Lucia Sturdza-Bulandra
Lucia Sturdza-Bulandra | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născută | 25 august 1873 Iași, România |
Decedată | (88 de ani) București, Republica Populară Română |
Cauza decesului | falling from height[*] ![]() |
Căsătorită cu | Tony Bulandra, actor |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | actriță actriță de teatru[*] pedagogă[*] ![]() |
Limbi vorbite | limba română ![]() |
Alma mater | Facultatea de Litere a Universității din București[1] |
Alte premii | |
Ordinul național „Steaua României” Ordinul Muncii Ordinul Vulturul Alb[*] Medalia Benemerenti[*] ![]() | |
Semnătură | |
![]() | |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Lucia Sturdza-Bulandra (n. , Iași, România – d. , București, România) a fost o renumită actriță de teatru din România.[2]
A fondat compania de teatru Compania Bulandra-Maximilian-Storin.[3]
Biografie
modificareLucia Sturdza-Bulandra a fost una dintre marile figuri ale scenei românești, de neuitat în roluri de compoziție din dramaturgia universală și națională, spirit organizatoric, talent pedagogic ce a format generații întregi de actori: Nicolae Baltățeanu, George Calboreanu, Nae Roman, Dina Cocea, Radu Beligan, Victor Rebengiuc.[4] Lucia Sturdza-Bulandra a fost fata cuplului Emil Sturdza și Magda (născută Diamandy). Bunicul ei este Vasile Sturdza căsătorit cu Ecaterina (născută Balș) și este nepoata lui Constantin Sturdza și Raluca (născută Manu). Strănepoata lui Constantin Sturdza și Ecaterina Sturdza (Cantacuzino-Pașcanu). Stră-stră-nepoata lui Vasile Sturdza și Ileana Solomon Sturdza (Costaki).
În 1898 a debutat la Teatrul Național din București (director Petre Grădișteanu) în piesa Primul bal de Pailleron. Din 1914 până în 1940, a condus împreună cu soțul ei o companie particulară ce-i poartă numele[5] și au pus în scenă piesele Livada cu vișini de Cehov, Strogoii de Ibsen, Evantaiul Lady-ei Windermere și Bumbury de Oscar Wilde, Magnificul încornorat de Crommelynck, Scara de mătase de Chiarelli, Arleziana de Alphonse Daudet. Din 1941 este actriță a Teatrului Municipal din București iar din 1947 până la sfârșitul vieții a fost directoarea acestui teatru, astăzi Teatrul Bulandra.[6]
A fost profesoară la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din București timp de 30 de ani.[7] A fost distinsă, de asemenea, cu titlul de Artist al Poporului (ante 1955).[8][9]
Studii
modificareFilmografie
modificare- 1911 Amor fatal, regia Grigore Brezeanu
- 1944 Escadrila albă, regia Ion Sava
- 1961 Ziua unei artiste - Film documentar / omagial, regia Gheorghe Tobias
Scrieri
modificare- Actorul și arta dramatică, 1912
- Amintiri, amintiri, ESPLA 1956
Distincții
modificare- titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română (28 aprilie 1951)[12]
- Ordinul Muncii clasa I (4 februarie 1952) „pentru activitatea rodnică și merite deosebite pe tărâmul artistic”[13]
- Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”[14]
- Ordinul „Steaua Republicii Populare Române” clasa I-a (14 octombrie 1953) „cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la naștere și 55 de ani de activitate rodnică pe tărîm artistic și cultural”[15]
- Ordinul Muncii clasa I (25 decembrie 1957) „cu prilejul împlinirii a zece ani de activitate a Teatrului Municipal din București, pentru merite deosebite în activitatea artistică”[13]
Numismatică
modificareLuni, 10 iunie 2013, cu prilejul a 140 de ani de la nașterea actriței, Banca Națională a României a pus în circulație o monedă comemorativă, cu valoarea nominală de 10 lei, în scop numismatic. Moneda este din argint, cu titlul de 999‰, este rotundă, cu diametrul de 37 mm, iar greutatea de 31,103 g. Întregul tiraj al monedei, de 500 de exemplare, este emis de calitate proof, iar cantul monedei este zimțat.[16]
Note
modificare- ^ https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Lucia_Sturdza-Bulandra Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ Nicola, Traian (). Valori spirituale tutovene. Biobliografii. Sfera. p. 286.
