Deschide meniul principal
Wikipedia

Ioan Rațiu

politician român
Dr. Ioan Rațiu
Dr. Ioan Ratiu de Noslac.jpg
Dr. Ioan Rațiu
Date personale
Născut19 august 1828
Turda
Decedat4 decembrie 1902
Sibiu
ÎnmormântatBiserica dintre Brazi din Sibiu Modificați la Wikidata
Căsătorit cu1. Ana-Nina Rațiu 2. Emilia Orghidan
Copii1. fără copii 2. Emilia-Nina, Aurel-Ioan, Felicia-Eugenia, Dorina, Ioan-Iancu
Naționalitateromână
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațieavocat
om politic Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăTransilvania, Imperiul Habsburgic, Austro-Ungaria
Alma materTurda, Cluj, Blaj, Budapesta, Viena Doctor în drept al Universității din Budapesta
OrganizațiiPartidul Național Român din Ungaria și Transilvania
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Semnatarii Memorandumului

Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Dionisie Roman, Patriciu Barbu, Dr. D.O.Barcianu, Gherasim Domide, Dr. Teodor Mihali, Dr. Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, Rubin Patiția
Rândul de jos (de la stânga la dreapta): Niculae Cristea, Iuliu Coroianu, Gheorghe Pop de Băsești, Dr. Ioan Rațiu, Dr. Vasile Lucaciu, Dimitrie Comșa, Septimiu Albini

Dr. Ioan Rațiu (n. 19 august 1828, Turda - d. 4 decembrie 1902, Sibiu), nepot de frate al lui Vasile Rațiu, a fost un om politic român transilvănean, avocat, unul din întemeietorii Partidului Național Român din Transilvania, al cărui președinte a fost între 1892-1902. A fost unul din principalii autori ai Memorandumului adresat în 28 mai1892 împăratului Francisc Iosif I în numele națiunii române din Transilvania.

Cuprins

Studiile și activitateaModificare

Este descendent al familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen.

Studiile primare le-a urmat la prima școală românească din Turda, înființată în anul 1785 în casele Bisericii Greco-Catolice din Turda Nouă. Școala purta titulatura de „Școala împărătească", fiind subvenționată de împăratul Iosif al II-lea și sprijinită de episcopul Ioan Bob.

Studiile medii le-a efectuat la Gimnaziul din Blaj și la Liceul Piarist din Cluj, iar în 1847 a fost admis la seminarul teologic din Blaj, de unde episcopul Ioan Lemeni l-a trimis la seminarul central din Budapesta. În anul 1848 Ioan Rațiu a organizat o legiune împreună cu fratele său Partenie, verii săi primari Ioan Rațiu (Tribunul) și Nicolae Mureșan (martir pașoptist) și Alexandru Arpadi (martir pașoptist), al cărei comandant a fost căpitanul cezaro-crăiesc Gratze. Această legiune a fost implicată în mai multe lupte contra armatelor revoluționare maghiare, mai ales în iulie 1848, în lupta împotriva baronului Farkas Kemeny, colonel, militar de carieră, care a fost înfrânt și scos din Munții Apuseni.

După revoluție, în anul 1850, Ioan Rațiu a început studiul dreptului la Viena, de unde s-a întors în 1854 la Pesta, unde a urmat doctoratul în drept. A obținut titlul de doctor în drept în anul 1857 la Budapesta cu teza: Theses ex universa jurisprudentia et scientiis politicis.

A început avocatura la Budapesta, apoi a activat la Cluj, iar în 1860 s-a înscris în baroul Sibiu, unde și-a deschis propriul cabinet.

BibliografieModificare

  • Augustin Rațiu, Sentința Tribunalului Comitatului Turda din 1 Aprilie 1829; ziarul „Turda”, nr. 34 din 24 august 1924.
  • Augustin Rațiu, Pro Memoria - genealogia familiei Rațiu, ziarul „Arieșul”, anul III, Nr. 34, din 19 Aug. 1928.
  • Augustin Rațiu, Din trecutul familiei Rațiu, manuscris nepublicat, 1970.
  • Nicolae Josan, "Un bărbat pentru istorie - Dr. Ioan Rațiu", Editura Progresul Românesc, București ,1992.
  • Valentin Vișinescu, Vasile Miclăuș, Tudor Ștefănie - Dicționar de personalități turdene, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006.
  • Broșura Istoria Familiei Rațiu redactată de "Centrul Rațiu pentru Democrație" Turda (fosta "Fundație Rațiu"), Editura RH Printing, București, 2010.
  • Ioan Gheorghe Rațiu, Biserica Rățeștilor din Turda Veche.
  • Dr. Ioan Ratiu si Emilia Ratiu "Corespondenta II. Scrisori primite, 1896 - 1919 " Bucuresti, RH Printing and Publishing, 2002 - L 8 >
  • Dr. Ioan Rațiu By: Ciura, Alexandru. IN: Transilvania; vol. 59 Language: Romanian
  • Rolul dr. Ioan Ratiu in miscarea memorandista By: DARABAN, Alexandru. Cluj-Napoca : [s.n.]. 1998. 01/01/1998 351 f. 31 cm. Language: Romanian
  • Dr. Ioan Rațiu (1828-1902) : 50 de ani din luptele naționale ale românilor ardeleni By: Georgescu, Ioan. Sibiu : Tipografia "Foaia Poporului". 1928. 01/01/1928 224 p. il., facs., [1] f. portr. 24 cm Language: Romanian
  • Amintiri din viața marelui român dr. Ioan Rațiu : din manuscrisul decedatului profesor Mihail Strajan Odorheiu : Institutul de Arte Grafice "Minerva". 1930. 01/01/1930 25 p. 23 cm. Language: Romanian
  • Corespondență Dr. Joan Rațiu și Emilia Rațiu. Corespondență, București, Ed. Progresul Românesc

Vezi șiModificare

Legături externeModificare

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ioan Rațiu
  • [1], Istoria familiei Rațiu
  • [2], Statuia Dr. Ioan Rațiu din Turda
  • [3], Chemarea - articol din 1930
  • [4], Cine a fost Ioan Rațiu
  • [5], Ion Augustin Nicolae Ratiu
  • [6], Personalitatea lui Dr. Ioan Ratiu
  • [7], 13 ani fără Ion Rațiu
  • [8], Gradinita "Dr.Ioan Ratiu"
  • [9], Enciclopedia României, Ioan Rațiu
  • [10], Biroul Dr-lui Ioan Rațiu
  • [11], Call for Researchers: The Ion Ratiu and Viorel Tilea Archives
  • [12], Pledoarie pentru cauza romanilor transilvaneni: “Existenta unui popor nu se discuta, ci se afirma”

Galerie de imaginiModificare

NoteModificare


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ioan_Rațiu&oldid=13039757