Augustin Rațiu

Augustin Rațiu
Dr. Augustin Rațiu, 1963
Date personale
Născut	7 iulie 1884 Petreștii de Sus, Comitatul Turda
Decedat	2 decembrie 1970 Turda
Căsătorit cu	1. Eugenia Turcu 2. Felicia Criclevici
Copii	1. Eugenia, Ioan-Augustin-Nicolae, Radu-Vasile, Mircea-Dimitrie 2. Maria-Felicia, Emil-Constantin-Ioan
Cetățenie	România
Religie	Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Ocupație	avocat
Limbi vorbite	limba română
Activitate
Rezidență	Austro-Ungaria, România
Domeniu	avocat, jurist-consult, decan Barou, prefect, om politic
Organizații	Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania, Partidul Național Țărănesc

Augustin Rațiu (n. 7 iulie 1884, Petreștii de Sus, Comitatul Turda – d. 2 decembrie 1970, Turda) a fost o personalitate de vază a orașului Turda, tatăl politicianului Ion Rațiu.

Date biografice

Este descendent al familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen. S-a născut la 7 iulie 1884 în satul Petridul de Sus, pe atunci în comitatul Turda. Clasele primare și gimnaziale le urmează în mai multe localități: Cluj, Bistrița, Năsăud și Blaj. A urmat apoi cursurile Facultății de Drept din Cluj și Budapesta, în calitate de bursier al “Fundației Șterca Șuluțiu”. În anul 1909 a obținut titlul de “doctor în drept” și a depus cenzura de avocat la Târgu Mureș. În același an și-a deschis birou avocațial la Turda, ajungând decan al Baroului de avocați. În anul 1913 s-a căsătorit la Sibiu cu Eugenia Turcu, nepoata lui Ion Codru-Drăgușanu.

Augustin Rațiu a desfășurat la Turda, pe lângă activitatea profesională de avocat, o intensă muncă de susținere și de afirmare a vieții românești locale. În anul 1906 reorganizează (în calitate de președinte) “Reuniunea Meseriașilor Români” din Turda, înființată în 1889 de Dr. Ioan Rațiu. A fost membru activ al Despărțământului ASTRA din Turda și al “Societății de Lectură a Femeilor din Turda”.

În 1918 a fost numit comisar al orașului Turda și a plaselor Trascău, Agârbiciu și Turda, cu sarcina de a organiza consilii și gărzi naționale.

Din însărcinarea lui Amos Frâncu s-a deplasat împreună cu dr. Iulian Pop la Târgu Mureș, pentru a discuta cu generalul Gherăescu modalitatea de intrare a trupelor românești în Turda și Cluj.

După Marea Unire din 1918 și-a continuat activitatea de susținere a vieții românești locale. În acest sens se înscriu și preocupările sale de reorganizare a Reuniunii Meseriașilor și Comercianților români din Turda.

Pe linie administrativă a ocupat funcția de prim-consult județean al Prefecturii Turda (1923), precum și funcția de primar al orașului.

În calitate de decan al Baroului avocaților a fost inițiatorul ridicării statuii dr. Ioan Rațiu, realizată în anul 1930 în Piața Regina Maria (azi Piața 1 Decembrie 1918). A făcut jurnalistică la ziarele “Patria”, “Curentul”, Tribuna noastră” și “Arieșul”. Cunoscând limbile maghiară și latină, s-a documentat din arhive și a scris multe articole importante de istorie. A fost decorat cu ordinul “Crucea Română” în gradul de cavaler (1923).

În anii din urmă i s-a ridicat o statuie în curtea “Fundației Rațiu” din Turda, Piața 1 Decembrie nr.1, lângă statuia fiului său, Ion Rațiu.

Ca un alt semn de prețuire a întregii sale activități pentru binele orașului, la intrarea în Colegiul Tehnic „Dr. Ioan Rațiu” din Turda (pe strada Aurel Vlaicu nr.3) a fost dezvelită o placă memorială cu efigia acestuia.

Vezi și

• Familia Rațiu
• Petru Racz
• Basiliu Rațiu
• Nicolae Rațiu
• Ioan Rațiu
• Viorel Tilea
• Ion Rațiu
• Mircea-Dimitrie Rațiu
• Coriolan Sabău
• Mircea N. Sabău
• Liviu Cigăreanu
• Ioan Mezei Câmpeanu
• Iuliu I. Mezei Câmpeanu
• Biserica Rățeștilor din Turda
• Biserica Greco-Catolică din Teiuș

Bibliografie

• Augustin Rațiu - "Pro Memoria" - genealogia familiei Rațiu", ziarul Arieșul, anul III, Nr. 34, din 19 Aug. 1928
• Augustin Rațiu - "Din trecutul familiei Rațiu", manuscris nepublicat, 1970
• Nicolae Josan - "Un bărbat pentru istorie - Dr. Ioan Rațiu", Editura Progresul Românesc, București, 1992
• Ion Rațiu - Cine mă cunoaște în țară așa cum sunt ?, Editura Progresul Românesc, București, 1991
• Valentin Vișinescu, Vasile Miclăuș, Tudor Ștefănie - Dicționar de personalități turdene, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
• Istoria Familiei Rațiu, broșură redactată de "Centrul Rațiu pentru Democrație" Turda, Editura RH Printing, București, 2010
• V.Vișinescu - "Pagini de istorie si cultură turdeana"
• Comșa, Daniela; Jude, Maria Magdalena. Nicolae P. Rațiu și Augustin Rațiu, promotori ai idealului național (Nicolae P. Rațiu et Augustin Rațiu, promoteurs de l'idéal national). In: AMN, 1997, 34, nr. 2, p. 325-339.
• Ioan Gheorghe Rațiu, Marele Arbore Genealogic al Familiei Rațiu de Noșlac (Nagylak), [1],[2]

Legături externe

• Indrei Rațiu - Istoria familiei Rațiu Arhivat în 29 septembrie 2008, la Wayback Machine.
• Ioan Gheorghe Rațiu, Biserica Rățeștilor din Turda Veche
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_delega%C8%9Bilor_la_Marea_Adunare_Na%C8%9Bional%C4%83_de_la_Alba_Iulia

Galerie de imagini

• 
  Colegiul Tehnic
  “Dr.Ioan Rațiu” din Turda
  (str. A.Vlaicu nr.3)
• 
  Plăci la intrarea în Colegiul Tehnic "Dr. Ioan Rațiu” din Turda
• 
  Statuia lui Augustin Rațiu in incinta CRD
  (Piața 1 Decembrie 1918 din Turda)
• 
  Tetrapod donat de catre Dr. Augustin Rațiu si sotia sa Felicia in anul 1930 Bisericii Ratestilor din Turda Veche
• 
  Tetrapod, detaliu text donatie, Biserica Ratestilor din Turda Veche
• 
  Tetrapod, detaliu, Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, Biserica Ratestilor din Turda Veche
• 
  Tetrapod, detaliu, numele executantilor, Biserica Ratestilor din Turda Veche
• 
  Marele Arbore Genealogic al Familiei Ratiu de Noslac (Nagylak), fond pergament, actualizat la data de 20.09.2023