Augustin Rațiu

Date personale
Augustin Rațiu
Dr. Augustin Rațiu, 1963
Născut	7 iulie 1884 Petreștii de Sus, Comitatul Turda
Decedat	2 decembrie 1970 Turda
Înmormântat	Biserica Rățeștilor din Turda
Căsătorit cu	1. Eugenia Turcu 2. Felicia Criclevici
Copii	1. Eugenia, Ioan-Augustin-Nicolae, Radu-Vasile, Mircea-Dimitrie 2. Maria-Felicia, Emil-Constantin-Ioan
Cetățenie	România Ungaria
Religie	Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică
Ocupație	avocat
Limbi vorbite	limba română limba maghiară limba latină
Activitate
Partid politic	Partidul Național-Țărănesc PNR
Rezidență	Austro-Ungaria, România
Alma mater	Universitatea Franz Joseph din Cluj
Organizații	Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania, Partidul Național Țărănesc
Modifică date / text

Augustin Rațiu (n. 7 iulie 1884, Petridu de Sus, Comitatul Turda – d. 2 decembrie 1970, Turda) a fost un avocat și om român de cultură, primar al orașului Turda, deținut politic, tatăl politicianului Ion Rațiu.

Familia și studiile

Augustin Rațiu s-a născut în Petridu de Sus, comitatul Turda-Arieș, în prezent Petreștii de Sus, județul Cluj. Tatăl său a fost preotul unit Nicolae Portos Rațiu, paroh al Petridului, nepot de văr al memorandistului Ioan Rațiu. Mama sa a fost Ludovica Gaia, originară din comuna Sând (astăzi Săndulești).

Familia Rațiu de Nagylak (Noșlac) din Turda este atestată de la începutul sec. al XIV-lea și reînnobilată în anul 1625 de principele Gabriel Bethlen.

Augustin Rațiu a urmat clasele primare și gimnaziale în mai multe centre de învățământ: Cluj, Bistrița, Năsăud și Blaj. A urmat apoi cursurile Facultății de Drept din Cluj și Budapesta, ca bursier al Fundației Alexandru Șterca Șuluțiu, fiind orfan.

În anul 1909 a obținut titlul de doctor în drept și a depus cenzura de avocat la Tabula Regia din Târgu Mureș. În același an și-a deschis birou avocațial la Turda, ajungând decan al baroului de avocați. În anul 1913 s-a căsătorit la Sibiu cu Eugenia Turcu, nepoata lui Ion Codru-Drăgușanu.

Activitatea

Augustin Rațiu a desfășurat la Turda, pe lângă activitatea profesională de avocat, o intensă muncă de susținere și de afirmare a vieții românești locale. În anul 1906 reorganizează (în calitate de președinte) “Reuniunea Meseriașilor Români” din Turda, înființată în 1889 de Dr. Ioan Rațiu. A fost membru activ al Despărțământului ASTRA din Turda și al “Societății de Lectură a Femeilor din Turda”.

În 1918 a fost numit comisar al orașului Turda și a plaselor^[1] Trascău, Agârbiciu și Turda, cu sarcina de a organiza consilii și gărzi naționale.

Din însărcinarea lui Amos Frâncu s-a deplasat împreună cu dr. Iulian Pop la Târgu Mureș, pentru a discuta cu generalul Gherăescu modalitatea de intrare a trupelor românești în Turda și Cluj.

După Marea Unire din 1918 și-a continuat activitatea de susținere a vieții românești locale. În acest sens se înscriu și preocupările sale de reorganizare a Reuniunii Meseriașilor și Comercianților români din Turda.

Pe linie administrativă a ocupat funcția de prim-consult județean al Prefecturii Turda (1923), precum și funcția de primar al orașului.

În calitate de decan al Baroului avocaților a fost inițiatorul ridicării statuii dr. Ioan Rațiu, realizată în anul 1930 în Piața Regina Maria (azi Piața 1 Decembrie 1918). A făcut jurnalistică la ziarele “Patria”, “Curentul”, „Tribuna noastră” și “Arieșul”. Cunoscând limbile maghiară și latină, s-a documentat din arhive și a scris multe articole importante de istorie. A fost decorat cu ordinul “Crucea Română” în gradul de cavaler (1923).

Detenția

La 12 iunie 1950 avocatul Augustin Rațiu a fost arestat și trimis pentru 12 luni într-o colonie de muncă de lângă București, fără a fi judecat, în baza unui decret emis pe 14 ianuarie 1950.

Memoria

În anii curtea “Fundației Rațiu” din Turda, Piața 1 Decembrie nr.1, i-a fost ridicată o statuie, lângă statuia fiului său, Ion Rațiu.

Ca un alt semn de prețuire a întregii sale activități pentru binele orașului, la intrarea în Colegiul Tehnic „Dr. Ioan Rațiu” din Turda (pe strada Aurel Vlaicu nr.3) a fost dezvelită o placă memorială cu efigia acestuia.

Este înmormântat în parcela din cimitirul Bisericii Rățeștilor din Turda Veche, rezervată membrilor familiei Rațiu.

Vezi și

Note

^ Plasă-Subdiviziune administrativă în cadrul unui județ

Bibliografie

Augustin Rațiu - "Pro Memoria" - genealogia familiei Rațiu", ziarul Arieșul, anul III, Nr. 34, din 19 Aug. 1928
Augustin Rațiu - "Din trecutul familiei Rațiu", manuscris nepublicat, 1970
Nicolae Josan - "Un bărbat pentru istorie - Dr. Ioan Rațiu", Editura Progresul Românesc, București, 1992
Ion Rațiu - Cine mă cunoaște în țară așa cum sunt ?, Editura Progresul Românesc, București, 1991
Valentin Vișinescu, Vasile Miclăuș, Tudor Ștefănie - Dicționar de personalități turdene, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2006
Istoria Familiei Rațiu, broșură redactată de "Centrul Rațiu pentru Democrație" Turda, Editura RH Printing, București, 2010
V.Vișinescu - "Pagini de istorie si cultură turdeana"
Comșa, Daniela; Jude, Maria Magdalena. Nicolae P. Rațiu și Augustin Rațiu, promotori ai idealului național (Nicolae P. Rațiu et Augustin Rațiu, promoteurs de l'idéal national). In: AMN, 1997, 34, nr. 2, p. 325-339.
Ioan Gheorghe Rațiu, Marele Arbore Genealogic al Familiei Rațiu de Noșlac (Nagylak), [1],[2]

Legături externe

Galerie de imagini

Colegiul Tehnic
“Dr.Ioan Rațiu” din Turda
(str. A.Vlaicu nr.3)
Plăci la intrarea în Colegiul Tehnic "Dr. Ioan Rațiu” din Turda
Statuia lui Augustin Rațiu in incinta CRD
(Piața 1 Decembrie 1918 din Turda)
Tetrapod donat de catre Dr. Augustin Rațiu si sotia sa Felicia in anul 1930 Bisericii Ratestilor din Turda Veche
Tetrapod, detaliu text donatie, Biserica Ratestilor din Turda Veche
Tetrapod, detaliu, Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, Biserica Ratestilor din Turda Veche
Tetrapod, detaliu, numele executantilor, Biserica Ratestilor din Turda Veche
Marele Arbore Genealogic al Familiei Ratiu de Noslac (Nagylak), fond pergament, actualizat la data de 20.09.2023

[1] Plasă-Subdiviziune administrativă în cadrul unui județ

[1]