Deschide meniul principal
Augustin Rațiu
Dr. Augustin Ratiu de Noslac.jpg
Dr. Augustin Rațiu, 1963
Date personale
Născut7 iulie 1884
Petreștii de Sus, Comitatul Turda
Decedat2 decembrie 1970
Turda
Căsătorit cu1. Eugenia Turcu 2. Felicia Criclevici
Copii1. Eugenia, Ioan-Augustin-Nicolae, Radu-Vasile, Mircea-Dimitrie 2. Maria-Felicia, Emil-Constantin-Ioan
Naționalitateromână
CetățenieFlag of Romania (1965-1989).svg România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Ocupațieavocat Modificați la Wikidata
Activitate
RezidențăAustro-Ungaria, România
Domeniuavocat, jurist-consult, decan Barou, prefect, om politic
OrganizațiiPartidul Național Român din Ungaria și Transilvania, Partidul Național Țărănesc

Augustin Rațiu (n. 7 iulie 1884, Petreștii de Sus, Comitatul Turda - d. 2 decembrie 1970, Turda) a fost o personalitate de vază a orașului Turda, tatăl politicianului Ion Rațiu.

Date biograficeModificare

Este descendent al familiei Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen. S-a născut la 7 iulie 1884 în satul Petridul de Sus, pe atunci în comitatul Turda. Clasele primare și gimnaziale le urmează în mai multe localități: Cluj, Bistrița, Năsăud și Blaj. A urmat apoi cursurile Facultății de Drept din Cluj și Budapesta, în calitate de bursier al “Fundației Șterca Șuluțiu”. În anul 1909 a obținut titlul de “doctor în drept” și a depus cenzura de avocat la Târgu Mureș. În același an și-a deschis birou avocațial la Turda, ajungând decan al Baroului de avocați. În anul 1913 s-a căsătorit la Sibiu cu Eugenia Turcu, nepoata lui Ion Codru-Drăgușanu.

Augustin Rațiu a desfășurat la Turda, pe lângă activitatea profesională de avocat, o intensă muncă de susținere și de afirmare a vieții românești locale. În anul 1906 reorganizează (în calitate de președinte) “Reuniunea Meseriașilor Români” din Turda, înființată în 1889 de Dr. Ioan Rațiu. A fost membru activ al Despărțământului ASTRA din Turda și al “Societății de Lectură a Femeilor din Turda”.

În 1918 a fost numit comisar al orașului Turda și a plaselor[1] Trascău, Agârbiciu și Turda, cu sarcina de a organiza consilii și gărzi naționale.

Din însărcinarea lui Amos Frâncu, s-a deplasat împreună cu dr. Iulian Pop la Târgu Mureș, pentru a discuta cu generalul Gherăescu modalitatea de intrare a trupelor românești în Turda și Cluj.

După Marea Unire din 1918 și-a continuat activitatea de susținere a vieții românești locale. În acest sens se înscriu și preocupările sale de reorganizare a Reuniunii Meseriașilor și Comercianților români din Turda.

Pe linie administrativă a ocupat funcția de prim-consult județean al Prefecturii Turda (1923), precum și funcția de primar al orașului.

În calitate de decan al Baroului avocaților a fost inițiatorul ridicării statuii dr. Ioan Rațiu, realizată în anul 1930 în Piața Regina Maria (azi Piața 1 Decembrie 1918). A făcut jurnalistică la ziarele “Patria”, “Curentul”, Tribuna noastră” și “Arieșul”. Cunoscând limbile maghiară și latină, s-a documentat din arhive și a scris multe articole importante de istorie. A fost decorat cu ordinul “Crucea Română” în gradul de cavaler (1923).

În anii din urmă i s-a ridicat o statuie în curtea “Fundației Rațiu” din Turda, Piața 1 Decembrie nr.1, lângă statuia fiului său, Ion Rațiu.

Ca un alt semn de prețuire a întregii sale activități pentru binele orașului, la intrarea în Colegiul Tehnic „Dr. Ioan Rațiu” din Turda (pe strada Aurel Vlaicu nr.3) a fost dezvelită o placă memorială cu efigia acestuia.

Vezi șiModificare

NoteModificare

  1. ^ Plasă-Subdiviziune administrativă în cadrul unui județ

BibliografieModificare

  • Augustin Rațiu - "Pro Memoria" - genealogia familiei Rațiu", ziarul Arieșul, anul III, Nr. 34, din 19 Aug. 1928
  • Augustin Rațiu - "Din trecutul familiei Rațiu", manuscris nepublicat, 1970
  • Nicolae Josan - "Un bărbat pentru istorie - Dr. Ioan Rațiu", Editura Progresul Românesc, București, 1992
  • Ion Rațiu - Cine mă cunoaște în țară așa cum sunt ?, Editura Progresul Românesc, București, 1991
  • Valentin Vișinescu, Vasile Miclăuș, Tudor Ștefănie - Dicționar de personalități turdene, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
  • Istoria Familiei Rațiu, broșură redactată de "Centrul Rațiu pentru Democrație" Turda, Editura RH Printing, București, 2010
  • V.Vișinescu - "Pagini de istorie si cultură turdeana"
  • Comșa, Daniela; Jude, Maria Magdalena. Nicolae P. Rațiu și Augustin Rațiu, promotori ai idealului național (Nicolae P. Rațiu et Augustin Rațiu, promoteurs de l'idéal national). In: AMN, 1997, 34, nr. 2, p.325-339.

Legături externeModificare

Galerie de imaginiModificare