NoteModificare

  1. ^ Freebase Data Dumps[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Secvente.ro, Citadela sfărâmată 29 aprilie 2014
  3. ^ Decretul nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat în Buletinul Oficial nr. 96 din 7 noiembrie 1967.

Legături externeModificare