Ridicarea topografică iozefină

Ridicarea topografică iozefină (în germană Josephinische Landesaufnahme), denumită și „Prima ridicare topografică”, este primul proiect unitar de ridicare topografică a Imperiului Habsburgic. Cele 3589 planșe inițiale, desenate și colorate de mână, au fost apoi completate până la 4096 de secțiuni. Au fost denumite după Iosif al II-lea, împărat romano-german. În prezent sunt păstrate în Arhiva de război (Kriegsarchiv) a Arhivelor de stat ale Austriei.

Istoric

Realizarea hărților a avut o motivație militară. În timpul Războiul de Șapte Ani, dus între 1756 și 1763, trupele austriece au simțit acut lipsa unor hărți precise. Ca urmare feldmareșalul Leopold Josef von Daun i-a propus suveranei Maria Terezia a Austriei, în 1764, să ordone ofițerilor din Statul Major General să cartografieze unitar toate țările componente ale Imperiului. Până la această dată, realizarea hărților era atribuțiunea proprietarilor funciari, care comandau hărți ale proprietăților lor. În data de 13 mai 1764, după ce a primit încuviițarea suveranei, Consiliul Aulic de Război (Hofkriegsrat) a dat ordinele de începere a primei ridicări topografice generale. Lucrările au început în Boemia și Moravia.

Ridicarea topografică iozefină, începută sub domnia Mariei Theresia, a fost terminată sub cea a lui Iosif al II-lea, Împărat romano-german. Hărțile erau desenate de mână și erau făcute la scara de 1 țol vienez : 400 klafteri vienezi (ceea ce corespunde aproximativ cu scara de 1:28.800). Variațiile de altitudine erau redate prin hașuri și nu prin curbe de nivel.

Având la bază aceste ridicări topografice, s-au confecționat hărți la scara de aproximativ 1:115.200. Și acest set este considerat ca fiind parte din Josephinische Landesaufnahme.

Nu s-a făcut ridicarea topografică în Tirol, deoarece exista deja lucrarea cartografică Atlas Tyrolensis, realizată de cartografii Anich și Blasius Hueber în anul 1774, la scara de 1:103.800.

În final, ridicarea topografică iozefină a avut ca rezultat peste 4000 de planșe, realizate în perioada 1764 - 1785. O parte din ele reprezintă Transilvania. Ulterior, până în 1806, s-au realizat și alte planșe cu teritoriile din sud-vestul Germaniei, porțiuni mici din Elveția, Franța și Veneția.

Inițial, setul de hărți a existat în numai două exemplare, unul pentru împărat și celălalt pentru conducerea militară. Ambele au fost ținute secrete.

În funcție de talentul celor care le-au realizat, planșele diferă calitativ, atât grafic cât și tehnic. Neavând o bază de măsurare comună (triangulație), planșele nu pot fi asamblate într-o hartă mare.

În 1807, au fost înlocuite prin ridicarea topografică realizată în timpul lui Francisc I al Austriei , denumită „Ridicarea topografică franciscană” (Franziszeische Landesaufnahme).

Hărți regionale

(1) Silezia (harta senzitivă)
(2) Boemia (harta senzitivă)
(3) Moravia (harta senzitivă)
(4) Ţările de Jos austriece
(5)(e)(f) Banat (harta senzitivă)
(6) Transilvania (harta senzitivă)
(7) Districtul Báni
(8) Bucovina
(9) Austria Inferioară (de Jos)
(a) Districtul Karlovac
(b) Austria Superioară (de Sus)
(c) Galiţia
(d) Graniţa militară slavonă
(g) Districtul Varasdi
(h) Slavonia
(i) Regatul Ungariei
(j) Croaţia
(k) Austria de Mijloc
Moldova şi Valahia
(Zone de graniţă)

Hărți interactive

Harta senzitivă a Marelui Principat al Transilvaniei, 1769-73

Harta iozefină (senzitivă) a Marelui Principat al Transilvaniei, 1769-1773. (Click pe planșa dorită)

Comitatele si Districtele Transilvaniei

Scaunele si Districtele sașilor în Transilvania

Scaunul Sibiului (Hauptstuhl Hermannstadt)
Scaunul Sighişoarei (Schäßburger Stuhl)
Scaunul Mediașului (anterior Două Scaune)
Districtul Brașov (Kronstädter Distrikt)
Scaunul Nocrich
Scaunul filial al Tălmaciului
Scaunul Orăştiei
Scaunul Rupea

Scaunele secuiești din Transilvania

Scaunul Secuiesc al Arieșului

Harta senzitivă a Banatului, 1769-72

Banatul în hărțile iozefine (senzitivă), 1769-1772. (Click pe planșa dorită)

Hărțile senzitive ale Regatului Ungariei, 1782-85

Harta senzitivă a Comitatului Arad

Josephinische Landesaufnahme. Harta iozefină(senzitivă) a Comitatului Arad, 1782-1785. (Click pe planșa dorită)

Harta senzitivă a Comitatului Bihor, Solnoc, Crasna

Harta Iosefină(senzitivă) a Comitatului Bihor, Solnoc, Crasna - 1782-1785. (Click pe planșa dorită)

Harta senzitivă a Maramureșului

Harta iozefină (senzitivă) a Maramureșului, 1782-1785. (Click pe planșa dorită)

Harta senzitivă a Comitatului Sătmar

Josephinische Landesaufnahme. Harta senzitivă a Comitatului Sătmar în Harta Iosefină a Regatului Ungariei, 1782-1785. (Click pe planșa dorită)

Alte hărți interactive din Regatul Ungariei

Bibliografie

Ernst Hofstätter: Beiträge zur Geschichte der österreichischen Landesaufnahmen. 2 Bände. Wien 1989.
Ernst Hillbrand: Die Kartensammlung des Kriegsarchivs Wien. In: Mitteilungen des Österreichischen Staatsarchivs 28/1975. Seiten 183-196.
Robert Rill: Die Anfänge der Militärkartographie in den habsburgischen Erblanden: Die Josephinische Landesaufnahme von Böhmen und Mähren nach hofkriegsrätlichen Quellen. In: Mitteilungen des Österreichischen Staatsarchivs. Band 49/2001. Seiten 183–202.
„Tirol und die Dritte oder alte österreichischen Landesaufnahme 1 : 25.000” (PDF). tirol.gv.at. Arhivat din original (PDF) la 1 octombrie 2007. Accesat în 10 noiembrie 2011. (PDF)

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ridicarea topografică iozefină

ro Gábor Timár (25 august 2010). „Activitățile cartografice și geodezice habsburgice în Vechea Românie”. earth.unibuc.ro. Arhivat din original la 30 ianuarie 2011. Accesat în 10 noiembrie 2011. Traducerea din engleză de Florin Iosub.
en „GEOREFERENCING AND QUALITY ASSESSMENT OF JOSEPHINE SURVEY MAPS FOR THE MOUNTAINOUS REGION IN THE TRIGLAV NATIONAL PARK” (PDF). akademiai.com. Accesat în 10 noiembrie 2011. ^{[nefuncțională]} Acta Geod. Geoph. Hung., Vol. 44(1), pp. 49–66 (2009) DOI: 10.1556/AGeod.44.2009.1.6. (PDF)