- ^ Rosetti, Adina (). Nesupusele: 100 de femei pentru o 100 de ani de Românie Modernă. I. Univers. p. 19.
- ^ Marcu, George (). Femei de seamă din România. De ieri și de azi. Meronia. p. 420.
- ^ Fosino, F.O. 87 artiști bucureșteni din teatru, opera și revistă: portrete – biografii - amintiri (PDF). Editura Cultura Poporului. pp. 94–96.
- ^ Rosetti, Adina; Pătrașcu, Victoria; Iordan, Iulia; Grünberg, Laura; Andone, Cristina (). NESUPUSELE: 100 de femei pentru 100 de ani de Românie modernă. Vol. 1. București: Univers. p. 19. ISBN 978-973-34-1068-3.
- ^ Țarălungă, Ecaterina (2011). Enciclopedia identității românești. Personalităţi. p.738
- ^ ***, „În numele înfloririi artei și culturii, să apărăm pacea! Adunarea oamenilor de teatru din Capitală”, în ziarul Scînteia, anul XXIV, nr. 3164, vineri 24 decembrie 1954, p. 3.
- ^ V. S. [Valentin Silvestru], „Proiect de hartă teatrală a țării”, în revista Teatrul, anul IV, nr. 8, august 1959, p. 79.
- ^ Nicola, Traian (). Valori spirituale tutovene. Biobibliografii. 6. Sfera. p. 286.
- ^ Marcu, George; Ilinca, Rodica (). Enciclopedia personalităților feminine din România. București: Meronia. p. 278.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 88 din 28 aprilie 1951 privind acordarea titlului de Artist al Poporului din Republica Populară Română; Artist Emerit al Republicii Populare Române; Maestru Emerit al Artei din Republica Populară Română, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul III, nr. 50, duminică 29 aprilie 1951, pp. 561–562.
- ^ a b Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 9 din 4 februarie 1952 pentru decorarea cu „Ordinul Muncii” clasa I-a a unor artiști, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Române, anul IV, nr. 8, miercuri 6 februarie 1952, p. 77. Eroare la citare: Etichetă
<ref>
invalidă; numele "D5941957" este definit de mai multe ori cu conținut diferit - ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 106.
- ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 429 din 14 octombrie 1953 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Române” clasa I-a, artistei poporului Lucia Sturdza Bulandra, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul II, nr. 40, 17 octombrie 1953, p. 442.
- ^ „Banca Națională a României: Emisiune numismatică: monedă din argint - 140 de ani de la nașterea Luciei Sturdza-Bulandra”. Arhivat din original la . Accesat în .
Bibliografie
modificare- Nicola, Traian (), Valori spirituale tutovene. Biobliografii., VI: R-Z, Bârlad: Editura Sfera
- Vasiliu, Mihai. Lucia Sturdza Bulandra. București: Editura Meridiane, 1962.
- Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a lungul timpului. vol. 3. București: Editura Geneze, 2001 ISBN 973-9099-29-7
- Rîpeanu, Bujor T. Cinematografiștii: 2345 cineaști, actori, critici și istorici de film și alte persoane și personalități care au avut de-a face cu cinematograful din România sau care sunt originare de pe aceste meleaguri. București: Editura Meronia, 2013 ISBN 978-973-7839-93-0
Vezi și
modificareLegături externe
modificare- Doamna de fier a scenei, 1 martie 2004, Jurnalul Național
- Curajoasa Doamnă Bulandra[nefuncțională], 8 martie 2011, Loreta Popa, Jurnalul Național
- Moneda dedicată ei emisă de Banca Națională a României
- Lucia Sturdza Bulandra: povești despre femeile care au inspirat-o, 15 noiembrie 2013, Corina Vladov, Ziarul Metropolis
- Lucia Sturdza Bulandra, despre teatrul comercial: „Sistemul acela părea de necrezut!“, 16 noiembrie 2013, Corina Vladov, Ziarul Metropolis
Imagini
- MEMORIA CARTII POSTALE / La inceput a fost Diva Bulandra, 15 iulie 2009, Calin Hentea, Ziarul de Duminică